Chinezii rad de indieni

chinaindia

Si numai ca rad dar si-au facut un obicei din a incalca foarte des linia de granita dintre cele doua tari in zona tibetana. Astfel cam in fiecare zi a anului trupele chineze tin sub control cateva sute de kilometrii patrati din teritoriul indian si desi suprafata nu pare deloc impresionanta, in comparatie cu dimensiunile geografice ale celor doua tari, din punct de vedere politic acest lucru conteza foarte mult.

Avantajul chinezilor este dat de faptul ca armata indiana nu are fizic cum sa tina sub supraveghere stricta cei peste 4000 de kilometri de granita comuna cu China, iar terenul este unul cu adevarat de cosmar, astfel ca trupele chineze fac cam ce cred ele de cuvinta pe o lungime semnificativa a frontierei comune, profitand de lipsa capacitatii de interventie a Indiei. Chinezii nu intra insa oriunde in India, ci dimpotriva se pare ca au trei zone geografice favorite unde isi fac mendrele. Ca raspuns la aceste tot mai dese necazuri cu megiesi cu ochii oblici, India a anuntat un program masiv de constructie a unor baze permanente care sa monitorizeze granita cu China. Deocamdata numarul acestor mici baze este in jurul valorii de 150 , dintre care majoritate nu sunt nimic altceva decat improvizatii.

Ba chinezii mai fac si misto de indieni cu aceasta ocazie, neluand in seama forta militara indiana, forta pe care poporul Marelui Zid o considera destul de vai mama ei si in niciun caz capabila sa sustina regimul de hartuire la care China supune India de ceva vreme.

Astfel in media chineza armata indiana este tavalita zilnic, iar recentul accident in care un submarin clasic a explodat in portul Mumbay, este folosit pe post de exemplu care sa arate cat de slaba este de fapt armata vecinilor de la sud. Nici lansarea la apa a primului portavion construit in India nu a fost uitata, chinezii amintind cu ironie ca primul portavion indian, nu prea este deloc indian. Proiectul navei este francez, va avea la bord avioane rusesti si va fi propulsat de motoare americane.

Bineinteles ca media din Beijing “uita” sa spuna ca nici China nu face altceva, decat sa cloneze sau sa cumpere tehnologie ruseasca, ca doar nici portavionul lor nu s-o fi nascut pe malurile Fluviului Galben!

Deocamdata insa chinezii au dreptate macar dintr-un anumit punct de vedere: cu toate investitile enorme in armata, India nu este capabila sa-si securizeze granitele, dezavantaja fiind si de relieful din respectiva zona si de lipsa infrastructurii necesare dislocarii rapide de trupe in sectoarele cu probleme.

 

GeorgeGMT

19 comentarii:

  1. Daca as fi in locul urmasilor lu Mao m-as gandi de doua ori si apoi incaodata inainte sa fac misto de India, nu de alta dar India are doua avantaje majore. In primul rand cooperare activa atat cu Rusia cat si cu Vestul, cuplata si cu o mobilitate mai mare a profesionistilor indieni care sunt lasati sa plece din tara si apoi atrasi inapoi, ceea ce le ofera indienilor o rata de tranfer tehnologic mai mare decat a Chinei. Prin comparatie tot ce face China este sa copieze tot ce apuca si sa copieze prost. Fiasco-ul cu motorul dezvoltat local pentru varianta lor de Su-27 este un foarte bun exemplu. Numarul doi este ca India nu are nici o lege a unicului copil si i-a ajuns aproape din urma ca popultatie. 1 miliard 200 de milioane fata de un miliard 350 de milioane. Iar toata populatia aia indiana nu are unde sa se reverse decat in China.

    • @ Arhengel

      1. „Fiasco-ul cu motorul dezvoltat local pentru varianta lor de Su-27 este un foarte bun exemplu.”

      Nu ar fi fost mai echitabil sa amintesti si de esecurile indienilor, tot din acelasi domeniu al industriei aeronautice militare? 😉

      2. „….le ofera indienilor o rata de tranfer tehnologic mai mare decat a Chinei.”

