Rafale pentru India culisele afacerii si perspective

36 de avioane pentru 7,5 miliarde de dolari (desi Reuters anunta pretul ca fiind de “doar 4,3 miliarde $)! Pretul per avion ne arata care este costul tehnologiei de ultima ora astazi si cate tari si-o mai permit.

Insa lucrurile nu sunt deloc clare in aceasta afacere. Nimeni nu spune ce inseamna cele 36 de aparate pentru India. Poate fi prima transa dintr-un contract mai mare guvern-guvern, sau dimpotriva ultima zvacnire a Rafale in India, atat timp cat programul MMRCA (conform unor surse) ar fi anulat.

Si acum depinde pe cine crezi. Sunt surse care dau MMRCA ca fiind mort si ingropat, altele care sustin ca dupa achizitia in regim de urgenta a celor 36 de Rafale ar putea urma inca o comanda pe aceeasi filiera  guvernamentala care sa duca numarul de aparate franceze in IAF catre 60 de bucati, sau dimpotriva India ar putea sa suplimenteze numarul de Suhoi 30MKI.

In acest moment cele mai optimiste estimari ale presei indiene indica o continuare a achizitiei – nu se stie sub ce forma – pana la un maxim de 60-90 de aparate Rafale si o eventuala suplimentare a numarului de Suhoi 30MKI produse in India, insa un lucru ciudat nu se mai discuta deloc despre producerea in India a avionului si pe cale de consecinta despre transferul de tehnologie.

In acelasi timp premierul indian a fost destul de ferm cand a declarat ca in urmatorii cinci ani IAF are nevoie de 100 avioane noi pentru a putea sa sustina rata de inlocuire a avioanelor sovietice vechi (MIG 21 si MIG 27). Premierul indian este moderat de optimist asupra perspectivelor ca o parte importanta din cele de 100 de aparate necesare va fi acoperita cu LCA Tejas dar se cunosc limitarile acestui avion.

Revenind la Rafale putem specula un pic pe ipoteza ca transferul de tehnologie s-a dovedit prohibitiv de scump neexistand nici macar garantia ca acest “transplant” va reusi.

In acelasi timp situatia IAF nu este deloc roza numarul de escadrile fiind undeva la 75% din necesar, mai rau decat atat o mare parte din inventarul aviatiei indiene fiind compus din avioane vechi, cu o rata de disponibilitate scazuta si imprevizibila.

Sau poate LCA Tejas este privit ca un posibil inlocuitor low-cost pentru foarte scumpul Rafale iar Su 30MKI isi face treaba suficient de bine.

Una peste alta surse franceze – de aceata data – sustin ca transferul de tehnologie pentru realizarea cvasi-integrala a Rafale in India (inclusiv radarul, motorul) a fost de la bun  inceput doar o utopie, pentru ca India nu este suficient de matura din punct de vedere al dezvoltarii industriale pentru a putea asimila un avion de talia tehnologica a Rafale integral, asa cum se dorea initial.

Acum, daca indienii si-au dat seama ca nu au nici o sansa sa fabrice Rafale in India si presati de timp au facut o achitizie de urgenta (cele 36 de avioane ar trebui sa ajunga in doi ani!) sau sunt in criza de timp datorita precaritatii dotarii fortelor aeriene nu stim.

Insa lucrurile evolueaza si Reuters ne informeaza ca New Delhi da semne ca ar redeschide intr-un fel competitia MMRCA intr-o alta forma si sub alte cerinte, India optand acum pentru un numar mult mai mic de avioane – nu se precizeaza cate – monomotor. Se mai aude prin piata ca Lockheed Martin si Saab ar fi deja in febra pregatirilor pentru inaintarea unei oferte clare. Nu se discuta insa asupra conditiilor industriale, nu stim adica daca avioanele vor fi cumparate direct sau se va conditiona achizitia si de un oarecare transfer de tehnologie.

Tot ce se stie aproape sigur este ca de aceasta data discutiile vor fi de tip guvern-guvern, fara implicarea incompetentei birocratii indiene.

Astfel ca programul initial MMRCA care prevedea achizitia/fabricare a 126 de avioane multirol de generatie 4++  se va trasforma intr-o afacere „mozaicata” in care vom avea cel putin 36 de Rafale, un numar nespecificat de LCA Tejas si restul pana la 100 de bucati va fi acoperit de un producator extern – Lockheed sau Saab, aceste doua companii fiind singurele care pot oferi avioane de generatie 4++ cu un singur motor (probabil Saab Gripen E si Lockheed cu F 16V).

