“Juan Carlos I”
Însă de fapt nici ei nu știu exact ce-și doresc, pentru că navele din clasa LPD – amphibious transport dock, nu au la bord decât elicoptere, în timp ce presa locală vorbește și despre avioane VTOL.
Dar poate că am înțeles noi greșit, dar în 2017 a fost aprobată achiziția a patru nave de asalt amfibiu și în finală au rămas spaniolii de la Navantia cu “Juan Carlos I” și francezii de la Naval Group cu “Mistral”. Navele au destule lucruri în comun dar sunt și suficient de diferite, în sensul că “Juan Carlos I” poate opera avioane, “Mistral” nu, așa că nu putem înțelege prea bine ce-și doresc indienii.
Însă competiția a fost anulată în 2020. Suma pusă atunci la bătaie era de 3 miliarde de dolari.
Astăzi s-ar putea ca programul să fie reluat cu un buget de 9,5 miliarde de dolari, dar de această dată se doresc nave “landing platform docks”, adică fără aviație militară de tip VTOL, deși nici prima cerere de informații nu sugera că indienii își doresc LPD-uri, pe model american, italian sau spaniol.
În fine, navele vor fi construite în India de un șantier naval care încă nu a fost ales, iar printre companiile străine dispuse să ofere transfer de tehnologie se numără Navantia și Fincantieri, deocamdată cel puțin.
Armata indiana deține în prezent aproximativ 10 mii de militari în trei brigăzi amfibii și scopul declarat ar fi acela de a putea să protejeze mai eficient insulele Andaman, Nicobar și Lakshadweep, dar este evident că aceste nave ar putea fi folositoare și în multe alte locații din Oceanul Indian.
GeorgeGMT