      Ok, accesul la tehnologie iti confera un avantaj; insa,ce faci in momentul in care ai sute de T-90uri dar nu le poti deplasa in Tibet pt a le strica feng-shuiu chinezilor??? Infrastructura indienilor din zona de frontiera comuna este un dezastru 😉 Autostrazile, caile ferate, aeroporturile sunt vise roz pentru soldatul si generalul indian……

      3. „Numarul doi este ca India nu are nici o lege a unicului copil si i-a ajuns aproape din urma ca popultatie. 1 miliard 200 de milioane fata de un miliard 350 de milioane.”

      Daca se vor lupta precum romanii cu turcii la Rovine, Vaslui sau Calugareni probabil ca va conta si numarul de locuitori 😉
      Pe de alta parte, cu un simplu decret al PCC se poate desfiinta, peste noapte, legea unicului copil……Este atat de simplu……

      4. Cand principalul rival economic, politic si militar iti controleaza sute de km patrati de teritoriu cam ce pretentii de respect de sine ai putea avea?? Si asta asa, cu tot accesul la tehnologie……….

  2. @Jimmy
    1. N-am zis ca indianii n-au felia lor din placinta cu fiasco-urile, dar tind sa fie mai limitate si rezolvate mai rapid cu ajutorul de la mamica, Rusie that is.
    2. Tu vrei sa te bati cu T-90 in Tibet???????? Crezi ca infrastuctura pe parte chineza e mai buna? Doar aparent pentru ca au „high ground-ul” Tibetan, da ce crezi ca drumurile chineze ce duc spre Tibet sunt mai bune si ca isi vor duce chinezii tancuri acolo? Chiar daca da, nu vor fi decat niste statui scumpe pentru ca la vale pe parte indiana nu prea au cum sa le duca. In schimb indienii au 39 de batalione (7 regimente Gorkha http://en.wikipedia.org/wiki/Gorkha_regiments_%28India%29) de Gorkha, sti aia pe care restul lumii ii numeste Gurka si de care japonezii fugeau mancand Pamantul in WWII, caliti in razboaiele de frontiera cu Pakistanul si foarte motivati sa apere zona daca va fi cazul avand in vedere ca tara lor Nepalul e fix in mijlocul zonei de conflict iar chinezii au prejudecati rasiale masive fata de ei.
    3. Vor lupta mnai ceva ca romanii cu turcii la Rovine din doua motive unul terenul si doi avantajul tehnologic si de experienta va fi de partea Indiei asa ca vecinii din nord vor trebui sa revina la tactici traditionale (val uman) dar spre desosebire de rusi indienii nu vor avea nici o preblema sa absoarba pierderile.
    4. Asta-i ca bancul ala cu rusii pe luna:
    ” Seful joint Chiefs: Mister President, Mister President rusii au lansat o racheta spre Luna!
    Mister President: Okay! keep me informed
    Seful joint Chiefs: Mister President, Mister President rusii au aterizat pe Luna!
    Mister President: Okay! keep me informed
    Seful joint Chiefs: Mister President, Mister President rusii au inceput sa vopseasca Luna in rosu
    Mister President: Okay, boys! Lasati sa termine si dupa aia scrieti Coca-Cola peste ”
    Asa si chinezii cu indienii. Ce fac chinezii acolo? Fac drumuri si infrastructura. Ce fac indienii? Au de ales raspund acum la provocare si din escalare in escalare o pun de un razboi de reducere a populatiei sau ii lasa sa se joace pe acolo si cand vor fi pregatiti, tehnologic si economic, trimit Gurka la inaintare si le demostreaza chinezilor ceea ce le-au demonstrat si vietnamezii, ca din punct de vedere militar sunt nuli si ca n-ar trebui sa te pui cu tari care sunt intr-un razboi continuu de la formare incoace, si ca premiu iau si tot ce au construit chinezii pe acolo ca despagubire..