GeorgeGMT

56 de comentarii:

  1. Pretul per avion ne arata care este costul tehnologiei de ultima ora astazi si cate tari si-o mai permit. </i

    Geo, la câți bani s-au paradit și prăduit în țara asta de la "revoluție" încoace ne permiteam și noi 48 de Rafale…

  2. Daca indienii ar fi pragmatici si si-ar permite financiar, ca pana la urma fara bani nu poti sa faci absolut nimic, ar cumpara 100 de aparate Rafale, construite integral in Franta la care sa le asigure integral mentenanta in India.Rafale este mai performant ca si SU30MKI sau MKK, detinut de chinezi, iar indienii ar avea un aparat care cel putin teoretic ar face fata unei confruntari directe cu SU 30MKK si SU35 care urmeaza sa intre in dotarea aviatiei militare chineze.

    • India doreste ca prin banii alocati p[t aparare sa-si dezvolte si industria de varf.

      • Sa iti doresti este una insa sa fii si capabil sa realizezi ce iti propui este alta.Pentru India ar fi un mare pas inainte daca ar fi capabila sa asigure 100%, singura, mentenanta unui avion de talia lui Rafale.

    • @ Sorin – tu te bazezi pe feeling sau date concrete cu privire la Su 30 MKI sau Su 30 MKK?
      Nu cred ca le-ai vazut luptandu-se pana acum ca sa poti sa iti faci o parere obiectiva.
      Cert este ca Rafale este mult mai bun la capitolul aer-sol avand munitii de generatie mai noua.

      • Rafale este un aparat de generatia 4.5 iar Suhoi 30 este doar generatia 4.
        Piloti britanici folosind aparate Eurofighter au desfasurat cateva exercitii de lupta cu pilotii indieni care foloseau SU30MKI echipat cu avionica israeliana iar britanicii au castigat, inclusiv clasicele confruntarii aeriene.Pilotii indieni au fost foarte incantati de EF.De asemenea unii oficiali occidentali au afirmat ca EF este mai performant decat versiunile de SU 30, MKI sau MKK.
        Intrucat Rafale si EF sunt frati, Rafale avand in plus capacitatea de a cara mai mult armament si a fi folosit inclusiv pe portavioane,fiind in acelasi timp si un avion de generatie mai recenta fata de SU30, am mers pe rationamentul ca Rafale este peste SU 30MKI.Sigur, doar o confruntare reala clasica intre piloti de aceeasi valoare care folosesc Rafale si SU 30 MKI ar stabili care aparat este mai grozav.

        • Vorbesti prostii. Americanii, cand i-au batut pe indieni la Red Flag cu F-16 vs Su-30 MKI, au spus ca totul a stat in tactica, indienii neabordand cele mai potrivite manevre pt tipul de aparat pe care il zboara, neavand nici experienta necesara la acea vreme in zborul pe SU-30 dar ca, in viitor, indienii vor avea raspuns la tacticile americanilor, asta legat de dogfight. Legat de lupta BVR, nu exista comparatii avizate nicaieri pe internet intre cele doua si nici nu au fost puse vreodata sa lupte 1 vs 1 la adevarata lor capacitate. Acum daca vrei sa judecam pe deductii, eu ma indoiesc de faptul ca Rafale este mai bun decat SU-30 pe lupta aer-aer, cel putin la capitolul radar, unde rusii au evoluat mult in ultimii ani si pe deasupra dispun si de un spatiu mult mai mare pt antena radarului decat dispun francezii pt Rafale. De fapt, daca tot ai adus in discutie si Typhoonul, dintre cele 3, Rafale are radarul cu antena cea mai mica. Dintre toate 3, Rafale sta cel mai prost la capitolul aer-aer. Intre francezi si rusi poti sa spui ca francezii ar avea macar avantajul rachetelor, insa am citit ca R-77 al rusilor a recuperat diferenta tehnologica dintre est-vest, ba chiar mai mult. Ai spus ca Rafale cara mai mult decat Typhoon, te inseli enorm. Rafale are avantajul switch-ului rapid de pe aer-aer pe aer-sol, iar pe aer-sol este superior celorlalte doua insa niciodata un multirol nu va fi mai bun decat un avion dedicat, pe aria de lupta a celor dedicate, iar SU-30 este dedicat suprematiei aeriene iar Typhoon la fel, proiectul urmand a fi dus in directia multirolului. De asemenea Rafale mai este surclasat si la puterea motoarelor si la manevrabilitate, atat de rus cat si de european.

