Cercetarea, indiferent ca e vorba de domeniul medical, de cel IT&C, agricol, militar sau oricare altul, trebuie privita ca un domeniu strategic, mai ales ca dupa 1990 acest domeniu a fost in prabusire libera, atat ca numar de angajati cat si ca si capabilitati.
Industria, medicina, agricultura, se pot dezvolta sustinut doar daca cercetarea produce forta motrice pentru acestea, altfel tara noastra risca sa ramana doar o capacitate de productie low-cost usor delocalizabila pe alte meleaguri. O cercetare puternica iti sustine si un invatamant de calitate si viceversa, dincolo de impactul economic direct. La acestea se adauga si alti factori, cum este gradul de sanatate al populatiei, daca vorbim in special de cercetarea medicala.
Acum ceva timp am dat exemplul Israelului, care a reusit sa atraga interesul investitorilor straini in cercetare, acestia creindu-si nenumarate laboratoare in Israel, alaturi de anumite facilitati de productie. Practic, Israelul incurajeaza nu doar cercetarea de stat, din care mare parte militara, ci are si un mecanism bine pus la punct pentru mediul privat, practic cele 2 fatete completandu-se admirabil si sprijinindu-se reciproc.
Evolutia numarului de angajati in cercetare in Romania
Subiectul este oarecum similar cu ceea ce se intampla in domeniul IT&C, unde de cativa ani se incearca trecerea de la “fabrica soft”, usor delocalizabila, la cercetare, care ar aduce atat calificare si remuneratie superioara cat si un sistem integrat de productie si cercetare-dezvoltare, mult mai greu de suprimat sau mutat in alte locatii… Acesta este un plan pe termen mai lung, deoarece trebuie modificata legislatia pe mai multe aspecte iar pentru ca aceste masuri sa inceapa sa dea si rezultate, pot sa treaca ani sau chiar decenii:
– financiar – facilitati fiscale si stabilitatea/predictibilitatea taxarii pe termen mediu – pentru incurajarea investitiilor: impozit pe venit, pe profit, CAS, taxe locale;
– garantarea unui procent minim din PIB pentru programme de cercetare (de dorit 3-4%, dar actualmente de doar 0,5% – sursa aici, pe cand in SUA este de 2,9% iar in Japonia si Coreea de Sud de peste 3%)
Alocare din PIB pentru cercetare
– capital uman si programa invatamant, schimbarile din curicula putand genera efecte vizibile dupa minim 5 sau 10 ani, in functie de ciclul de invatamant in care sunt realizate. Crearea unei culturi a asumarii riscului, inovatiei si initiativei, atat prin educatie scolara cat si prin alte metode (in cazul Israelului, serviciul militar obligatoriu);
– incurajarea parteneriatelor intre institutii de invatamant superior si firme/corporatii;
– necesitati sau potential cerere nationala si regionala (astfel se identifica nisele pentru care cercetarea poate aduce plus-valoare semnificativa);
– inasprirea legislatiei drepturilor de autor;
– fluidizarea si debirocratizarea obtinerii patentelor de inventie;
– asigurarea unei creditari avantajoase pentru start-up-uri in inalta tehnologie si cercetare (posibil prin program guvernamental);
– modalitati de incurajare a inovatiei, nu doar financiar ci si infrastructura (de transport, parcuri tehnologice – nuclee de centre tehnologice multi-tehnologie in proximitatea marilor centre universitare) si know-how (un exemplu sunt incubatoarele de IT&C) pentru transpunerea brevetelor in productie/aplicatii;
– participarea la programe europene de cercetare dar si la altele, trans-nationale (exemplu programul laserului de la Magurele) cu planificare multianuala si crearea de centre de excelenta asociate si cu programme universitare;
– dezvoltarea si maturizarea unei piete de capital pe acest domeniu (vezi exemplul israelian): patente si capital de risc (ajutate de retele si platforma online);
– transformarea parteneriatelor strategice in oportunitati de cercetare si transferuri de tehnologie, cu co-participarea statului roman
– offset/compensatie industriala (pe domeniul achizitiilor militare) care se poate reflecta inclusiv in laboratoare, colaborari si centre de cercetare (majorarea valorii minime la 100%, prin legislatie), nu neaparat cu specific militar.
Cheltuieli cu cercetare-dezvoltare/capita
Tin sa reamintesc faptul ca starea cercetarii reflecta starea invatamantului dar si robustetea si capacitatea de crestere a economiei unei tari, astfel ca cercetarea de astazi reprezinta o oglinda fidela a nivelului tehnologic, economic si de trai de maine al unei tari. Este un mare pacat ca o tara cu potential imens si inclinare nativa catre inventica, sa-si iroseasca aceasta sansa, mai ales ca viitorul este destul de sumbru in ceea ce priveste evolutia procentuala a populatiei apte de munca si a piramidei varstelor in Romania.
Cercetarea alaturi de locurile de munca cu valoare adaugata mare (procesare, produse finite) sunt singurele alternative pentru a asigura un trai mai bun in tara noastra.
Deci investind in cercetare investim in dezvoltarea viitoare a tarii si in educatie, iar acesta este un pariu pe care nu avem dreptul sa-l pierdem, spre binele copiilor nostri!
Marius Zgureanu
Mare durere in acest domeniu!
Doar firmele private (Dacia, ARCA, Santierele Navale) mai au… cate un birou de cercetare.
In rest… statul roman da cu minus
http://www.mediafax.ro/social/ponta-in-primul-tren-electric-romanesc-arata-mai-bine-ca-orice-tren-din-franta-sau-sua-cum-arata-trenul-hyperion-foto-12648563
Premierul Victor Ponta a ajuns la Craiova însoţit de Liviu Dragnea şi Dan Şova, ei mergând în Gara Craiova, unde sâmbătă după-amiază a plecat în prima sa cursă trenul Hyperion, primul tren electric fabricat în România de către compania Softronic Craiova.
„Am promis în urmă cu o lună că vin şi facem primul drum cu un tren electric românesc, un tren care arată mai bine ca orice tren din Germania, Franţa sau America şi sunt absolut convins că de la Craiova vor pleca foarte multe trenuri moderne. Am văzut că facem şi locomotive, după 24 de ani, se fac trenuri de care suntem mândri şi eu o sa fiu mândru să merg cu trenul făcut la Craiova, la Softronic, în toată Europa”, a afirmat Ponta.
Personal, nu cred în renaşterea cercetării româneşti. Din punctul meu de vedere, nu lipsa banilor este motivul prăbuşirii ci lipsa contractelor cu teme de cercetare, rezultat al lipsei beneficiarilor, respectiv distrugerea industriei autohtone. Cine să pună în operă rezultatele eventualelor cercetări susţinute de stat? Către cine să se facă transfer tehnologic?
IPRS-ul avea un puternic centru de cercetare-proiectare în domeniul componentelor electronice active. Avea o producţie specifică, necesară industriei auto, atunci când a început sabotarea sistematică din partea statului. În final, Băneasa SA a fost dăruită ilegal lui Omar Hayssam, astăzi Dumnezeu ştie în buzunarul cui a ajuns. Unde sunt cei care lucrau în centrul de cercetare? Unii prin Canada, alţii prin Silicon Valley. Ce s-a obţinut prin „privatizarea” IPRS? Doar câteva sute de şomeri cu înaltă calificare, dar teribil de îngustă!
SI la ce ne-ar servi … cercetarea?! (eu am lucrat ani de zile inyr-unn institut zis de cercetare… hai sa fim cinstiti era doar proiectare. Nu zic ca nu erau oameni buni in el zic doar ca una e cerceatrea si lata e proectarea)
Sa zicem careva cerceteaza … un nou „mdiu de stiocare a informatiei”. Ceva de sta piscu in mustati si fac infarct (de ciuda) cecetatroir din SUA, Japonia, Israel. La ce bun? Ca in Romania …
Sa zicem ca altu are o idee juma balistica juma aerodinanmica si poa face o piesa de artilerie ceva nemaincotopenit arunca un proiectil de 60 de kile la 58,19 km. Cine va produce?
Ca vedeti boieri mneavoastra trista soarta a institului Cantacuzino.. In curand va fi „rezolvat”
Pentru cerceatre ai nevoie de o industrie. Ca ar mai fi fost si un Institut de Cercetari Textile (care resusise sa obtina o tehnologie de fabricatie a stofei woolmark din lana de tigaie) .. a carui caldire – turn 8 etaje – sta azi cu geamurile sparte! Ma oprg cica ar mai fi ceva da …
Cred ca aveti totala dreptate.
Ar trebui o lege ca fiecare sector industrial, agricol, etc (unitati industriale de acelasi profil) sa fie obligate sa dea un procent la cercetarea de profil si sa dea teme de cercetare-proiectare. De exemplu in industria alimentara teme de modrnizare utilaje de prelucrare, tehnologii de prelucrare etc…Adica o mai buna interferenta intre cercetare-proiectare si productie.
De dimineata in jurul orei 05:45 am vazut din tramvai prin Berceni un grup de avioane de vanatoare zburau cate doua relativ la inaltime mica. Stie cineva daca au fost mig-uri sau avioane Nato? Chiar sunt curios .. pana acum e prima data cand vad astfel de avioane pe deasupra Bucurestiului in afara de parada pentru 1 Decembrie.
Este noul tip de avion de vanatoare romanesc, care a fost secret pana acum. Am inteles ca merge cu 2,8 mach si este invizibil 99%.
@Dacul-dd sincer cam lasau o dara consistenta de gaze arse de culoare alba, sa fie model de mig upgradat ? 🙂 Acum poate raspunde careva pe bune ..
Gazele proveneau pentru ca arderea era incompleta si el merge numai la viteza mare.In zece minute ajunge de la un capat la altu al tarii.
Pai si de ce la o altitudine asa de mica? am dibuit clar ca sunt avioane mici si cu o silueta de mig21 sau f16 sau f18.Nu ma pricep la avioane de-asta va bat la cap.
danielul
nu vezi ca face misto de tine dacul dd
daca ar fi miguri 21 la asemenea viteza 2,8 mach
s-ar dezintegra in zbor
M-am prins si eu ca face misto, sunt primele mele posturi aici. Stop! ca nu va iau locul 🙂
NOU ! Dacia Duster Dustruck 6X6, o masina elogiata in presa olandeza.
MApN o fi vazut-o?
http://www.sport.ro/masini/masina-secreta-produsa-la-dacia-e-prima-6×6-din-istoria-romaniei-cum-arata-inventia-care-i-a-dat-pe-spate.html#photo=1
a exista si un proiect ARO in aceiasi directie, proiect ce a fost produs in serie pt. piata din Germania.
Zau?
Daca noi nu mai avem industrie…la ce sa facem cercetare? Asta e mentalitatea conducatorilor. Desi ei au ruinat si industria si cercetarea….
Cei 0,5 % alocati pt cercetare se duc pe salarii, chirii cladiri, si/sau intretinere utilitati. Nik pt dotari noi. Sunt institute care s-au adaptat. Se prind proiecte si din banii aia se cumpara cate ceva. Din pacate nu exista (la noi) o destinatie pt teme anume. Asa ca faci spune proiectul, de obicei finalizat cu 1, 2 articole publicate in reviste ISI. Salariile de la buget, cu aproximatie: asistent cercetator stiintific: 1200 lei, c.s.: 1300-1500, c.s. 3: 1800-2000, c.s. 2: 2500-3000, c.s. 1: 3000-4000. Mai sunt si sporuri, nu le stiu pe toate. Dak prinzi un proiect (european, trecut prin aprobarile guvernului) iti pui salar lunar, 10-20% dai institutului pt. utilitati, restul pe materiale, aparate (dak e loc), conferinte, deplasari, etc. Unii sunt cinstiti (modesti, cu bun simt). Altii isi trag lefuri separate (in afara salariului bugetar) de 3000-4000 euro plus deplasari. Mai putine sunt proiectele de cercetare primite de la companii. Ce spuneam mai sus inseamna bani europeni din fonduri europene (cam ca banii cheltuiti aiurea la noi, de la buget). Noi nu avem institute de cercetare private. In Israel si in SUA majoritatea sunt private. Contractele mari de cercetare merg acolo si nu la universitati. Temele de cercetare sunt concise, cerintele sunt mari, paralele multe. Obligatia unui cercetator la noi (de la un institut, fara sa fie participant la vreun proiect): 1 articol in revista ISI pe an (autor sau macar coautor).
Am sa intervin iar .Cred ca la noi se face o mare nedreptate intre cercetatori si proiectanti.Sa zicem ca o echopa de proiectanti realizeaza un avion, unii proiecteaza fuselajul, altii motorul altii utilitatile, altii partea electrica si electronica, etc.Proiectantii nu vor primi nici-o gradatie sau titlu sau doctorat.
Dar un ceretator studiaza sa zicem forma aerodinamica si face o lucrare.Poate transforma lucrarea in doctorat si primeste gradatii etc .Dar poate ca ajunge la rezultatul ca a gasit tot ce au studiat altii mai inainte si cum se face la noi se copiaza si se combina diferite lucrari si se prezinta o sinteza.Nu zice nimeni ca nu e folositoare dar nu rezulta ca la proiectanti ceva concret.
Cineva cred ca ar trebui sa reglementeze aceste lucruri ca si proiectantii si cercetatorii sa aibe acelasi statut si aceleasi grade functie de numarul si complexitatea proiectelor fizice si rezultate , valabil si in cercetare.
Primul lucru ar fi un organism de monitorizare numit cercetare-proiectare., si apoi o procedura de acordare a gradelor .
Asta cu cercetarea este relativa, sa nu-i uitam pe „cercetatorii” englezi. Imi permit sa-l contrazic pe dl Ghita Bizonul desi vad ca nu prea este ingaduit. Cu tot respectul, proiectare inseamna si cercetare. Cand proiectezi de la 0 un produs finit iti aduci aportul in cercetarea acestuia. Romanii inca mai au potential genetic superior pentru a da cercetatori exceptionali (vezi cazul celor care au emigrat si apar in cele mai mari proiecte ale umanitatii). Si cei care au stat acasa au realizat cateceva. Locomotivele de la softronic, noile tramvaie de la URAC, cei care au realizat SAUR 2 samd. De multe ori cercetarea nu este vizibila dar si in medicina avem ceva rezultate. Grila asta de impozitare oricat de mult ar lauda-o unii are dezavantajele ei. Unul ar fi limitarea cercetarii si ingradirea investitiilor. O grila de impozitare diferentiata insotita de o grila de deduceri temeinic intocmita ar fi o solutie!
nu vaz cine te opreste sa ma cotrazici…
A da. In gnl vocativul Bizoane’ e arhisuficent (daca totusi insisti recomand Bizonicitatea voastra sau Bizonissime ca sa nu mi se urce la cap!)
INSA prin „cercetare” se intelege sa incerci sa faci ceva nou… ceva care nu a mai fost facut de altii. Ti se cere nu sa ia rezultat ci sa iti dai silinta… Ee ex sa zicem o cestie (inca?) SF : un motor „gravific” . Sau sa zicem un calculator cu componente bio. Sau pe 256 biti. Sau …
Prin proetcare se intelege ceva ce se stie ca poate fi facut. Ti se cere rezultat. Adica sa faci un avion supersonic (s-a facut!! cu aripa delta, cu aripa in sageata, cu aripa in sageata imversa , de mica alungire samd), Sau un calculator similar cu sa zicem lui „Virtual Address eXtension” (VAX) a lui DEC. Asta a fots ultimul proiectat in tara, Proiecat nu cercetat … ca deja cam „stiam” (nu eu! Altii mai pregatiti!) destule despre el . Ma rog inlocuirea componentelor „originale” cu altele a facut operatia mai dicicila (unele instrictiuni nu mai existau. Asa ca trebuia sa fie „emulate”) Am ceva cunsotinte.. cam vagi poa sub aspect tehnologi da te asigir ca a fost destula inginerie tip „reverse” (ha! Ce crezi ca faceam io? „Dezasamblam” kilometrii de banda cu programe de test! Apoi un inginer bun facea modificarile necesare .. A vazut odata o cestie mai bizara .. a comunicat-o celor interesati si apoi te mirai cum niste femei dragute si fine stiau unele „expresii”. Ce ziceau si cei mai bine crescuti barbati nu mai intreba!! Au ocolit dificultatea – 3 saptamani de tras pe branci!! Ei nu eu… eu doar la munca de gios -dezasamblare. Proasta si cronofaga)
Dar era proiectat. se stia ce se va obtine si ca se poate obtine!
Pe cand la cercetare … de multe pri nu se obtine decat „experienta”. Adica mai treci o cestie la lista „asa nu!” (am un amic care se lauda cu ceva extra. In chime. Da zice ca dintai juma de an a studiat cum au esuat altii din intreaga lume. Si ca atunci cand a inceput credea ca o sa mai adauge o noua modalitate de a esua in „reducerea” bioxidului de sulf. Se lauda ca acu ar putea obtine sulf sau acid sulfuric din fumul unor carbuni sau hidrocarburi cu continut ridicat de sulf.. )
Cred ca este o confuzie intre termeni, cercetare, proiectare, inventare.
Noi asteptam toti ca prin cercetare sa obtinem patente noi. Nu neaparat. IAR 80 a fost de exemplu un produs al cercetarii romanesti care a inglobat cele mai moderne tehnologii la vremea lor. Putem sa le spunem si proiectare dar in ansamblu s-a obtinut un produs nou cu tehnologii existente, Nu trebuie sa cercetam neaparat producerea apei calde, au facut-o altii, trebuie sa cercetam o metoda prin care sa o asimilam de exemplu.
Mă simt obligat să-l susţin pe Cristi. Proiectarea modernă încorporează şi cercetare aplicativă. Când cauţi soluţia optimă pentru un produs, evaluând zeci, poate sute de soluţii, oricum o învârtim tot cercetare se cheamă. Proiectarea nu este acelaşi lucru cu copierea …
Se mai face prin Poli cate ceva dar slab pentru ca sunt unii ce se tin de scaune si tin doctoranzii 5-6 ani la un proiect de 3 ani doar pentru a avea cine le aduce cafeaua..
Caz concret: s-au descoperit pe banii belgienilor niste nanocompozite jmechere pentru izolatii de cabluri si profu’ a incercat sa vanda pe o suma modica rezultatele la SC Cablul Romanesc…raspunsul : „ce ne trebuie noua domne izolatii sa tina 200 de ani,… noi ce mai producem dupa ce le schimbam pe toate?!”
Mda…La poli zici? La doamna cati? De fapt la poli se papa de fapt banii care ar fi trebuit sa fie folositi in cercetarea reala. Prin contracte castigate pe ochi frumosi si pile ca deh vine alegeri si banii trebuie „investitit” au avut ca rezultat locul jenant ocupat de Politehnica dar si de Universitate in clasamente…
Ok.Pentru cei care nu au uitat un anume exercitiu de aviatie din Bulgaria desfasurat anul trecut,atunci cand Lancer-ul a cam dat de pamant cu F16,le propun sa vedem daca ata cercetarea cat si inventica romaneasca ne fac de rusine:
„Un tanc de fabricatie romaneasca s-a intrecut in lupta cu cel mai puternic vehicul al americanilor si chiar l-a invins. Pentru prima oara dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, o masinarie romaneasca de razboi a iesit din tara, pentru a participa la un exercitiu militar din Germania, la care participa 14 state. Abrams si Bizonul: cel mai puternic tanc din lume fata in fata cu cel romanesc. Militarii romani admit ca au avut emotii. Stiau insa ca se pot baza pe Bizon. „Am plecat putin cu emotii, cu emotia romanului ca altii sunt mai buni, dar nu a fost asa. Alaltaieri, camarazii mei cu sase tancuri au doborat opt Abrams-uri din 11. Am vorbit cu un american care era vadit iritat”, spune un militar roman, informeaza Digi24″.
am o intrebare voi stiti ce e ala un CNC?????? pt ca daca nu atunci nu puteti sti ca azi pot insa sa ai o mare flexibilitate de productie o masina unealta cnc deci nu mai avem nevoie de spatii mari de productie pe hectare intregi uitati-va de exemplu cum arata fabrica iwi din Israel daca tot pomeneati de el in articol spun asta pt ca vad in comentarii ceva de genu hai sa ne bagam piciorul in cercetare ca nu mai are rost in primul rand principala problema este sistemul de educatie acum va scriu de la o orade stiinta si ingineria materialelor si pur si simplu profesorul dicteaza de pe un pdf care in primul rand trebuia sa il puna la dispozitia noastra la ibnceputul semestrului nu sa vina sa dicteze pur si simplu nu exista interactivitate cu studentii eu care sunt pasionat de tehnica ma vad nevoit sa folodesc carti pdf in engleza pt a ma asigura ca voi iesi cat de catun inginer decent si va spun asta de la nivelul umil al meu ca student TCM-ist anul 1 20 ani Intrebarea este cati dintre cei din generatia mea isi pun aceste probleme???? cei mai multi sunt interesati de cu totul alte subiecte total nesemnificative……………………..sistemul romanesc de invatamant are nevoie de o schimbare pt ca altfel generatia mea si cei care vor urma vom ajunge o generatie ratata care nu va putea asigura tarii un vitor prosper
Poate ne ajuta si putin voluntariat 🙂
http://www.ziuaveche.ro/actualitate-interna/social/legea-voluntariatului-adoptata-de-camera-deputatilor-234921.html
Deputatul PSD Mihai Sturzu a declarat, marţi, după ce Camera a adoptat, ca for decizional, Legea care reglementează activitatea de voluntariat în România, că cea mai importantă prevedere a actului normativ este că de acum înainte voluntariatul va fi recunoscut ca experienţă profesională.
„Azi sunt foarte fericit să aduc la cunoştinţa tuturor faptul că Parlamentul – Camera Deputaţilor, Cameră decizională în cazul acestei legi – a votat Legea Voluntariatului, o lege la care personal lucrez de mulţi ani, dar pe care am depus-o la Senat acum opt luni. Prima prevedere foarte importantă a acestei legi se referă la faptul că de acum înainte în România voluntariatul va fi recunoscut ca experienţă profesională, astfel încât în general tinerii care în timpul studiilor participă la acţiuni de voluntariat vor putea să-şi găsească mai uşor locuri de muncă”, a precizat Sturzu.
El a arătat că a doua prevedere importantă conţinută de actul normativ se referă la faptul că încheierea unui contract de voluntariat va fi obligatorie, astfel încât în spatele voluntariatului să nu se mai ascundă, cum din păcate s-a întâmplat până acum, munca la negru.
Sturzu a mai spus că o altă prevedere importantă adusă de această lege priveşte faptul că aceste perioade de voluntariat vor fi recunoscute prin certificate de voluntariat.
„Sper ca de acum înainte tinerii din România să participe mai mult la acţiuni de voluntariat, pentru că, de fapt, principalul beneficiar al voluntariatului este chiar voluntarul însuşi”, a menţionat Sturzu.
UN VOLUNTARIAT IN AFARA TARII POATE=))