    • @ Arhengel

      1. Neseriozitatea si esecurile industriei indiene sunt cu mult mai mari decat cele ale vecinilor din nord 😉 De altfel, cel mai recent exemplu il constituie contractul pentru Rafale…. Iti poti imagina cam cum ar fi aratat armata chineza daca ar fi avut acces la „jucarii” americane, vest-europene sau israeliene ?!

      2. Despre infrastructura chineza din Tibet poti gasi cateva articole chiar si pe acest site. Niciunul nu a mentionat vreo chestiune pozitiva vis-a-vis de capabilitatile infrastructurii indiene in zona de frontiera.

      3. ” In schimb indienii au 39 de batalione (7 regimente Gorkha ”

      Si ce daca au???? Daca sunt atat de buni de ce nu-i trimit sa le strice feng-shuiu` chinezilor??? 😀
      Iti amintesti de „Bataille de Diên Biên Phu – 1954” ???? 😉 Acei legionari erau parte a unei generatii care tocmai luptasera in cel mai mare razboi mondial; cu toate acestea au fost invinsi de niste soldati „de ocazie”……

      4. „…. trimit Gurka la inaintare si le demostreaza chinezilor ceea ce le-au demonstrat si vietnamezii, ca din punct de vedere militar sunt nuli…..”

      Ai idee cam care-i „scorul” in conflictul militar sino-indian? 😉 Stii cumva cam cum s-a sfarsit conflictul din 1962?

      5. „….si ca n-ar trebui sa te pui cu tari care sunt intr-un razboi continuu de la formare incoace”

      Si, ma rog, cam cu cine se lupta India in continuu?? Cu Pakistanul??? 😀

      6. „…si ca premiu iau si tot ce au construit chinezii pe acolo ca despagubire..”

      Astea-s vise umede……da` is umede rau de tot 😉

      • @Jimmy

        Am studiat problema Dien Bien Phu la USNA in mai multe randuri…
        Din unitatile LE de la Dien Bien Phu cam 35% puteau fi considerati vorbitori de limba germana. Aproximativ 25% erau de nationalitate germana.
        Varsta medie a unui legionar la Dien Bien Phu era de 23 de ani.
        De aici vine si intrebarea: Ce experienta de lupta din marele
        conflict aveau baietii aia? In cel mai bun caz baietii aia la sfarsitul
        conflictului cred ca purtau inca pantalonasi si bluzite de
        Tineret Hitlerist.

        Viet Minh a fost o forta profesionala militara, care a fost modelata
        si instruita in mare parte dupa PLA-ul lui Mao. Nu erau nici pe
        departe soldati de ocazie, multi dintre ei fiind instruiti chiar in China.
        Nu confunda unitati „main line” Viet Minh cu fortele de gherila
        Vietnamese are actionau la nivelul comunei sau satului – astia chiar
        erau soldati de ocazie.

        • Printre legionarii de origine germana au fost destui care au luptat pe front in uniforma felgrau atat ca soldati cat si ca subofiteri sau ofiteri.Sigur ca nu toti insa destui.Dupa razboi datorita situatiei economice si sociale din Germania unii veterani de razboi, mai ales fara familii, au optat pentru o slujba sigura in armata franceza.

          • Scuze, am vrut sa scriu feldgrau insa din neatentie am papat o litera.

          • Destui?

            Bernard B. Fall care a scris atat carti cat si articole individuale despre Dien Bien Phu si este considerat o autoritate in subiect a identificat subofiteri de origine germana cu experienta in marele conflict pe care ii poti numara pe degetele de la o singura mana. De asemenea, dintr-un total de aproximativ 280.000 de efective servind in Indochina in orice moment, aproximativ 7.000 erau de origine germana. Armata Uniunii Franceze in Indochina era formata strict numai din profesionisti cu experienta destul de mare in „small unit tactics”, pe care nu prea aveau ce sa-i invete niste baieti trecuti de prima tinerete si care de fapt prezentau o povara din cauza dificulatatii de adaptare la clima subtropicala.

            • Eu am afirmat ca au fost destui combatanti in Legiunea Straina, nu neaparat in Indochina.
              Alex, ai afirmat ca vietnamezii v-au batut si pe voi ca si pe francezi.
              Care ar fi fost deznodamantul razboiului din Vietnam pentru SUA daca politicienii americani le-ar fi dat singura sarcina comandantilor americani sa castige aceasta confruntare, lasandu-le totala libertate decizionala si de miscare, sigur, interzicandu-le sa foloseasca armele nucleare.In Vietnam, datorita politicienilor americani, armata SUA a actionat mai mult cu mainile legate, nu asa cum ar fi vrut sa actioneze comandantii americani, multi dintre ei veterani ai razboilului din Coreea.
              Din ce stiu eu, inainte sa se retraga din Vietnam, americanii i-au adus la masa negocierilor pe liderii nord-vietnamezi care au fost obligati sa accepte conditiile impuse.Ca ulterior nu le-au respectat, profitand de situatia politica si sociala din U.S., este alta poveste.
              Daca militarii americani ar fi fost lasati sa actioneze asa cum vor, ei, razboiul ar fi fost incheiat, hai sa zicem in primii doi ani,ceea ce nu ar fi umplut de scarba populatia din SUA, incitata la greu de pierderile umane suferite, si de propaganda sovietica care a amplificat situatia din Vietnam, gratie agentilor sai din occident.

        • @ Alex

          1. „Am studiat problema Dien Bien Phu la USNA in mai multe randuri…
          Din unitatile LE de la Dien Bien Phu cam 35% puteau fi considerati vorbitori de limba germana. ”

          Da, intr-adevar, foarte multi fosti soldati germani s-au inrolat in Legiune dupa sfarsitul celui de-al 2 lea razboi mondial.

          2. „Varsta medie a unui legionar la Dien Bien Phu era de 23 de ani. De aici vine si intrebarea: Ce experienta de lupta din mareleconflict aveau baietii aia?”

          a. Imi puteti prezenta un link care sa va dovedeasca afirmatia??? Exista o statistica undeva, pe vreun site?

          b. Si, ma rog, comandantii/ ofiterii francezi erau total lipsiti de experienta? Erau si ei tinerei in floarea varstei fara nico experienta militara? De ce ai omis tocmai chestiunea asta, absolut „fara nico valoare” ?

          3. „Viet Minh a fost o forta profesionala militara…..Nu erau nici pe departe soldati de ocazie, multi dintre ei fiind instruiti chiar in China.”

          Stimate Domn, aici discutam de LEGIUNEA STRAINA vs „unii” din Vietnam !!!! 😉 Nu vi se pare ca este exista totusi o „mica” diferenta „de nuanta”???
          Putem oare compara exprienta combativa si pregatirea ofiterilor superiori francezi cu cea a ofiterilor chinezi sau vietnamezi??? Com`on, be serious!!!

          • Link nu va dau pentru ca nu ma bazez pe ce este publicat pe Internet, dar carti care abordeaza subiectul sunt destule si multe dintre ele au tabele cu statistica foarte buna, iar o buna parte din statistica este discutata.
            Bernard B. Fall
            -Hell in a Very Small Place
            -Street Without Joy
            Poate cele mai bune carti despre conflictul din Indochina; am vazut traduceri in limba romana acum trei ani la Carturesti (langa Romana) la etaj.
            Martin Windrow
            -The Last Valley
            Ted Morgan
            -Valley of Death
            Jules Roy
            -Battle of Dien Bien Phu
            Mai mult ca sigur se gaseste o traducere in limba romana.
            Vo Nguyen Giap
            -Dien Bien Phu
            S-ar putea gasi o copie pe la o biblioteca prin Bucuresti, cartea fiind publicata de pe vremea lui Ceasca in mai multe limbi.
            Daca ai sansa se te uiti in bibliografia cartilor lui Fall o sa gasesti o serie de notatii pentru articole in care omul discuta statistica de la Dien Bien Phu si din Indochina in general. In Romania sunt destul de greu de accesat, dar poti sa incerci la Biblioteca Americana care s-ar putea sa aiba acces prin Internet la tot felul de baze de date care stocheaza articole de acest gen (cred ca este pe Jean Luis Calderon colt cu Tudor Arghezi)
            O statistica aditionala acum ca am mai rasfoit putin aceste carti: Legiunea Straina reprezenta 25% din garnizoana Dien Bien Phu; trupe din metropola 10%, vietnamezi din batalioane coloniale 35%, restul fiind nord africani si senegalezi.; toate unitatile avand foarte multa experienta atat in Indochina cat si in alte teatre, dar in special in Africa de Nord. Mai bun de ce era la Dien Bien Phu Franta nu avea, iar in marea lor majoritate erau oameni tineri pentru care conflictul mondial a reprezentat probabil un punct de reper si nici pe departe o experienta care i-a format ca soldati sau ofiteri.

            Ofiteri cu experienta au fost chiar foarte multi. Nu am omis acest lucru intentionat, pur si simplu nu l-am luat in calcul. Exista o “mafie aeropurata” la Dien Bien Phu cum ar fi Langlais, Bigeard (in umila mea opinie cel mai bun soldat francez dupa Napoleon, Vauban si Turenne), Vadot, Botella, Pichelin, Touret si multi altii care si-au cladit carierele in marea lor majoritate in Indochina, exceptiile fiind Langlais si Bigeard care si-au invatat profesia in marele conflict. Cu exceptia lui Langlais nici unul dintre ei nu a absolvit St. Cyr, iar Bigeard a absolvit o scoala profesionala de cai ferate. Au fost altii ale caror experienta a contat pentru foarte putin cum ar fi de Castries (comandantul garnizoanei) si Piroth comandatul artileriei, din cauza caruia problemele francezilor s-au magnificat, chit ca amandoi au fost beneficiarii unei educatii militare formale . Sa nu mai vorbim de Navarre (comandantul suprem in Indochina) si Cogny (generalul commandant in Tonkin) pe care Vo Nguyen Giap si indrumatorul sau chinez Wei Guoqing i-au batut la cur in termeni de strategie cu toata educatia lor formala si experienta in lupta.
            Talent a existat si de partea Vietnameza, (chiar foarte mult talent) chiar daca nici unul dintre ei nu a avut educatie militara formala. De Giap nici nu trebuie sa vorbim, pentru ca faptele lui vorbesc de la sine, iar altii cum ar fi Le Trong Tan, Tran Van Tra si Ha Van Lau s-au dovedit a fi adevarati maestri a profesiei armelor. Si aici palmaresul lor vorbeste de la sine: i-au batut pe francezi, ne-au batut pe noi, i-au batut si pe chinezi. Pe chinezi cel putin i-au batut de le-a sunat apa in cap cu o mana legata la spate cand te gandesti ca aia s-au facut de ras fiind caftiti nu de Armata Populara Vietnameza (Mister Nathaniel Victor pentru cei care au un anumit respect pentru aceasta institutie) ci de militiile locale – how do you like them apples? Nici la chinezi nu are trebui sa ne uitam de sus: din 1937 pana in 1953 Mao si locotenentii sai au avut timp si experienta ampla sa-si lustruiasca educatia practica a armelor si sa-si ascuta principiile de strategie atat impotriva niponilor si a lui Ciang Kai Shek cat si impotriva noastra. Deci sa raspund la intrebarea 3#: eu zic ca poti sa compari foarte usor ce au avut francezii si ce au avut vietnamezii. In afara de asta omuletul ala firav, galben la fata, care supravietuia dintr-o mana de orez pe zi si nici macar nu avea o pereche de bocanci in ciuciurele s-a dovedit a fi un soldat motivat, tenace, si un bun cunoscator si practicant al profesiei sale. In afara de asta mai toti adversarii lor au avut bunul simt sa-i recunoasca meritele ca militar. Sa spui acum ca un soldat Viet Minh nu poate fi comparat cu un legionar mi se pare o atitudine cat de cat intoleranta/habotnica.

            • @ Alex

              1. „Mai bun de ce era la Dien Bien Phu Franta nu avea, iar in marea lor majoritate erau oameni tineri pentru care conflictul mondial a reprezentat probabil un punct de reper si nici pe departe o experienta care i-a format ca soldati sau ofiteri.”

              Ok, hai sa vedem cam ce experienta aveau comandantii francezi:

              a. Christian Marie Ferdinand de la Croix de Castries – „Castries was born into a distinguished military family…….he was captured (1940), escaped from a German prison-of-war camp (1941), and fought with the Allied forces in North Africa, Italy, the south of France and finally, during the invasion of Southern Germany”

              b. Pierre Charles Albert Marie Langlais – Following the defeat of the Vichy French forces in Operation Torch he joined the French Expeditionary Corps seeing action in Italy. He then passed into the French First Army under the command General Jean de Lattre de Tassigny, seeing action in Alsace and Germany.”

              2 comandanti francezi, 2 ofiteri superiori care au luptat ANI DE ZILE pe frontul WW2 !!!!
              Pai indiferent cat de buni si talentati erau vietnamezii si al lor Giap, NU cred ca putem compara experienta lor de lupta cu experienta comandantilor francezi, participanti activ la luptele impotriva uneia dintre cele mai bune armate ale lumii (Wehrmacht-ul).

              2. „Sa spui acum ca un soldat Viet Minh nu poate fi comparat cu un legionar mi se pare o atitudine cat de cat intoleranta/habotnica.”

              Daca veti reciti, veti vedea ca eu eu am afirmat: „Putem oare compara exprienta combativa si pregatirea ofiterilor superiori francezi cu cea a ofiterilor chinezi sau vietnamezi???”

              Am lasat deoparte partea nebuloasa cu varsta soldatilor si m-am referit strict la exeprienta comandantilor francezi……..

              3. „Sa spui acum ca un soldat Viet Minh nu poate fi comparat cu un legionar mi se pare o atitudine cat de cat intoleranta/habotnica.”

              Intolerant??? Vis-a-vis de cine anume? Sper ca NU va referiti la vreo „nuanta” rasiala…. 😉 Chiar NU ar fi cazul, stimate Domn….

              Habotnic??? 🙂 Nicidecum! 🙂

              • @Jimmy
                OK Langlais si de Castries au avut o anumita experieneta impotriva nemtilor, si? Razboiul in Indochina nu a fost un razboi de manevra (pe care francezii l-au tot cautat si pe care evident nu l-au gasit) ci unul neconventional (de insurgenta) in care oameni precum de Castries, Piroth, Navarre, Cogny, Salan si multi altii (toti cu experineta de lupata in marele conflict) au fost in afara elementului lor, lucru aratat atat de strategia pe care au desfasurat-o cat si de tacticile deficiente. Experienta lui Langlais in perioada interbelica in Africa de Nord si a lui Bigeard in sudul Frantei in al-2-lea Razboi Mondial cu SAS britanic au fost experiente mult mai marcante pentru francezi pentru ca cel putin acesti doi oameni au dezvoltat tacticile de unitati mici de contra insurgenta pe care le foloseau batalioanele de parasutisti, Legiunea Straina si batalioanele coloniale, iar mai tarziu au scris cartile si manualele de referinta pentru desfasurarea unui razboi “contra revolutionar” pe care l-au purtat in mod foarte eficient si cu success din punct de vedere militar in Algeria; aici amandoi si-au invatat lectiile foarte bine de la Giap. De ce mare experienta de lupta au beneficiat acest doi oameni impotriva nemtilor sa-i fi ajutat in a concepe ce au conceput ei? Raspunsul este evident cu nimic. Amandoi au fost auto didacti si motivati sa rezolve niste probleme, in felul similar al lui Giap si ai locotenentilor lui. De Castries (cel putin la Dien Bien Phu) s-a aratat a fi un conducator lipsit de motivatie si imaginatie, fiind fortat de “mafia aeropuratata” sa cedeze fraurile de comanda lui Langlais, care s-a descurcat cat a putut de bine platind-ul pe Giap in propria moneda (atat cat s-a putut) si nu bazandu-se pe ce mare experineta ar fi avut impotriva nemtilor cu o generatie mai devreme. Daca vrei putem sa avem o dezbatere mai larga pe aceasta tema offline, dar te rog incearca mai intai sa citesti cartile lui Bernard B. Fall care sunt bazate in mare parte pe surse primare si interviuri cu toti actorii principali inclusiv Langlais, Bigeard, de Castries, Giap samd.

      • @ Sorin
        1. Una sunt balbaielile dintr-un program de achizitie si alta este cand te lauzi ca tu faci un motor mai bun ca rusii si in final tot pe ala rusesc il cumperi, ca n-ai obtinut nici pe departe ce iti doreai.
        2. Nici eu nu am mentionat pozitiv despre infrastructura indiana din contra am spus ca lipsa ei va fi o problema pentru chinezi in caz de razboi.
        3. ” In schimb indienii au 39 de batalione (7 regimente Gorkha ”

        Si ce daca au???? Daca sunt atat de buni de ce nu-i trimit sa le strice feng-shuiu` chinezilor???

        Pentru ca sunt ocupati sa strice feng-shui-ul pakistanezilor.

        4. „Stii cumva cam cum s-a sfarsit conflictul din 1962?”
        Da stiu. Cu declararea incetarii focului unilaterala de catre China si retragerea imediata din zona de conflict, inainte ca armata indiana sa aiba timp sa contra-atace. Mie asta imi suna a da-i un pumn si fugi inainte sa te prinda.

        5. Da cu Pakistan-ul in conditii similare cu cele din zona frontierei sino-indiene. Ia sa vedem daca stii cate conflicte montane au avut chinezii in afara de cel din 62?

        6. „Astea-s vise umede……da` is umede rau de tot ” si pe ce te bazezi cand spui asta, pe sirul de pierderi din toate razboaiele chinezilor din ultimile doua secole? Pardon au avut o victorie impotriva indienilor, dar ei stiu ce au castigat ca rezultatul oficial al razboiului este „Status quo ante bellum”.

    • Problema armatei indiene nu rezida din slabiciunea ei ca forta combartiva ci din lipsa infrastructurii. Astfel trupele indiene nu pot tine sub observatie intreaga frontiera si nici nu pot ajunge la timp in zonele cu probleme. Recent, am scris si eu despre asta, armata a cerut 13 miliarde de dolari pentru constructia de drumuri, tunele si baze militare in zona inalta a frontierei si pentru creare de noi unitati de VM.
      La nivel de infrastructura chinezii stau mult mai bine.
      http://www.rumaniamilitary.ro/cam-ce-ar-dori-armata-indiana-in-urmatorii-cinci-ani

      • Problema este ca in acest an chinezii au fost mai uite de picior
        decat indienii in as face publica prezenta pe „line of actual control”
        in Arunchal Pradesh. De obicei indienii au o prezenta destul de
        buna, dar de aceasta data chinezii, i-au prins dormind la volan..
        Se mai intimpla si pe la case mari. Problema cu infrastructura chineza este ca
        ei sunt inca departe de a avea posibiitatea de a sustine logistic
        avanposturi de genul celor indiene. Problema indienilor este
        sa nu fie gasiti nepregatiti si adormiti cum au fost in 1962 cand au ignorat luni
        la rand semnale care indicau ca China is masa si aclimatiza forte
        substantiale in zonele disputate. Acum a fost vorba de cativa
        zeci de militari chinezi, dar India este constienta de ce ar
        insemna o prezenta mult mai mare chineza pe „line of actual control”
        pe principiul „am vazut cei al meu, si am pus mana pe el” iar
        actualul status quo sa se transforme in ceva care se va numi
        teritoriu suveran chinez.

  3. ..Dien Bien Phu fiind o cursa de soareci soarecii fiind frantujii. orice armata din lume era invinsa din start in conditile alea fiindca prostovanii au repetat greseala nemtilor de la stalingrad..ar fi util un articol separat pe tema asta..a razboiului ‘uitat’ din Indochina..

  4. Nici armata chinei nu este asa tehnologizata ,cred eu ca sunt cam egale cele doua armate ,dar cum infastructura in zona respectiva este vai de capu ei , cred ca chinezii sunt avantajati

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *