Probele in poligonul VTSÚ Záhorie: CV90 Mk IV, ASCOD și Lynx KF41 / Foto: MO din Slovacia
Chiar daca nici unul dintre vehiculele implicate in competitia pentru masina de lupta slovaca nu a indeplinit toate cerintele, se pare ca CV-90 a fost cel mai bine cotat… Acest clasament a fost transmis guvernului slovac care trebuie sa ia o decizie in iunie, pentru a negocia apoi detaliile finale inainte de semnarea contractului.
In 26 mai ministerul apararii slovac a publicat detaliile procesului lor de testare si selectie a unei masini de lupta pe senile, care sa inlocuiasca vechile BVP-1 si BVP-2 si derivatii acestora: vehiculele de recunoastere BPsV Svatava, BPsV-ISTAR, vehicul de tractare-recuperare VPV, vehicul de reparatii DTP90, deminoarele prin explozie SVO-90, minoarele MU-90, aruncatorul de bombe autopropulsat 120 mm ShM vz. 85 Prám / S si transportoarele blindate senilate OT-90 (vehiculele MEDEVAC vor fi inlocuite cu platforme 8×8).
Achizitia, de 223 vehicule in total, cuprinde 2 faze:
- Faza 1 vizeaza 152 de vehicule, dintre care 110 configurate in masina de lupta, 15 posturi de comanda, 9 de recunoastere, 3 de transport echipe cu arme antimaterial/antiblindaj, 9 de transport echipe cu lansator de grenade, 3 de recuperare si 3 de intretinere si reparatii.
- Faza 2 include 71 de masini, dintre care 5 masini de lupta, 10 de recuperare, 9 de intretinere si reparatii, 9 de deminare/genisti, 9 de asezare a minelor, 9 de genisti de sprijin si 20 de aruncatoare autopropulsate de calibrul 120 mm.
Se mai cauta pentru o alta etapa inlocuirea urmatoarelor platforme cu noile platforme rezultate din competitie:
- punctelor de comanda mobile
- vehicule logistice
- aruncatoare autopropulsate pentru companiile de sprijin
- aparare antiaeriana
- razboi electronic
Concurentii prezenti la licitatie au fost:
- BAE Systems Hägglunds CV90 cu versiunile CV9030 Mk IV si CV9035 MkIV, prin Administratia Materialelor de Aparare din Suedia (FMV)
- General Dynamics European Land Systems Santa Bárbara Sistemas cu ASCOD 35t,
- Rheinmetall Ungaria cu Lynx KF41
- Polish Armaments Group – PGZ cu Borsuk.
Livrarea primelor vehicule este asteptata pentru 2023-24 pentru a efectua primele probe, urmata in perioada 2025-28 de livrarea celorlalte versiuni.
Evaluarea a luat in considerare patru domenii principale: tehnic, logistic, financiar si implicarea industriei slovace. Acestea au fost evaluate in procente comparativ cu cerintele specificate.
Desi unele informatii sunt secretizate, raportul respectiv este edificator cu privire la cele 5 caracteristici tehnice principale evaluate: interoperabilitatea, mobilitatea, puterea de foc, rezistenta la mine si cea balistica, antrenamentul.
Tabelul de rezultate al punctajului evaluarii tehnice publicate de slovaci:
| Vehicul | Punctaj |
| CV90 MkIV | 292 |
| Lynx KF41 | 257 |
| ASCOD | 279 |
| Borsuk | 30 |
CV90, desi nu a indeplinit 2 dintre cerinte, elevatia maxima a tevii tunului si inclinatia maxima pentru traversarea verticala a obstacolelor. In schimb, faptul ca Mk IV are o vasta experienta pe versiunile anterioare ale CV90 si existenta unui numar mare de vehicule in uz cu mai multi utilizatori au reprezentat un plus important, fiind cea mai matura platforma din competitie.
Referitor la Lynx, punctele tari sunt modularitatea si spatiul interior considerabil, iar cele slabe sunt gabaritul si faptul ca nu este utilizat in tara de origine (atat Germania cat si Ungaria, unde este in curs de productie pentru varianta KF41).
Aflat initial pe locul al doilea in clasament, ASCOD a fost mutat pe locul trei datorita informatiilor producatorului legate de zgomot și vibratii, rezultate din testarea Ajax-ului britanic care se bazeaza pe acelasi sasiu.
Cotatia Borsukului se datoreaza dezvoltarii nefinalizate dar si a unor date lipsa din oferta, pentru a fi completa.
Protectia minima ceruta:
„energie cinetica echivalenta tunului calibrul 25 mm la distanta de 500 m / explozie proiectil artilerie cal. 155 mm la 25 m (nivel 5 STANAG) si explozia unei mine antitanc de 8 kg sub corpul vehiculului (STANAG 4569 / AVPP-01, K5
M3b),”
Referitor la securitatea si protecția sistemelor de informatii si comunicatii, clasamentul arata astfel:
| Vehicul | Punctaj |
| CV90 MkIV | 83 |
| ASCOD | 83 |
| Lynx KF41 | 80 |
| Borsuk | 0 |
Rezultatele generale totale initiale se prezinta astfel:
| Vehicul | Punctaj |
| CV90 MkIV | 375 |
| ASCOD | 362 |
| Lynx KF41 | 337 |
| Borsuk | 30 |
Dupa reevaluarea cu privire la problema vibratiilor din ASCOD, clasamentul final a trecut ASCOD pe locul 3, Lynx-u preluand locul 2.
Primii trei clasati au participat la teste la VTSÚ Záhorie:
- Lynxcu o turela Lance echipata cu tunul Rheinmetall Mk30-2,
- ASCOD cu turela Elbit MT30 dotata cu tun Northrop Grumman Bushmaster II Mk44S cal. 30mm,
- CV90 cu noua turela de serie D multicalibru, cu un tun Bushmaster II cal. 30mm.
La tragerea cu armamentul principal, primul clasat a fost CV90, urmat de ASCOD si Lynx. Totusi niciuna dintre turele nu a indeplinit cerintele privind munitia pregatita de tragere (320 lovituri pentru arma principala si 1000 lovituri pentru cea secundara), Lance neputand orienta tunul fara sursa principala de curent a vehiculului.
CV9035 poate stoca 70 de lovituri gata de tragere in turela si restul pana la 200 in total in vehicul, un CV9030 are 160 lovituri gata de tragere in turela, pe cand un Puma are gata de tragere 200 de lovituri plus alte 200 stocate in vehicul.
Concurentii au indeplinit cerintele de conducere a focului, dar nu toti au indeplinit caracteristicile ergonomice cerute.
Evaluarea costului total de proprietate a fost suma intre pretul vehiculului, o estimare a cotului ciclului de viața pe 20 de ani, costurile de formare initiala, costurile logistice primare si cu piesele de schimb.
Pe partea financiara, CV9030 a fost pe primul loc, inaintea lui CV9035, urmat de ASCOD si Lynx, clasamentul fiind neschimbat dupa ce Ministerul Slovac a solicitat informatii suplimentare.
Privitor la problemele de logistica, clasamentul s-a schimbat considerabil, Lynx-ul venind pe primul loc, inaintea lui CV90, cele 2 versiuni fiind clasate la egalitate, penultimul fiind ASCOD, iar Borsuk-ul fiind ultimul.
In clasamentul capacitatii de a implica industria slovaca in program, CV9030 a fost pe primul loc inaintea Lynx, CV9035 si ASCOD.
Evaluarea finala a procentelor realizate dupa evaluarea ofertelor este urmatoarea:
| Vehicul | Procent atins |
| CV9030 | 99,67% |
| CV9035 | 98,46% |
| ASCOD | 88,10% |
| Lynx KF41 | 76,66% |
| Borsuk | 3,53% |
Dupa solicitarea de informatii suplimentare pe sectiunile financiare si logistice, iata rezultatul revizuit:
| Vehicul | Procent atins |
| CV9030 | 99,67% |
| CV9035 | 97,76% |
| ASCOD | 92,80% |
| Lynx KF41 | 90,20% |
| Borsuk | 3,72% |
Prin prisma evaluarii financiare, clasamentul costurilor totale arata astfel:
| Vehicul | Cost in € incl. TVA |
| CV90 | 1.973.570.581 |
| ASCOD | 1.962.700.133 |
| Lynx KF41 | 2 346 483 109 |
| Borsuk | N / A |
La finalul documentul este precizat ca oferta suedeza cu CV9030 și CV9035 de la BAE Systems Hägglunds pare a fi oferta care se apropie cel mai mult de cerintele Fortelor Armate Slovace pentru un vehicul de lupta blindat pe senile, indeplinind parametrii tehnici si cei prioritari.
Costurile estimate pentru faza 1, inclusiv 35 de milioane de euro pentru infrastructura, sunt urmatoarele:
| Vehicul | Cost in € incl. TVA |
| CV9030 | 1.669.093.939 |
| CV9035 | 1.688.845.030 |
| ASCOD | 1.724.882.231 |
| Lynx KF41 | 1.854.089.739 |
Doar o mica remarca de incheiere… Legat de calibrul tunului pentru o astfel de masina de lupta a viitorului, ar fi de preferat calibrul 35mm pentru a permite pastrarea unui avantaj confortabil in lupta cu blindatele inamice.
Studiul slovacilor mentioneaza ca desi munitia calibru 35mm este mai mare si grea decat cea de 30mm, pentru un efect similar pe tinta cu cea de 35mm este nevoie de peste 3 ori mai multa munitie cal.30mm, ca sa nu mai vorbim de diferenta puterii de penetrare.Efectul pe tinta la aceeasi distanta este cu pana la 40% mai ridicat in favoarea tunului cal. 35mm.
CV9035
Chiar daca tunul de 35mm ar fi fost mai scump la achizitia initiala, operarea sa ar fi fost mai ieftina pe termen lung.
Importanta este si posbilitatea de a converti in viitor tunul Bushmaster III calibru 35 mm in calibrul 50mm (ultimul nefiind deocamdata disponibil la export), pentru oferi si mai multa putere de foc.
Sunt singurele țari din NATO care folosesc IFV cu tunuri auto de 35 mm sunt Olanda si Danemarca – respectiv cu variantele CV9035NL și CV9035DK.
Un atu luat in considerare la familia Bushmaster, este actionarea sa electrica, care nu lasa gaze in turela, spre deosebire de tunul revolver german ABM 30.
Marius Zgureanu
Surse:
https://www.edrmagazine.eu/the-slovak-mod-selects-the-cv90-as-preferred-bidder-for-its-ifv-programme
https://warfaretech.blogspot.com/2014/03/atk-bushmaster-iii-automatic-cannon.html
https://www-altair-com/news/view?news_
https://below-the-turret-ring.blogspot.com/2016/04/bigger-guns-are-not-always-better.html
Cum adică clasament , competiție, punctaj ?
Nu procedura de urgenta ?
Nu ” știm noi mai bine ce ne trebuie” ?
Amărâți vai capul lor. ???
PS.
CV 90 e in dotarea țărilor nordice. Posibil sa câștige pentru că se găsește și în Finlandia, Suedia, Norvegia , Olanda, Danemarca.
Cum am mai scris, nordul NATO se înarmează.
Sudul așteaptă pomana francezilor grătare , mici și bere.
Pină la 1 decembrie când curg decretele prezidențiale.
Salut. La noi cand vor fi organizate asemenea teste?.
La vara in 14… La cum merge la mapn.
Vehicul de Luptă Autonom Hidramat. Pe scurt, VLAH. Aşa se va numi primul blindat de tip uşor fabricat în totalitate în România. Prototipul va ieşi pe porţile fabricii din Bragadiru cel târziu la finele anului viitor. autovehicul blindat românesc va avea o lungime de 5 metri şi 40 de centimetri şi o lăţime de aproape doi metri şi jumătate. În el vor încăpea cinci militari. VLAH cântăreşte mai mult de șapte tone şi poate parcurge 600 de kilometri fără să alimenteze cu un rezervor de 200 de litri de combustibil. Viteza maximă de deplasare este de 125 de kilometri pe oră.
De altfel, compania românească vrea ca VLAH să ruleze la fel de bine şi pe artere urbane şi pe teren accidentat. Este proiectat să treacă peste şanţuri sau obstacole mari şi să meargă lejer prin apă adâncă de mai mult de un metru.
Blindatul va fi dotat cu arme de calibru mare, în special mitraliere, cu tehnică radio şi scanere cu termoviziune. VLAH este făcut să reziste la tragerile cu mitralieră. Anumite părţi ale caroseriei vor fi ranforsate, în special podeaua, care va fi capabilă să reziste minelor şi dispozitivelor explozive confecţionate artizanal. şi blindajul poate fi modificat în funcţie de solicitări. Sunt trei module care răspund gradual posibilelor ameninţări. Primele teste în poligoanele acreditate NATO sunt programate anul viitor.
viorel@
În Bragadiru nu există specialiști nici pentru o bere cât de cât băubilă .
Nu cred, deloc în nici un proiect românesc, mai ales dacă este condus de români . La noi orice șef , cât de mic o fi el , are deasupra un șef-dobitoc politic.
Ba, mai mult, habar nu avem să mai facem contracte, de caiete de sarcini să nici nu mai pomenim, niște moși Teacă ofiliți menținuți politic sau familial prin ministere, în loc să fie lăsați acasă să-și schimbe pamperșii liniștiți.
Tot ce am scris este factual.O
Vedem în presă sau dacă vreți în toate proiectele românești de după 90′ , în orice domeniu.
Dar asta nu trebuie să vă împiedice să visați frumos în continuare …
Se vede treaba ca Viorel nu este din Bucuresti, altfel ar sti ca in Bragadiru s-a demolat si fabrica de bere, pentru a face loc unui Kaufland si unui Lidl, iar singurele capacitati in care se mai pot suda doua table sunt cateva service-uri auto.
Viorele vezi ca vehiculul VLAH e de fapt Zetor Gerlach al slovacilor de la Zetor Engineering.Nicio sansa sa intre in dotarea Ro Army…JLTV e viitorul.
nice?civilizat,transparent,eficient.
Lynx ul unguresc pe locul 3 pe baza evaluarilor slovace, interesant.
Lynx-ul unguresc?? E nemtesc toata ziua.
ma surprinde cat de jos a fost lynx. mie asta imi ridica semne de intrebare si asupra noului lor tanc kf51.
am impresia ca rhenimetall a scos o gama de agregate de export ieftine si nu top. cel putin asta au vrut dar vad a iesit fix invers ca lynx e chiar scump.
ascod e destul de clar ca are probleme structurale si nu poate fi upgradat sau crescut nivelul de protectie. cum il cumperi asa ramane. ceea ce in caz de conflict e cam un mare red flag.
cv 90 este de departe cea mai buna optiune daca pretul ala este real.
p.s. puma este mercedes si lynx este volkswagen.
de la pagina 32
https://www.cbo.gov/sites/default/files/113th-congress-2013-2014/reports/44044-GCV.pdf
https://germanarmor.blogspot.com/2020/04/puma-ifv.html
p.p.s. sunt tare curios cum o sa iasa competitia norvegiana intre k2 si leopard 2. o sa zic de pe acum ca leo o sa fie peste ca performante si ca pret.
Subestimezi coreenii.
coreenii sunt si niste subleristi mai cu pretentii. k2 are multe componente cumparate din vest. pana or fi coreenii peste nemti la tancuri, zboara porcul. nici macat japonezii nu sunt, desi aia au MBT, frate, nu joaca.
„ascod e destul de clar ca are probleme structurale si nu poate fi upgradat sau crescut nivelul de protectie”.
Tocmai asta nu-i clar. Problemele cu zgomotul si vibratiile au aparut la varianta „personalizata” a britanicilor, programul Ajax si inca nu-i clar daca este vorba de calitatea slaba a executiei a cutiei blindate sau pentru ca au „personalizat” prea mult si de aici a aparut un surplus de greutate pe care ar fi incercat sa-l compenseze prin realizarea unui „hull” mai usor si mai „moale” de unde si problema vibratiilor, sau si una si alta. Ce nu se spune clar este ca la testele slovace Ascod 2 nu a intampinat problemele cu vibratiile si zgomotul iar retrogradarea s-a facut pe baza informarii facute de GDELS ca vehiculul ar putea avea astfel de probleme pe baza experientei britanice desi nu putem vorbi de vehicule identice.
Am mai zis si o mai zic odata GDLES nu este in stare sa repare ajax. Asta e cel mai mare red flag din toata afacerea asta.
Ajax nu-i Ascod 2 decat in mica masura. Cu adaosurile britanicilor familia Ajax penduleaza intre 38 t si 42 ca masa. Pentru a se incadra in masa asta aparent au umblat la cutia blindata. Speculand ce doreau britanicii sa adauge pe vehicul ducea masa peste acea limita. In legatura cu reparatul nu vad ca ar dori cineva sa incerce nici GDELS nici MoD de la Londra. Este mai mult o problema de vointa decat de putinta. Si pana la urma la testele din Slovacia Ascod 2 nu pare sa fi avut problemele cu vibratia pe care le are Ajax. Nu vad nimic care sa spuna asta ci este vorba despre o atentionare „ar putea fi” pe baza experientei din MB unde inca se speculeaza cu privire la cauza zgomotului si vibratiilor. Astea cu rigiditatea cutiei blindate si controlul calitatii sunt inca la categoria probabile.
de acord cu mentiunea ca as testa de l-as usca orice ar veni din familia aia de agregate.
@ Anla’shok – pe ce te bazezi cand scrii ca Asco2 it is not Ajax si ca sunt 2 design-uri paralele si ca problemele de pe unul sunt excluse pe cealalt?
Pai s-o luam la nivel informational, Ascod 2 apare ca masina de lupta distincta de Ajax, fostul Scout SV si familia. Deci nu seconfunda. Si nu este vorba doar despre asta, vehiculele derivate sunt total diferite in familia Ajax de ce ofera Ascod.
Da au radacini comune, in fapt aceeasi platforma de baza plus motorizarea si transmisia. Si aici se opresc asemanarile. De retinut ca in toate articolele de presa Ajax nu este prezentat ca Ascod 2 sub nume britanic ci ca „development” sau „further development” al Ascod 2. Apoi sa luam armamentul, cu se prezinta Ascod 2 si ce echipeaza Ajax-ul ca sa nu mai vorbim de restul echipamntelor de protectie si senzori, ISTAR, instalatia electrica etc, sunt mari diferente intre cele doua vehicule. Si daca am inteles eu bine folosesc si modele de senile diferite.
vezi tu toate faldurile alea cu zorzoane pe laterale, ca straturile de fusta la Pirande, casete metalice legate de alte casete, aia e o prima mare diferenta fata de echiparea ASCOD 2 in teste, si de acolo vine probabil un plus semnificativ de masa si rezonanta… dincolo de suspensii, tren de rulare, motor…
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/AJAX_Armoured_Vehicle_at_a_3_Div_Combined_Arms_Manoeuvre_Demonstration_MOD_45161419.jpg/1024px-AJAX_Armoured_Vehicle_at_a_3_Div_Combined_Arms_Manoeuvre_Demonstration_MOD_45161419.jpg
Ce s-o intampla cand or pune si pe ASCOD2 un pachet din ala lateral consistent?
Cam in conditii din astea de masa maxima permisa as testa ASCOD-ul…
De unde stii tu ca pachetul ala lateral nu-i specific familiei Ajax?
eu doar iti zic ca daca le vine ideea sa urce un pachet similar pe ASCOD2, tot cu masa de 42 tone, l-am putea testa in conditii mai apropiate de Ajax.
Este test in conditii de sarcina limita.
Daca ai observat, in unele variante de prototip, fusta de jos nu avea placile de grosime atat de mare. Intrebarea e care la ce teste a fost supus…
Asta are „plapuma” completa
https://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2014/07/SV_MTR_roll_out_1.jpg
Marius daca tot insisti cu suprsincarcarea asta, la familia Ajax din poze rezulta ca ar fi imsginea stsndard iar declaratiile despre probleme la Ajax nu fac diferente intre vehiculele cu minijup si cele cu fusta la calcai.
asta e o presupunere a mea. Pana nu au identificat car problema, sursa ei, nu prea au ce declaratie sa faca.
tine cont ca in absolut toate conflictele agregatele s-au ingrasat de la echipamente si blindaj suplimentar.
exemplu puma ifv a fost gandita din start cu
„The Puma’s large weight reserves and the compact cabin make it very attractive for modification. Most vital integrals are situated in the front, floor, and side walls, which may remain unchanged during such a cabin-oriented modification. ”
ascod e cu semnul intrebarii.
Pe bune imi dai exemplu Puma?
Serios acum?
https://www.defensenews.com/land/2018/06/06/germanys-impending-puma-panzer-problem/
Stiu ca au trecut patru ani de atunci, dar intreba-te de ce dintr-o data prostovanii astia se grabesc sa modernizeze Marder.
pentru ca puma e scumpa si n-au cumparat toate capabilitatile exemplu rachetele spike care abia acum le adauga.
pe scurt bani.
Serios acum? Bani? Dupa ce ai achizitionat si „operezi” 350 de conserve cu o rata de disponibilitate sub 50%? Asta se numeste the law of diminishing returns.
stai putin ca germania a avut lipsuri de piese la absolut orice. rata de disponibilitate vorbeste in cazul asta mai degraba de armata germana decat de pume. la ei e o treaba cronica lipsa de piese si disponibilitate scazuta.
https://nationalinterest.org/blog/the-buzz/germany-does-not-have-one-working-submarine-23688
https://www.businessinsider.com/german-military-fighters-jets-not-ready-for-combat-2018-5
https://www.ft.com/content/3c9d0754-4a3b-11e4-bc07-00144feab7de
„rata de disponibilitate vorbeste in cazul asta mai degraba de armata germana decat de pume”
Serios acum? Mai opereaza altcineva Puma? Duh?
you get the point
„Referitor la Lynx, punctele tari sunt modularitatea si spatiul interior considerabil, iar cele slabe sunt gabaritul si faptul ca nu este utilizat in tara de origine (atat Germania cat si Ungaria, unde este in curs de productie pentru varianta KF41).”
Deci normal ca a fost mai bine clasat CV 90-ul care este disponibil si are un record operational in atatea tari si in configuratii diferite.
In plus probabil ca punctajul tehnic a tinut cont de faptul ca este folosit sau nu in tara producatoare, ceea ce este normal de altfel, daca tara care il produce nu are incredere in el dar vrea sa il livreze la export e un bai!
Lynx are sa fie produs si folosit probabil de Ungaria dar in Germania este cu semnul intrebarii mai ales cand au Puma care la unele aspecte este mai bun, ast anu ca nemtii nu si-ar permite ambele IFV-uri in dotare.
Ce mai observ este ca ASCOD2-ul are o problema si la partea de motorizare actuala daca il comparam cu restul si vibratiile, problema- neproblema poate veni si de aici, drivetrain-ul este foarte important nu demult citeam ca de exemplu MLI 84M ar probleme ca nu poate folosi toti caii putere de care dispune motorul tocami din cauza sasiului, deci combinatia drivetrain+ sasiu trebuie sa se testeze intens pentur a nu avea surprize neplacute.
O tot dati cu problemele Ascod-ului. Zi-mi si mie care parte din raport spune ca in timpul testelor vehiculul a avut problemele de care spui.
Eu am inteles ca mai degraba au depunctat ulterior ASCOD-ul, dupa teste, ca un factor de risc al proiectului.
Posibil ca asta sa insemne ca in teste nu a fost acoperita toata gama de posibilitati: viteze, incarcari, tipuri de suprafete… asa ca slovacii il vad mai mult ca un risc ca in anumite configuratii sau evolutii viitoare, problema care acum nu e vizibila, sa se reactiveze. E un risc.
Mai o chestie interesanta, in celalalt sens: Ascod a fost testat in configuratia cu senila metalica, pe cand CV-90 cu senile de cauciuc… As zice ca au comparat mere cu pere.
In articol scrie ca CV90 a avut anumite probleme de comportament pe teren dificil. Deci le-au cam forjat. La Ajax problemele nu apar doar in conditii speciale de testare.
Lynx cu senile de cauciuc Soucy CRT
https://adbr.com.au/wp-content/uploads/2021/11/2021-11-17-Rheinmetall-Lynx-CRT-Test-successful_01.jpg
ASCOD-2 cu senile de cauciuc Soucy CRT
https://www.arabiandefence.com/wp-content/uploads/2022/06/ASCOD-2_Courtesy-GDELS-2048×1367.jpg
Borsuk cu senile de cauciuc Soucy CRT
https://www.joint-forces.com/wp-content/uploads/2018/09/Borsuk-CRT-Soucy_3.jpg
Toti competitorii au avut posibilitatea sa se doteze cu senile de cauciuc Soucy CRT.
A folosit senile de cauciuc Soucy CRT doar CV-90 , la fel ca in Cehia.
https://www.armyrecognition.com/images/stories/news/2022/february/Sweden_offers_BAE_Systems_combat-proven_CV90_to_Slovakia.jpg
Pana la urma a fost ca in 1988 la Moscova , Spartak-Steaua 1-2, cand la -20 de grade stelistii au venit cu ghete de iarna Adidas si i-au batut pe sovietici.
https://blogsport.gsp.ro/costinstucan/2018/03/01/frigul-si-crampoanele-ca-agenti-electorali/
Frana de gura din imaginea CV90 este de tipul multicamera … daca nu este ” acordata ” pe fundamentala , induce foarte multe vibratii secundare in teava .
Posibil ca acele vibratii armonice ( pare si impare ) sa se regaseasca in lipsa de precizie in cazul unei succesiuni de foc foarte rapide .
Banuiesc ca SCF-ul tine cont cumva de vibratiile tevii in urma tragerilor si vibratiilor datorate miscarilor turelei , a traversarii prin teren framanta si acceleratiilor si fortelor opuse , conform cerintelor legate de dinamica deplasarii sub tirul inamicului …
Se vede o evolutie pozitiva in conceptul prezentat in imaginea de mai sus , teava tunului are integrat un manson termic si probabil antibalistic la calibre mici .
Habarnistul@
BAE , sectorul de cercetare, a fost primul care introdus conceptul de analiză modală, pt. orice fel de structură , pe piață. Ei au dezvoltat un program (evident cablat într-un chip) și primele teste cu el s-au făcut la Harrier. Americanii din California (UCLA) au adus programul pe culmi (1984-SDRC-Structural Dynamic Research Company), și de atunci ORICE proiect cât de cât important este „verificat” prin analiza modală, și modificat până când coincide cu specificațiile dorite. În final prototipul este testat într-un simulator dinamic la vibrații de tip „zgomot alb” , detectându-se cu sute sau mii de accelerometre (după caz), orice vibrație „nedorită” în sistem. Evident verificărlile finale (în cazul nostru) au loc în poligon, cu cizelările finale, dacă este necesar.
Tot ce a-ți descris cu pasiune, se putea întâmpla unui produs proiectat/realizat până în anii 70′ in Vest sau 2010 în Est.
Deci , CV-90 este scos categoric din discuție. Opinie personală.
Sunt convins că legile fizicii nu pot fi eludate .
Funcționează la fel pentru toți și în 1970 în Vest , dar și în 2010 în Est .
Eu am evidențiat doar câteva probleme , nu am susținut ca nu se pot rezolva .
Niciodată nu am susținut că cei de la BAE nu știu carte … din contra .
Cât despre succesiunea rapidă de foc și lipsa preciziei tragerilor datorată oscilațiilor armonice , intra la categoria ” what if ” .
Nu e o certitudine , ci un comentariu personal , cu mici semne de întrebare .
Recitiți încă o dată textul meu .
Mulțumesc pentru interes !
Menumoruth ,
Linia tehnologica din Romania iti arata pe display defectele sa le vada tot sfatosul .
Problema e ca jumatate nu erau planificate de proiectanti .
Si le cautam si le gaseam .
Am ajuns la ” stii tu mai mult ca neamtu ` baaa ? ”
SI prima data cand am urlat la un sef a fost cand urla la mine sa schimb electrovalvele hidraulice ultrarapide ca asta asta ii spusese lui programul , Cand de fapt era cald uleiul. Cald si prost , ca facusera un gheseft cu furnizorul .
Merita sa fi vazut ce ochi de broasca a facut sefutul lingau .
Dupa care am dat cu capul si in Spania , cand utratestatele tale placi cu SMD-uri s-au dovedit ca dadeau rateuri in conditiile ” particulare ” . Placi de intrare pentru encodere ( si master si slave ) trebuia sa avem 2+2 in magazie .
Diferenta fata de Romania e ca in Spania nu urla nimeni, te lasau sa gandesti .
Inafara ca aveai si piese .
Asa ca te rog nu veni cu povesti , ca nu tu trezeai cu parti din program sterse la 2 noaptea sau cu apa intrata in OP/SCADA .In conditii particulare .
Iar cazul concret cu frana de gura , cu cat e mai complicata cu atat sunt mai multe sanse de fracasso -munitia cutare , vant din directia cutare, temperatura aerului cutare, temperatura pulberii cutare , unghiul de inaltare al tevii cutare , viteza unghiulara a turelei cutare .
” ce ba , te crezi mai destept decat nemtii …. baaaa ….”
Tot 223 MLI vrem sa achizitionam si noi.
Pare sa fie necesarul pt 5 batalioane si pt slovaci (nr total, nr de aruncatoare si centre comanda multiplu de 5), ma intreb cum isi impart derivatele multiplu de 3 intre batalioane ?
@Anonimus
Din cifrele prezentate de slovaci, cel puțin pentru etapa 1, ar rezulta 3 batalioane, nu 5.
Părerea mea, hâc…
Eu stiu ca la TAB-uri avem companii de 3+3+3+1 plus comandanti + derivate
iar la MLI avem 4+4+4+1 plus comandanti + derivate
Doar ca vecinii maghiari au luat 218 MLI pt 5 batalioane (probabil alta structura mai soft), iar noi tot 223 necesar, ma gandeam ca pt 5 (cate 1 bat MLI la fiecare bat de tancuri)…chiar daca acum avem 3 bat MLI…
wiki zice ca slovacii au 5 bat inf mecanizata:
https://en.wikipedia.org/wiki/1st_Mechanized_Brigade_(Slovakia)#/media/File:Slovak_Ground_Forces_-_Organization_2021.png
Dar ar putea fi doar 3 batalioane daca merg pe pluton de 4, foarte posibil sa ai dreptate (majoritatea derivatelor sunt multiplii de 3)
in planul de modernizare a MLI-84M trebuiau sa fie 5 batalioane
@anonimus
Vezi că masini de luptă sunt doar 115, în ambele faze. 110 în faza 1, plus în faza 2.
Asta ar veni cam 35 de masini/batalion. 33+2.
Celelalte sunt derivate. La puncte de comanda, mai pune si cele pentru eșaloane, nu doar cele pentru batalioane, și îți cam iese socoteala.
La celelalte derivate, se cam pupă.
Păterea mea, hâc…
DA. Asa cum zici 🙂 Multumesc.
M-a derutat cate au luat maghiarii pt 5 bat si necesarul nostru care ar trebui sa fie pt 5 bat (dar poate e doar pt 3)…
Armata slovaca are acum in compunere doua brigazi mecanizate, Brigada 1 cu 3 batalioane mecanizate si Brigada 2 avand in compunere 2 batalioane mecanizate. care mai are in plus un batalion de tancuri.Ambele brigazi folosesc momentan doar vehicule de lupta pe senile BVP(BMP) 1 si 2, cu foarte multe derivate. Nu folosesc vehicule pe roti 8×8.
Programul MLI senilat e doar pentru Brigada 1 mecanizata, este complementar cu programul de achizitii 8×8, slovacii vor inlocui anumite BMP uri si derivate senilate cu 8×8 Patria,la fel cu foarte multe derivate.
Brigada a doua mecanizata va trece in totalitate pe 8×8 Patria,
Nu poate fi facuta comparatia cu numarul de MLI uri romanesti pentru ca noi nu avem in dotare mortiere automate 120 mm, plantatoare de mine, deminoare pe sasiul MLI-84.
https://www.armedconflicts.com/attachments/10689/ShM-vz85_PRAM-S_02.jpg
https://www.valka.cz/attachments/1058/Uklada___MU-90.jpg
https://www.armedconflicts.com/files/svo01.jpg
Si pe mine ma uimeste locul 3 pt Lynx, adica doua platforme cu experienta – CV 90 si ASCOD – i-au cam luat fata si pe deasupra este cel mai scump dintre toate.
Ca mai apoi ASCODul a fost depunctat pe motiv de vibratii la Ajax alta discutie, dar umar la umar a iesit pe locul doi cu un punctaj foarte apropiat de CV 90.
Iar acest CV 90 continua sa demonstreze fiabilitate si o extraordinare flexibilitate, putand fi foarte usor modernizat.
Tot respectul pt BAE Systems si al sau CV 90.
La IFV nu ar fi mai potrivit un tun calibru 40mm, atât pentru a nimici blindatele inamice de tip apc și ifv dar și a executa trageri asupra unor clădiri folosite ca puncte de foc/rezistenta de către inamic?
Calibrul 40mm ocupa mai mult spațiu însă este mult mai letal decât calibru 30-35mm.In loc sa tragi mai multe proiectile, tragi unul.
Parca britanicii folosesc calibru 40mm la ifv-urile lor.
@ Sorin sigur ca vrei un calibru mai mare la tun intrebarea este daca pentru un IFV este chiar necesar sa urci la 40 mm sau 50 mm din cauza rezervei de munitie pe care o poti avea stocata de tragere.
Dupa mine pentru IFV-uri hot spot-ul este acum 35 mm deoarece asigur ain genral pentrarea oricarui IFV advers, are acces la munitie inteligenta, asigura suficiente proiectile gata de tragere si mai ai si comonalitate cu Gepard-ul pe o parte din munitii.
Pentru calibrul 50 mm probabil trebuie sa faci si alte compromisuri – penetrarea cutiei blindate, renuntarea la un spetiu din turela pentru alte chestii electronice, repozitionare echipaj, etc.
Totuși, cam ce țintă de vânzări preconizată de GDELS pentru Ascod ar justifica niște investiții semnificative în eliminarea deficiențelor structurale semnalate la Ajax? Pare că deocamdată se mulțumesc s-o lase cum a căzut, că merge și așa la niște aliați din Est precum noi, iată că au încercat și în Slovacia, poate mai cumpăra spaniolii ceva ca să dăm de lucru la oameni…
Firma mama nu are nimic de spus, filiala europeană este complet autonomă? Că în America s-au preocupat permanent să îmbunătățească Abrams, iată că acum propun un model nou. Bine, se bazează pe mii de unități ce vor fi comandate de armata americană…
MLI urile slovace vor avea integrate Spike si APS hard-kill.
Testarea nu se termina acum in 2023-2024 e prevazut productia primului MLI, teste pentru identificarea deficientelor si remedierea acestora, apoi in 2025-2028 sunt prevazute alte teste de verificare dupa primele serii de MLI-uri apoi productia pana la completarea numarului de 152 de MLI uri.
Ce au oferit concret suedezii ca integrare in Slovacia:
-asamblarea și integrarea a 131 de șasiuri și vehicule în compania ZTS Špeciál,,
-producție completă (de la sudare, prin tratarea suprafeței, până la asamblare) 116 sisteme de turela în compania Koval Systems,
-implicare largă declarată a industriei slovace:
– livrări locale de la parteneri cheie: EVPÚ (mecatronică), Aliter Techonolgies ( information and communications technology), Ray Service si Neways( electronica)
, Virtual reality Media (simulatoare),
-producția locală/furnizarea subsistemelor strategice și critice (de exemplu, carcasa turelei, vizorul comandantului, bruiaj…).
Motivul principal pentru cea mai mare evaluare a ofertei suedeze în ambele variante este producția internă completă declarată a turelei, care
nu a fost oferit de nici un alt competitor.
Pe mine unul nu ma mira ca Lynx-ul a iesit pe 3, nu mi se pare ca nemtii au rupt gura targului nici cu Puma (mult prea greu, complicat, unele probleme de la conceptie) si nici cu Lynx (un produs low cost) care e tras inapoi de faptul ca nu e un produs matur, deci n-a beneficiat de experienta unor serii de fabricatie ; practic mie Lynx-ul mi se pare o imbunatarire marginala fata de Marder, e o actualizare a platformei mai vechi si cam atat.
Eu am impresia ca germanii au o problema cu cerintele cu care le proiecteaza, in special cerintele armatei germane, care-s ceva mai speciale, situatie care face produsele lor mai greu adaptabile.
Oricum, mie unul tehnica germana mi se pare excesiv de sofisticata, m-am uitat la autoloader-ul de la obuzierul autopropulsat si m-a luat capul.
Cand te uiti la ce e in Ukr realizezi ca e nerealist sa sper ca vei avea peste tot astfel de scule si ca vei avea zi oamenii pregatiti sa le opereze si, mai ales, sa le tina in functiune/reparatii/intretinere
Cat de utile mai sunt IFV-urile vazand ce se intampla in Ucraina? Putine lupte intre blindate, multe ATGM dar de departe cele mai multe blindate distruse de artilerie. Nu ar avea mai mult sens sa ne preocupam de artilerie? De asemeni ar fi util da vazut cum se comporta varianta autopropulsata vs cea tractata gen 777. Face diferenta timpul de mutare mai scurt si blindajul vs costuri mai mici pentru cea tractata? Nu am mai avut un astfel de duel de artilerie de la Verdum. Iar blindatele de orice fel nu fac mare lucru fiind casapite in primul rand de artilerie.
de ce? nu ai vazut si artilerii casapite cu sutele?
Când un prost nu pricepe, dar e ajuns, ori o ia personal și te-njură (aici nu e cazul), ori te „editează” și rămâne doar ce-a înțeles el ( aici nu e cazul ) ori nu apari deloc ( Dâmbivitza democracy )
@all
„Acest clasament a fost transmis guvernului slovac care trebuie sa ia o decizie in iunie, pentru a negocia apoi detaliile finale inainte de semnarea contractului.”
Mare atenție la fraza asta!
Toată lumea se uită la performanțe, costuri, etc., dar nimeni nu bagă în seamă chestia asta!
Peste tot în lume e la fel.
Nu contează ce aleg militarii, până la urmă tot politicul decide pe ce dă banii. Sau nu…
Părerea mea, hâc…
Politicul decide in Slovacia pe baza recomandarilor militarilor slovaci ,nu de capul lui , ca altfel are mare scandal in tara. Normal ca politicul decide in final ,altfel nu ai cum sa inchei G2G,cu garantarea preturilor si termenelor de livrare.
problemele la AJAX erau cunoscute de GDLS inca din 2014 (zgomote externe) si din 2016 (zgomote in interiorul vehiculului)
raportul MoD enumereaza succint insa destul de clar problemele:
4. Root Cause Analysis and Findings
Overview
62. Noise and vibration in the Ajax family of vehicles have both electrical and
mechanical origins from the following broad sources:
a. Track, suspension and running gear, in particular the tension and sprocket design/track interface.
b. Engine and its mounting into the vehicle.
c. Quality issues associated with, but not limited to, inconsistent routing of
cabling, lack of bonding and weld quality; all of which can lead to potential electromagnetic compatibility issues with communication equipment. As witnessed during trials, insecure components and bolting within the vehicle can also lead to noise and vibration, and again this was noted by ATDU crews.
Cresterea in greutate (datorata blidajului aditional fata de Pizzaro si Ulan), precum si cum sunt dispuse masele, si preluarea incarcarilor de catre trenul de rulare, face dificala solutionarea problemelor actuale
Daca cineva doreste ASCOD in configuratie Pizzaro sau Ulan, cu minime inbunatatiri, e ok,
Daca cineva doreste ASCOD 2 (ASCOD 42 sau AJAX e totuna…aceasi Marie cu alta palarie), atunci va trebui sa astepte pana probleme se rezolva (daca se vor rezolva, si ma tem ca daca se vor rezolva costul proiectului va face vehiculul prohibitiv)
Daca cineva vrea un produs matur care sa confere si ceva spatiu de modernizare si/sau upgrade, alegerea e simpla: CV90
Puma a depasit problemele intampinate de-a lungul timpului, este un IFV super OK, insa are un dezavantaj major: ai nevoie de 3 vehicule sa transporti 2 grupe de soldati, ceea ce creste costurile de transport per grupa/soldat (ai nevoie de mai multe vehicule pt acelasi nr de soldati). Unii care pot pune 100 de miliarde jos peste noapte poate ca nu au o problema, insa altii la care banii se duc pe salrii, pensii si intretinere/conservare de asset-uri nefunctionale, cam greu cu Puma
Ajax-ul este tot atat de mult Ascod 2 pe cat este TR-85 un T-55.
O platforma comuna nu-i tot una cu a fi identice.
T-55 si TR-85 nu sunt mai deloc aceeasi platforma . Doar forma turelei si calibrul tunului le mai aseamana.
Ajax este o adaptare/evolutie a Ascod 2 la cerintele britanice. Britanicii chiar au ales ASCOD2 initial, ca punct de plecare, la care au cerut modificari.
hai ca ii fac si un lesson learnt
https://www.joint-forces.com/uk-news/54155-the-ajax-lessons-learned-review-lead-announced
Da stiu ca nu este chiar daca au siluete asemanatoare. Nu avesm in minte alt exemplu si l-am ales pe asta chiar daca este unul fortat.
„Ajax este o adaptare/evolutie a Ascod 2 la cerintele britanice”
Asta ma chinui sa spun si eu aici desi nu-l consider evolutie ci adaptare. Ajax-ul are destule diferente fata de Ascod 2 adus la BSDA.
” Ajax-ul are destule diferente fata de Ascod 2 ”
Asta e o presupunere sau ai informatii din interior?
Unii de la GDLS mi-au spus ca faza cu Ajax e politica pentru ei…
Ce presupunere, chiar tu ai vorbit despte straturile puse pe lateral care apar in foto cam la toate vehiculele din fsmiilia Ajax chestiile alea ce-or fi par standard nu add onuri ce tin de modul0aritate., plus alte acareturi, ca turela sau instalatia electica care a fost redesenata la Ajax fata de Ascod. Sau poate astea nu-s diferente.
chestiile alea pe lateral sunt adaugari fata de designul initial al ASCOD2 si nu cred sa faca parte din carcasa ci sunt adaugari.
cat despre turele, pe langa episodul australian si noi avuram niste mici probleme cu tragerea din mers la UT39-MK2, nu? Oare cum s-o comporta pe ASCOD?
Si instalatia electrica redesenata crezi ca creeaza problemele alea de vibratii?
Redesenarea tine probabil de norme de consum si protectie, nu cred sa fie ceva dramatic…
eu te-am intrebat de diferentele exacte.
Ideea e ca in teste, integrarea unei noi functionalitati sau modificari poate duce la regresii, nu neaparat introduse direct de modificare ci care pot fi acolo de mult timp, dar acoperite de alte chestii.
https://www.globalsecurity.org/military/world/europe/ascod-2.htm
Cele doua impartasesc aceeasi platforma dar nu sunt acelasi vehicul.
inca una…
Lessons from the Ajax Programme
https://static.rusi.org › 312-EI-Ajax.pdf
„conducting significant development activity at the same time as launching production is widely understood in defence as a hazardous approach. ”
„It is clear that Ajax’s distribution of weight and its total weight were very
different from the original ASCOD 2. One retired senior Royal Electrical and Mechanical Engineers officer told the author that the core of the vehicle is one source of vibration and the operation of the turret with its significant gun system is another. His conclusion was that allocating responsibility for the development and production of a turret to a separate sub-contractor (Lockheed Martin UK, LMUK) was a risky step,38 and that it would have been more prudent to keep the turret responsibility within GDUK”
Ceva probleme cu vibratii la UT-30MK2 in Australia?
„‘The design is derived from modifying the ASCOD SV vehicle, which is already in service with some NATO nations, is well-proven and is suitable for export sales’.31 With the benefit of hindsight, it can also be seen that what the MoD and the contractor saw as a cost and
risk reduction measure (using an established platform) appears in practice to have enhanced risk. The basic approach was to integrate a new turret with a new gun, a multitude of sensors and enhanced protection on to the Spanish ASCOD 2 platform. Clearly, this went against the folk guidance not to put ‘new wine into old bottles’.”
iar aici
https://www.iiss.org/blogs/military-balance/2022/03/is-ajax-the-british-armys-achilles-heel
„There seems to remain disagreement between the UK Ministry of Defence (MOD) and GDLS-UK as to the root causes of the noise and vibration issues. The MOD’s policy paper “Ajax Noise and Vibration Review” published on 15 December 2021 identifies some of the root causes as “track, suspension and running gear, in particular the tension and sprocket design/track interface”, and “quality issues associated with, but not limited to, inconsistent routing of cabling, lack of bonding and weld quality; all of which can lead to potential electromagnetic compatibility issues with communication equipment”.”
„insa are un dezavantaj major: ai nevoie de 3 vehicule sa transporti 2 grupe de soldati, ”
eu vad un 2 avantaje:
1. sa nu ai toate ouale intr-un cos
2. extra putere de foc nu doar din cauza sprijinului pumelor, care e considerabil, dar si pentru ca pot cara mai multe pentru grupele alea 2. mai pui la picioarele lor un manpad, un spike, niste cutii de gloante, ceva extra.
@robi
nu mai pui nimic ca si asa sunt super inghesuiti: https://www.psm-spz.de/en/features/chassis.html
nu SPIKE, e dotat deja cu MELLS: https://euro-sd.com/2021/03/articles/exclusive/21900/bundeswehr-orders-more-mells-missiles/
ceva extra ce? deja au introdus un sistem oarecum similar la SCORPION-ul francezilor (https://www.joint-forces.com/defence-equipment-news/44609-rheinmetall-bundeswehr-puma-ifv-upgrade ) si i-au imbunatatit capabilitatile : https://nationalinterest.org/blog/buzz/germany%E2%80%99s-puma-one-tough-future-piece-fighting-armor-180910
mells = spike. e doar denumirea germana.
„nu mai pui nimic ca si asa sunt super inghesuiti”
:)))
https://www.youtube.com/watch?v=76aIACUl_9k
si in cockpit sunt inghesuiti: http://www.miltechmag.com/2015/06/puma-ifv-formally-handed-over-to.html
https://www.youtube.com/watch?v=5-zY_F57SwI&t=374s
Parlamentu PLM, uite asa se face nu cu licitti in licitatia $#E$@E%@^&@^@
Frustrarea creste pe zi ce trece si tot ma uit la bata lu bunelu (de salcam ), daca mai e buna sau a luat putregai, sa-i bat pe decetele mici de la picioare pana pricep cum se face o inzestrare pentru viitor
Spre deosebire de mare parte din comentariile de mai sus, mie nu îmi place CV 90 pt protecția laterala insuficienta, si probabil protecție insuficienta pt atacul de sus, lipsa baterii pt propulsie silențioasă-hibrida, lipsa turela telecomandata, rachete din timpu trecut, lipsa capacitate operare drone, etc etc
Dotarea cu tehnica se face pt razboiu de mâine sau din viitor nu pt jeneralii obosiți care au rămas la nivelu secera si ciocanu
Sigur ca slovacii sunt in centru Evropei iar pana ajung rusii la ei durează
La mintea mea, pt noi tb altceva pt ca noi avem alte strategii de pus pe hârtie
Alta apropiere mai mare fata de fanii patriarhului moskvei
Îți trebuie ceva peste bumerang si kurganets 25
Ca astea sunt inamicu potențial nu bmp1
Inamicu potențial nu e Marea Neagră cum eronat visează unii cu alcoolu urcat la cap
Așa ca ar fi necesar minim stanag 6 si rachete peste raza de acțiune a Kornet, adica peste 10 km (la 14 km ar fi ideal ca sa ai o rezerva de dezvoltare in viitor), protecție laterala superioară si pt atacul venit de sus, protecție si detectie mine, turela telecomandata fără militar in turela, propulsie hibrida pe distante scurte, capacitatea operării mai multor tipuri de drone, raza crescută de acțiune a proiectilului, si protecție activa atât in sectoru frontal cât si in părțile laterale, protecție la atacu electronic etc etc
Nici unu din competitori nu a prezentat ceva de viitor
Lipsa de imaginație pt razboiu de mâine
Corect se apreciază ca ajaxu scârțâie – totuși, la capacitatea factorului uman al conducerii noastre ar fi ideal; va dați seama câte contracte de întreținere si upgrade se pot face si cati bani ar putea fi furați-mulși din bujetu de stat
Faptu ca anumite tari au cumpărat CV 90 in trecut nu este, la mintea mea, un argument suficient pt dotarea intr-un război din viitor si nu din trecut
Am văzut ca unii fac confuzie si apreciază ca IFV este APC si tb sa care o trupa mai mare de infanterie, etc
Atât Boomerang cât si kurganets au versiuni diferite atât de IFV cât si de APC cu turele diferite si echipamente diferite
Versiunea IFV nu este același lucru cu versiunea APC chiar dacă e vorba de același șasiu
Ungurii bagă pe foc cu kf41
Si parca vine si ceva pe roti, dacă am înțeles bine, tot un proiect nou dedicat de la Rheinmetall
La noi nu merge așa simplu
Avem noi factoru uman cu rădăcini in istorie si doctorate tip creșă la seral
Sunt multe guri de hrănit si nevoi multe
Conducerea mănâncă mai gras si mai consistent
Ce rost are viața dacă nu rupi cântaru
Mai trebuie o amanta sau mai multe
Case de vacanța si sejururi prin străinătate
Una sau mai multe locuințe in tara
Mașini scumpe si bani multi cash sa moara dușmanii de ciuda
Are grija justiția
Dormiți liniștiti oricum ministeru de somn nu are cum sa dea aprobare pt doborârea potențialilor inamici care intra si trec prin spațiul aerian – se cheamă ca se respecta linia partidului înspre ce vreau aia de la moskva
Spațiu aerian si frontiera pot fi pana la urma noțiuni subiective si care se pot traduce in multe moduri la expertiza unora
O fi de la religie ?
N-are cum sa fie de la educație si justiție
Nu sunt din domeniu dar pun doar o intrebare: avand in vedere gramada de dovezi de tancuri rusesti distruste cu rachete antitanc personale gen Javelin, NLAW, nu trebuiau testate tancurile si pentru blindajul superior?
Razboiul din Ucraina ne ofera o idee despre cum.ar arata un razboi real in Europa. Iar tancurile nu par vedetele, cel putin nu pentru aparare.
ce sa testezi la ele?! e clar ca in plafon inclusiv Abrams sau Leopard2 si-o iau de la Javelin sau NLAW!
ciudate senile…
https://www.hotnews.ro/stiri-international-25649819-slovacia-cumpara-152-vehicule-blindate-din-suedia-pentru-1-6-miliarde-euro.htm
Iese peste 10 milioane bucata
Ca unii încă visează blindate la bani de chibrituri