          • Corect.De departe aparatele rusesti sunt cele mai bune din lume, inclusiv MIG21 Lancer, si tot ce scrie presa, in special cea ruseasca, este purul adevar.

            • ce legatura are Mig-21 Lancer cu discutia noastra? Nici macar nu am evidentiat faptul ca aparatele rusesti sunt cele mai bune, eu am spus ca in cazul americanilor la Red Flag, ei au recunoscut superioritatea SU-30 la manevrabilitate datorita tractiunii vectorizate, problema fiind la abordarea gresita a pilotilor indieni. Iar fata de Rafale am spus ca inclusiv EF Typhoon este superior pe aer-aer. Reiese de undeva ca „aparatele rusesti” sunt cele mai bune? Nickname-ul meu de logare este mai mult din simpatie fata de RoAF si fata de pilotii nostri, nu ca am vreo pasiune pt avioanele rusesti.

          • Pana una alta Su 30 MKI se lauda cu PESA iar Typhoon nu are AESA operational, pe cand Rafale da!
            Asa ca avand in vedere ca Rafale are posibilitatea de a lansa Meteor si combinat cu AESA eu zic ca este cel putin la paritate cu Typhoon-ul.
            In ceea ce priveste manevarbilitatea Rafale are o rezerva de proiectare mult peste 9+ G ceea ce inseamna ca doar sa tina pilotul ca avionul o sa duca si inca o sa duca bine peste valaoarea aceasta.
            R 77 al rusilor nu stiu cat de bine sta la partea senzoriala din botul rachetei, in ceea ce priveste motorul racheta este sigur peste primele generatii de AIM 120 AMRAAM.

            • Meteor încà nu este calificat pe Rafale. Abia de la standardul F3-R si prin 2016-2017.
              Ai dreptate cu limita de manevrà limitatà la rezistenta pilotului. De altfel si altitudinea maximà a Rafale-lui este datà de limita sistemelor de mentinere in viatà (furnizarea de oxigen, cascà) si nu limita aparatului.

              • Comparand cele doua canarduri, Typhoon-ul este mai instabil aerodinamic si raspunde mai bine la comenzi datorita amplasarii canardurilor mai aproape de bot. Legat de partea cu G-urile, faptul ca Rafale este dat lamult peste 9G, pilotul sa duca… e praf in ochi, pilotul n-o sa duca. Comparand Rafale cu Su-30, rusul are tractiune vectorizata, deci e mai bun. Comparand radarele, presupunand ca am aduce in discutie toate proiectele ajunse la maturitate, toate cu AESA, Rafale este cea mai putin ofertanta platforma, avand spatiu la dispozitie pentru cel mai mic radar dintre toate. Iar legat de Meteor, atunci cand va fi integrat pe Rafale si va avea ceva „drone” distruse, sa demonstreze cu adevarat ce poate, ramane la stadiu de promisiune.

                • Hm, hm…
                  Comparatii de genul acesta îmi amintesc comparatiile între MacIntosh si PC, când se compara viteza procesoarelor (viteza exprimatà în kilo-mega-giga-hertzi) fàrà sà se tinà cont de calitàtile proprii ale lor sau de capacitatea bus-urilor.
                  Thales a început sà se joace cu semi-conductori pe bazà de nitrurà de galium, numàrul elementelor este si el important, calitatea tratàrii semnalului în aval conteazà (la Rafale, între PESA si AESA, numai antena este schimbatà, restul a ràmas identic în radar). În plus, Rafale are sistemul SPECTRA care dà o sinteza à informatiilor captorilor de orice fel, nu numai a radarului. Este un avantaj considerabil pilotului de Rafale care poate sà aibà o solutie de tir concomitent cu identificarea tintei si poate sà tragà înainte ca adversarul sà interpreteze „plotul” de pe ecranul radarului sàu.

                  Canardurile la Typhoon si Saab pe de o parte si Rafale pe de altà parte, au roluri diferite, la Rafale stabilizarea scurgerii laminare pentru extradosul aripii delta fiind primordial.

                  Iar cu tractiunea vectorialà, nu este asa de clar în anumite circumstante. În viraje strânse, un SU-30 si chiar un F-22 îsi „sparge” energia.

                  • Comparatia dintre PC si Mac era la indemana oricui, putand fi verificate de orice om simplu. La avioane militare e mai greu, nu toate informatiile sunt publice. Tocmai de aceea atunci cand compar ma bazez pe argumente sigure, iar eu am vorbit la sigur de marimea antenei radar, manevrabilitate prin pozitia canardurilor si putere a motoarelor, adica tot ceea ce poate fi verificat. Chestia cu SPECTRA care sintetizeaza si da o solutie pilotului este buna atata timp cat situatia se incadreaza in niste canoane, pe cand eu m-as baza mai tare pe flerul pilotului in situatia data, de aia nici nu s-a trecut integral la drone. Legat de cate j’demii de tinte incadreaza radarul lui Rafale, ele sunt relevante atata timp cat le detecteaza primul, iar aici ne intoarcem la platforma care nu permite instalarea unei antene mai mari. Legat de semiconductorii cu care se joaca Thales, nu e ca si cum ar fi inventat ei apa, ii au si restul, nu m-ar mira sa ii aibe si chinezii. Legat de rolul canardurilor, eu am spus care este efectul pozitionarii lor, nu cauza, in fond, asta ne intereseaza iar Typhoonul este clar avantajat aici. Legat de pierderea de energie in cazul tractiunii vectorizate, asta au spus si americanii la inceput, ce spui tu, cand la exercitii luau bataie F-22 de la F-16. In timp tacticile s-au schimbat, vezi daca-l mai bate azi pe F-22 la dogfight.

                    • „Comparatia dintre PC si Mac era la indemana oricui, putand fi verificate de orice om simplu. La avioane militare e mai greu, nu toate informatiile sunt publice. Tocmai de aceea atunci cand compar ma bazez pe argumente sigure, iar eu am vorbit la sigur de marimea antenei radar, manevrabilitate prin pozitia canardurilor si putere a motoarelor, adica tot ceea ce poate fi verificat.”

                      E un exemplu cum faci acelasi tip de comparatie. Îmi amintesc de vânzàtori de PC care denigrau Apple, spunând clientilor potentiali „microprocesorul xx486 are o vitezà de orologiu mai mare decât Motorola PowerPC, deci PC-ul este mai rapid”, omitând cà 486 er cu arhitecturà CISC iar Motorola RISC si la testele benchmark, Apple era în fatà.

                      Pentru exemplele tale:
                      – màrimea antenei radar nu este suficientà ca sà judeci performantele a douà radare.
                      – canard-urile sunt doar un element de manevrabilitate
                      – puterea motorului singurà nu înseamnà mult. Mai important este raportul putere/masà (la vid si cu încàrcàtura maximà – cu sau fàrà postcombustie), acceleratia si la ce altitudine are puterea respectivà. Sunt motoare (M53 de la M2000 de exemplu) care au o tractiune mai mare în zbor decât la bancul de probà. Iar în situatia de luptà, consumul (în postcombustie sau supercroazierà) este foarte important ca sà-ti tii jucària în bàtàlie.
                      – cât despre rolul SPECTRA, cred cà nu l-ai asimilat. Putin conteazà cà cel din fatà are un radar „mai puternic/mare/dibaci” dacà SPECTRA l-a detectat înainte si a oferit situatia tacticà pe masà. Din discutiile cu piloti de Rafale, principala impresie care am avut-o a fost cà vorbesc mai mult de un computer cu aripi decât de un avion. LM se stràduieste sà ia aceeasi cale cu F-35.

                    • @ Mig-21 LanceR – Rafale are si capacitatea de a folosi pentru a „vedea” senzorii de pe fiecare racheta MICA IR/ER de la bord datorita sistemului Spectra, in plus in ceea ce priveste manevrabilitatea exista costume de suprasarcina care tin pilotul bine merci la + 9 G.
                      Deci conteaza foarte mult ca avionul sa traga mult peste acea valoare in cazul unui supervantor.
                      Intre Rafale si Typhoon nu stiu care este mai manevrabil pentru ca la meetingurile aeriene ambele au impresionat la acest capitol si cred ca doar cineva care a pilotat ambele avioane poate sa spuna care este superior.

                    • @Mecanicu
                      Numai Mica IR (nu si EM) participà ca sensor integrat în SPECTRA, mai ales pentru triangulatie si captor de veghe, si numai rachetele de la extremitàtile aripilor.

                      Cât despre mitinguri, nu sunt semnificative, bàietii de la Rafale solo iau riscuri calculate pe care cei de la Typhoon team nu le iau (Rafale fiind si mai în largul sàu la joasà altitudine).

                    • La mitinguri nu am vazut pe nimeni sa traga cu adevarat de aparat, in afara de rusi.
                      @MirceaS – legat de PC vs Apple, avand in vedere ca le-am verificat pe amandoua, eu lucrez in 2D cat si 3D, PC este la ani lumina inaintea Apple. Apple poate echilibra performantele pe alocuri dar in afara de interfata interesanta cu care vine si care da senzatia de usurare si simplificare a muncii(exact ce face SPECTRA) daca vorbim strict de performante si capabilitati, Apple nu face nici 10% din ce face un PC.

                    • Fi sigur cà se trage de Rafale în mitinguri mai mult decât de Typhoon, Gripen sau americane. Nu vorbesc de rusi.

                      Iar dacà ai fi fost atent, vorbeam de Motorola PowerPC si 486, deci de acum cel putin 10 ani, când fàceam si eu imagini de sintezà 3D (pe Mac).
                      Acum mà preocup mai putin de informaticà, dar, se poate sà mà însel, nu cred cà în lumea PC-ului ar fi cineva care sà rivalizeze astàzi cu Mac Pro Xeon E5 în configuratie maximà.

                    • http://www.dassault-aviation.com/en/defense/rafale/the-sheer-power-of-multisensor-data-fusion/

                      „It hinges on the computing power of the MDPU to process data from the RBE2-AESA radar, the “Front Sector Optronic” (FSO) system, the SPECTRA EW system, the IFF, the MICA infrared seekers, and the data link.”
                      Aici nu este specificat ca doar MICA de la capetele planurilor participa la sensor fusion data. In ceea ce priveste MICA ER am citit pe undeva ca evolutia este programata in 2018. Deci indienii s-ar putea sa beneficieze de ea de la bun inceput. Imi pare rau ca nu gasesc link-ul acum….

                    • @Mecanicu
                      Stiu eu din sursà directà (Dassault). Asa cà poti sà-mi aràti toate sursele internet, pentru chestia asta am discutat în lung si lat (inclusiv de sensorul bi-bandà de la MICA-IR) 🙂

                    • @Mircea S
                      De asta vorbesti?
                      http://store.apple.com/us/product/FE253LL/A/refurbished-mac-pro-37ghz-quad-core-intel-xeon-e5
                      Daca te uiti la configuratie nu este nimic de pe alta planeta…Iar pretul este prea mare pentru ce stie sa faca… Oricine se pricepe la hardware scoate un PC cu aceeasi configuratie mai ieftin, sistemul de operare este problema… Daca pui un W 7-8 + softul aferent eu zic ca este acceptabil. Acum eu nu sustin ca Mac-ul nu este bun, departe de mine gandul asta…

                    • @ MirceS – eu ti-am dat link-uri de pe pagina oficiala Dassault, nu pretind ca am date altfel sau altele decat s-a publicat deja.
                      Cert este ca Spectra nu este deloc un sistem rau ba din contra este state of the art si asta ajuta la faptul ca Rafale este unul dintre cele mai bine plasate avioane din genratia 4.5.

                    • MirceaS – poti sa construiesti pe piese un calc mult mai bun decat Mac-ul ala, dar ceea ce poti sa faci cu adevarat mai ieftin este sa legi in retea 2-3 calculatoare PC mai ieftine(impreuna) decat orice Mac ai lua si o sa zboare ca preformante peste Mac. La partea cu alcatuirea unui calculator pe piese Mac-ul este „cam” rigid, nu crezi? Daca vrei sa compari un Mac cu un PC poti sa o faci numai pe parte de grafica, deja daca vorbim de 3D, Mac-ul este nul. Si nu este rentabil sa folosesti un calc state of the art, am un prieten care si-a luat cu 2500 E un PC ultimul racnet, eu am doua PC-uri care insumeaza 1500 E(penultimul racnet) legate in retea si il spulber la performanta.

  3. Rafale si Su-30 nu sunt interschimbabile în doctrina militarà indianà, fiecare cu rolul sàu. Posibilitàtile de penetratie joasà si foarte joasà altitudine ale lui Rafle îl fac foarte interesant pentru indieni ca vector pentru o armà nuclearà aeropurtatà, desi în teorie, functiile corespondând la utilizarea ASMP-A vor fi dezactivate în varianta vândutà Indiei.

    India ar fi avut posibilitàti sà digereze transferuri tehnologice, dar nu prin HAL, partener care a fost impus lui Dassault de autoritàtile indiene.

    India va continua cumpàrarea de Rafale. 36 de avioane e numàrul optim sà echipeze o fortà aerianà semnificativà, dar nici prea mare ca sà se facà scandal politic cà nu se fabricà în India. Când vor gusta din Rafale, pilotii indieni vor sti sà transmità mesajul de calitate politicilor (si à propos, indienii care au fost în formatie pe M2000 în Franta, au làsat o foarte bunà imagine de profesionalism, chiar cea mai bunà din toate tàrile care s-au perindat la scoalà în Franta).
    Si în plus, India va trebui sà echipeze si portavioane, Rafale M e si el potrivit.

    • Am o intrebare pentru tine (de fapt vreo doua), nu mai tin minte daca am mai pus-o pe prima…

      1- …in privinta pilonului stanga-fata de sub admisie, cel care e „oglinda” celui similar din dreapta-fata (aflat sub tunul GIAT de 30mm…si unde este de obicei se afla target-pod Damocles)…

      Exista pana acum vreo imagine ca respectivul pilon stanga-fata a fost folosit vreodata pentru a cara ceva? (dupa cate vad e capabil sa sustina o bomba Mk82 de 250 kg)
      http://i47.tinypic.com/2yp1cah.jpg

      2 – Am o poza mai veche cu Rafale cand era prototip si tunul GIAT era incastrat in admisia stanga, nicidecum in dreapta ca acum…
      http://oi59.tinypic.com/35ankm0.jpg

      E posibil la ora actuala ca sa fie incastrat in acel loc, in stanga, inca un tun GIAT?…sau spatiul e ocupat de avionica?

      Am eu obsesia asta cu 2 tunuri, datorita numarului „nesatisfacator” – in opinia mea – de munitie….chit ca existenta unui al doilea tun ar insemna modificari la software (cadenta, achizitia tintei…); probleme de sustinerea masei de catre trenul de aterizare n-ar fi; sau privind raza de actiune a aeronavei…etc…cat si a faptului ca tunul GIAT mi se pare „prea precis”, parca as vrea un pic de „imprastiere” daca ar fi doua tunuri

      • Pentru punctul de atas sub priza de aer stânga, nu am vàzut o altà întrebuintare decât cu pod-ul Damocles. Desi Damocles are 267 kg, nu cred cà poate fi folosit pentru un Mk-82 fiindcà necesità echipament de ejectie, pe de o parte, si pe de altà parte nu a fost calificat pentru nici-o munitie. Imaginea cu repartitia punctelor mi se pare fantezistà pentru Mk-82.
        Chiar si pentru nacela mai recentà (Reco NG), punctul nu va mai fi folosit, nacela fiind prea grea/lungà pentru acest amplasament:
        http://info-aviation.com/wp-content/uploads/2010/12/decollage-d-un-rafale-de-l-escadron-de-chasse-1-7-provence-equipe-du-pod-reco-ng.jpg

        Cât despre istoria cu tunul, deja te informez (dar poate stiai) cà prototipul (Rafale A) nu are nici dimensiunile, nici practic nici-o piesà comunà cu Rafale C. Deci faptul cà a fost instalat în cealaltà parte nu implicà cà ar ràmâne loc.

        Tunul GIAT este foarte special în lumea avioanelor de vânàtoare contemporane (greutatea proiectilului, viteza initialà) si foarte precis.
        Tocmai precizia (lipsa de dispersie) a fost un handicap în modul aer-sol si în timpul experientei din Afganistan s-a recurs la un crash-program de calificare pentru acest mod, sistemul de tir este programat diferit pentru tinte la sol.
        Nu am auzit niciodatà cà s-ar cerceta instalarea unui al doilea tun, nici màcar sub formà de nacelà.
        Sperând cà ti-am fost de folos.

      • Scuze, ce am aspus a fost pentru punctul dreapta-fatà.
        Pentru stânga-fatà, ar fi acelasi lucru, dar efectiv nu l-am vàzut folosit niciodatà, nici màcar pentru o nacelà de recunoastere.

        • Vreo idee ce se afla in locul din stanga unde vreau eu un al doilea tun?…
          …combustibil, avionica?…eu n-am reusit sa gasesc nimic, desi caut de ceva timp…

          Cat priveste…scarita… 🙂 Si eu stiam ca pentru B si C este locul liber…

          O ultima chestiune, privind sistemul de alimentare probe-and-drogue…in toate competiile la care a participat Dassault pentru vanzarea Rafale, a existat vreodata din partea celor interesati o cerinta a eliminarii sondei de alimentare (sau o versiune escamotabila…de ce nu si varianta ruseasca telescopica)?

          *editat… pai Reco NG acolo trebuia sa stea, pe mijloc, nu stiu sa fi existat ideea de a fi purtat pe pilonul dreapta-fata (sub tun) ca Damocles…

          • Rezervor de combustibil, nu. Avionicà, da.
            Am sà întreb marti la ce foloseste punctul de atas stânga de pe priza de aer.

            Priza de carburant este standard pentru toate Rafale-le. Numai pentru niste serii export nu au fost montate pe M2000. Nu am auzit de clienti potentiali care ar dori modificàri.

            Am întrebat o datà de ce nu au fàcut una excamotabilà, ca pe Mirage IV (bombardierul strategic).
            Ràspunsul a fost cà au ajuns la concluzia cà nu afecteazà nici aerodinamica, nici semnàtura radar de manierà semnificativà, si cà au avantajul suprimàrii unui element mobil mai putin fiabil decât unul fix si cà au câstigat loc pentru electronicà.

      • Am gàsit o schemà de repartitie a celor 14 puncte de la Rafale (13 la versiunea M) care este mai realistà.
        Scrie clar cà punctele de pe prizele de aer sunt numai pentru pod-uri. Am vorbit cu un amic, punctul din stânga nu este folosit (deocamdatà) la nimic si nu suportà o sarcinà staticà de mai mult de 250 kg.

  4. Îmi place de ei că sunt ambițioși dar nu pot să nu-mi imaginez următoarea scenă suprarealistă: luni dimineața devreme, undeva într-o gară, muncitori indieni la o fabrică hi-tech pentru Rafale, sărind voioși de pe acoperișul trenului, grăbiți să ajungă la muncă…

    : )

  5. Apropo de bani și ce și cum ne permitem pentru armată:


    Fostul senator PDL Iulian Urban afirmă într-o postare pe pagina sa de Facebook, citând „surse bine informate” că la DNA se coace un dosar de corupție în care ar urma să fie anchetați toți miniștrii Transporturilor din ultimii 15 ani.
    ”Bun așa! Surse bine informate susțin că la DNA se coace un dosar uriaș de corupție cu un prejudiciu de sute de milioane de euro, urmând să fie anchetați toți miniștrii Transporturilor din ultimii 15 ani de zile, care vor trebui să explice cum a reușit România să cheltuiască vreo 30 miliarde de euro și să faca doar 500 de km de autostradă!”, a scris Iulian Urban vineri pe rețeaua de socializare.

    m.cotidianul.ro/article.php?id=260126

    • Francezii au reusit sà ne batà. Pe insula Réunion, o autostradà litoralà de 12 km (ce-i drept construità pe stâlpi si capablà sà reziste la cicloane de 150 km/h si valuri de 10 m) a costat 3,5 miliarde de euro (deci 290 milioane kilometrul).
      http://by-jipp.blogspot.fr/2014/04/folles-depenses-en-reunion-une-route-du.html

    • Tu compari drumurile din Romania de acum 15 ani cu cele de astazi?Crezi ca s-au reabilitat si se intretin singure????..Sau faci ca un fost coleg de generala care acuza guvernul de hotie pe fata in cazul f 16! „Adicacum vere,ele costa 15 miloane bucata-iote ca scrie pe google- si noi dam 600 de mil pe 12!!!????..cat si a luat Basescu,da Udrea sau Ponta sau asta….zi Videanu…si Johannis si-a luat si el sigur….„ …:))

      Nu i vb ca s-au incasat spagi bune insa ele nureprezinta nici 10% din suma de 30 de miliarde!Altfel nu aveam drumurile de acum! De vina mai e si calitatea lucrarii si a lucratorului ca de…merge si asa! etc,etc..
      Bineninteles ca de aia 10% se puteau achizitiona 36-48 de zburatoare si pt asta merita trasi la raspundere toti cei care au avut de a face cu transporturile inRomania…dar sa nu exageram!

    • degeaba, In timpul lui Tariceanu au fost cheltuiti 14 miliarde si nu tin minte sa fi iesit vreun km de autostrada. Este adevarat in schimb ca a avut cele mai multe proiecte incepute de reabilitare de drumuri nationale si judetene.
      cu dosarul DNA nu cred ca o sa fie nici o sfaraiala.
      Speram pe viitor ceva autostrazi complete si nu segmente pentru liniute si preferabil inainte de aparitia teleportarii :).

  6. O bunà analizà pe blogul acesta (Nefrancofoni, încercati cu google translate, eu nu mai am timp acum)
    http://www.ttu.fr/inde-les-raisons-dune-decision

  7. Curtea de conturi francezà a stabilit pretul de cost (2010) al Rafale-lui la 142,3 milioane € (dezvoltare-cercetare inclusà, repartizatà pe ansamblul aeronavelor comandate de Franta) si la 101,1 milioane € fàrà costul RD.
    Oferta (ratatà) a lui Dassault Marocului era de 18,3 miliarde € pentru 18 aparate.
    Deci sunt mai degrabà la pretul dat de Reuter (4,3 miliarde) pentru 36 aparate.

    • Nu ai gresit la valoarea avioanelor oferite Marocului?Un miliard de euro/aparat, in care cu siguranta ca este inclusa pregatirea pilotilor si armamentul, mi se totusi exagerat de mult.
      Pana la urma marocanii au optat pentru aparate F16 care pentru nevoile lor reale sunt ok.

  8. UAE insista in continuare pe motoare de 9tf (in plus fata de standardul F3R) pentru a cumpara Rafale.
    http://www.defensenews.com/story/defense/air-space/strike/2015/04/19/uae-restarts-rafale-talks-with-france/25870693/

  9. „In acelasi timp premierul indian a fost destul de ferm cand a declarat ca in urmatorii cinci ani IAF are nevoie de 100 avioane noi pentru a putea sa sustina rata de inlocuire a avioanelor sovietice vechi (MIG 21 si MIG 27).”

    Or sa descopere si tziganusii ca nu se mai inlocuiesc avioanele la paritate

    Ci cu mult mai putzine, infinit mai capabile, excesiv de scumpe la achizitie si excesiv de scump de operat pe durata de viata a aparatului

    Asa ca daca acuma luara 36 sa vaza cum se descurca cu ele si or mai lua o escadrila-doo dupa aia de completare, alea or fi toate

    Altfel nu inteleg marea voastra excitatzie ca au reusit si astia din Emiratul Franc-caisa in sfarsit sa-si exporte ultimul avion fabricat la ei in emirat, undeva in curtea din spate a Moscheii, la niste bronzati aburitzi care visau cai verzi pe pereti cu sute de MEMERECEAAAAuri cu productie 100% asimilata la ei in bordei…

    Cred ca oricum nu le-ar fi dat aia radarul si alte echipamente sensibile, asa ca tot sfarseau prin a le asambla

    Si cred ca e ultima gafaiala pe linie aeronautica, alt avion de calibrul asta nu cred ca mai dezvolta singuri, nu mai au resursele, or sa traga de asta cu modernizari si dupa aia poate or mai face vreo colaborare la nivel ioropean, poate cu jarmanica

    Desi jarmanica o freaca acuma artistic cu pacea mondiala

    Si englezoii daca o freaca cu mai multe F35uri poate nici n-or sa mai participe la vreun program european

  10. Cât am mai aflat astàzi din discutii.

    – Dacà nici un anunț oficial nu a fost încă făcut despre abandonarea completă a negocierilor contractului M-MRCA în India, toți indicatorii din ultimele zile tind spre anularea sa pur si simplu. Autoritățile indiene au decis într-adevăr, să punà în cauzà contractul M-MRCA în toate elementele sale și sà negocieze direct cu guvernul francez. Iatà o frazà tulburàtoare a ministrului indian al apărării, dl Parrikar :
    “But if this (G2G) route is followed, obviously, one car cannot travel on two different roads. There were a lot of problems on that (tender) road. That is why we have adopted the G2G procedure,”

    – Un audit asupra contractului a fost demarat în timpul Aero India si s-a ajuns la concluzia cà HAL nu este în stare sà-l sustinà. (Multe programe în acelasi timp, industrializare si însusirea standardelor de productie franceze anevoioasà).
    Fabricatia Rafale-lui în India, dupà criteriile prevàzute, ar fi fost economic mai scumpà (cu paradoxul mâinii de lucru indiene ieftine) iar IAF nu putea sà astepte ca HAL sà fie operational.

    – Capacitatea operationalà a aviatiei indiene se reduce dramatic si tendinta este si mai gravà. Dacà pânà în 2017 nu se mai introduc alte avioane, IAF va avea doar jumàtate din capacitatea operationalà programatà.

    – Legea indianà prevede sistemul de achizitie G2G, care va fi folosit si pentru viitoarel achizitii de Rafale, SAAB si Airbus pândind orice prilej sà atace juridic alte forme de achizitie.

    – O linie de asamblare nu va fi instalatà în India. Costul ei nu se justificà, în schimb fabricatia de subasambluri si componente în întreprinderi indiene, da.

    – India nu se va limita la 36 de aparate, aceastà primà comandà fiind folosità ca securizare pentru cumpàràturi ulterioare. Ele ar constitui o micro-flotà si nu-si are justificare sà se ràmânà la atât. Dassault a primit o Request of Proposal din partea marinei indiene pentru M.

    – Cred cà totalul Rafale-lor care vor fi cumpàrate prin sistemul G2G va fi cel putin egal cu 126 + 63 = 189 (M-MRCA+optiunile)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *