Superavioane: Dassault Rafale

This entry is part 3 of 15 in the series Superavioane

Episodul I – Dassault Rafale – Partea a III-a

Senzori

 

Radar

RBE2 PESA aflat in uz la ora actuala permite o raza de 139km impotriva unei tinte de 3m patrati; radarul AESA RBE2 (n.t. – déjà primul Rafale tranche 4 dotat cu acesta a fost livrat la 12 septembrie 2013) poate detecta o tinta de 3m patrati la 208 km sau la 278km cand lucreaza in tandem cu SPECTRA.

1

Foto: AESA gol-golut.

RBE2 PESA poate urmari pana la 40 tinte si  angaja 8 dintre ele in acelasi timp, folosind rachetele MICA. De asemenea suporta atac aer-sol asupra tintelor terestre si navale, moduri de navigatie si urmarire automata a terenului, ofera acoperire +-60° azimut si elevatie si permite « interogare » IFF (n.t- identification friend or foe – identificare prieten sau dusman) ; detine de asemenea caracteristici LPI (n.t.- low probability of intercept – capacitatea de a nu fi observat usor de echipamente de detectare tip radar pasiv). Desi a fost posibil pentru Rafale sa fie echipat din start cu AESA, inginerii Dassault au optat pentru dezvoltarea PESA prima data pentru a reduce riscurile.

2

Foto : schita a modulelor noului AESA.

 

Sisteme optice

In special sunt doua sisteme ce compun OSF (n.t.- optronique secteur frontal ): camera TV si IRST. IRST-ul (n.t. –infrared search-and-track) este in banda duala, acoperind lungimi de unda 3-5 si 8-12 microni si permite detectia a unui avion de vanatoare subsonic la distante de pana la 80 km din fata si 130km din spate. Acesta va permite de asemenea detectia lansarilor rachetelor BVR (n.t.- beyond visual range) din clasa AMRAAM de la 130km si detectia rachetei insasi de la aproape 120km. Poate sa functioneze si ca un FLIR (n.t.- foreward looking infrared), oferind imaginea tintei de la 40km departare. Conform unui raport, poate arata imaginea unui aparat cargo Transall printr-un « strat fin de nori » de la mai mult de 40 km. Camera TV poate identifica aparate de la 45 km in timp ce laserul cuplat cu aceste sisteme permite identificari pana la 33 km. Aceasta capacitate de identificare este importanta deoarece nimeni nu va porni IFF-ul (sau radarul) intr-o zona de lupta.

3

Foto : OSF – eye of the tiger.

In timp ce camera TV insasi este fixa, oferind FoV (n.t.-field of view) de 60°, IRST-ul poate fi “carmit”. Aceasta caracteristica ii permite sa functioneze ca un radar, cautand o portiune de cer si sa ofere acoperire FoV de +-90°. IRST poate cauta independent tintele, cuplat/subordonat radarului sau indrumat de SPECTRA.

4

Foto : OSF in detaliu.

 

Armament

Tunul

In lupta aeriana, datorita frecventelor manevre inalte G, cu modificari rapide ale pozitiei aparatului, tragerile « high-deflection » (n.t.- tintirea inaintea locului unde ajunge tinta) si « snapshots » (n.t.- tragere scurta la intamplare) sunt comune, cu perioada de rafale scurte nu mai mare de 1 – 1,5s. Cum GIAT-30-ul lui Rafale este un tun revolver cu spin-up de 0,05s, categoric va functiona mai eficient decat tunurile de tip Gatling.

Calibrul relativ mare si natura precisa (tunurile revolver sunt din start mai precise decat Gatlingurile) ale lui GIAT-30 sunt avantaje deoarece aparatele de zbor detin parti vulnerabile, loviturile primite in aceste locatii pot cu usurinta sa faca aparatele inutilizabile. In conditii reale, proiectilele tind sa fie mai eficiente daca sunt concentrate pe arii mici. Totusi, GIAT-30 s-ar putea sa fie prea precis : tintirea celuilalt aparat este dificila.

5

Foto : GIAT-30, prea eficient ? Poate mai punem unul si la babord. Sprawl baby, sprawl !

Alte caracteristici importante ale tunului de bord sunt: 1) rata maxima de foc, 2) intarzierea intre apasarea tragaciului si parasirea tevii de catre primul proiectil, 3) intarzierea intre apasarea tragaciului si atingerea ratei maxime de foc, 4) numarul de proiectile trase in primele 0,5 1 si 1,5 secunde, 6) numarul disponibil de rafale scurte de 0,5 1 si 1,5 secunde, 7) energia totalizata a proiectilelor carate. In urmatorul paragraf voi compara GIAT-30 cu BK-27 al lui Typhoon si M-61A al lui F-22 pentru a da o aproximare a avantajelor si dezavantajelor lui GIAT-30 (n.t.- calibrul 30mm).

6

Foto : pozitia tunului la tribord.

GIAT-30 are RoF (n.t.- rate of fire) maxima de 2500 rotatii pe minut, intarzierea inainte de atingerea RoF maxima de 0,05 secunde, si viteza la gura tevii de 1025 metri pe secunda, cu fiecare proiectil cantarind 275 grame. In primele 0,5 s va trage 20 gloante cantarind 5,5 kilograme si  41 gloante cantarind 11,3kg in prima secunda. Rafale cara 125 « boabe », indeajuns pentru 6 rafale scurte de 0,5s (mai multe daca este selectata o rata a focului scazuta).

7

Foto : accesul la GIAT-30.

BK-27 (n.t.- calibrul 27mm) are RoF de 1700rpm, intarzierea inainte de atingerea RoF maxima de 0,05s si viteza de la gura tevii de 1025mps cu fiecare proiectil cantarind 260g. In primele 0,5s va trage 13 gloante cantarind 3,38kg si 27 gloante cantarind 7,02kg in prima secunda. Typhoon cara 150 « boabe », indeajuns pentru 11 rafale de 0,5s.

8

Foto : Mauser BK-27, situat la radacina aripii tribord a lui Typhoon.

M-61A2 (n.t.- calibrul 20mm) are RoF maxima de 6600rpm, intarzierea inainte de atingerea RoF maxima de 0,25s si viteza la gura tevii de 1050mps, cu fiecare proiectil cantarind 101g. In primele 0,5s va trage 41 gloante cantarind 4,14kg si 96 gloante cantarind 9,7kg in prima secunda. Totusi, deoarece are usi de acoperire pentru a pastra caracteristicile stealth ale lui F-22, va fi si o intarziere de 0,5 secunde intre apasarea tragaciului si primul proiectil fiind tras daca pilotul n-a deschis in prealabil « acoperitoarea ». Deci F-22 va trage 41 gloante in prima secunda (n.t.- de precizat ca F-22 cara 480 « boabe »).

9

Foto : stealthy and slowish, dar « imprastie ».

Dupa cum se vede, GIAT-30 are o greutate “aruncata” mai eficienta decat cele doua tunuri principale din arsenalul vestic si o mai eficienta rata de foc (si datorita cerintelor stealth ale lui F-22). Dar munitia la indemana este limitata datorita calibrului mare prin comparatie si cu masa mai mica a lui Rafale fata de Typhoon si Raptor.

10

Foto : F-35A cu celebra sa « galma » de la radacina aripii babord ce acopera tunul de tip Gatling.

 

Rachete aer-aer

Rafale C are 14 piloni externi de acrosare, din care 12 pot fi folositi pentru a cara armament ; 2 statii de pe aripa  apropiate cel mai mult de fuselaj sunt folosite doar pentru armament aer-sol, ceea ce inseamna ca Rafale poate cara 10 rachete aer-aer. Aici enumaram MICA, Meteor si Magic 2;  toate cele 10 statii pot cara rachete MICA, desi unele pot fi inlocuite cu Magic 2 si Meteor, pentru o combinatie de 4 MICA, 4 Meteor si 2 Magic 2.

11

Foto : Rafale c cu 14 puncte de acrosare.

Exista 2 statii AAM (n.t.- air-to-ar missle) la varfuri si 4 statii AAM conformale pe fiecare parte a fuselajului, insemnad ca Rafale poate cara un total de 6 AAM-uri in timp ce sufera neglijabile cresteri ale fortei de rezistenta la inaintare (si RCS). La Rafale M, caracteristicile privind un tren de aterizare central mai lung si puternic pentru cerintele de aterizare pe portavion au necesitat eliminarea pilonului central din fata.

12

Foto : variante de armament in functie de misiuni.

MBDA (n.t.- Matra BAE Dynamics Alenia) MICA (n.t.- missile d’interception et de combat aérien) este principala arma AtA (n.t.-air-to-air) a lui Rafale. Este o racheta cu rol dual BVR (n.t.-beyond visual range) si WVR (n.t.-within visual range) cu o raza de 80 km si poate fi lansata de pe sina sau ejectata. Are o viteza maxima de Mach 3, capacitatea maxima G de 50g (aceasta, ca la si celelalte rachete, este obtinuta doar dupa un anumit timp de la lansare, chiar inainte ca racheta sa ramana fara combustibil) si poate angaja o tinta manevrabila la distanta maxima de 60km. Pilonii de pe aripi permit MICA sa fie lansata la efort de pana la 9g, in timp ce statiile fuselajului sunt limitate la 4g.

13

Foto : MICA cea buna la toate, dezvaluita.

Este oferita cu radar activ dual sau cautare infrarosu si are capacitati atat LOBL (n.t.- lock on before launch) cat si LOAL (n.t.- lock on after launch). Este echipata cu tractiune vectoriala si este capabila de angajament  HOB (n.t.- high off boresight) chiar si al tintelor care se afla direct in spatele lui Rafale. Senzorul de cautare al MICA IR poate fi utilizat si ca un fel de IRST pentru monitorizare discreta optronica inainte de lansare ; aceasta capacitate nu este chiar atat de importanta la Rafale datorita propriului OSF IRST. Focosul este actionat de o capsa de proximitate radar Doppler. Cand este utilizata in combinatie cu OSF si SPECTRA, MICA IR permite angajament pasiv complet al tintelor chiar si dincolo de raza vizuala. MICA a fost dezvoltata din 1982 de Matra, primele teste au avut loc in 1991 si a intrat in dotare in 1996.

14

Foto : MICA IR si EM/RF , « gemenele » tutti frutti.

Magic 2 este o racheta veche destinata dogfight, conceputa in 1968 tot de Matra. Are 8 aripioare fixe si 4 mobile precum si un motor cu combustibil solid. Spre deosebire de precedenta Magic 1, este o racheta multirol, cu o raza de 8 km (comparata cu 5km a lui Magic 1). Se presupune ca respectivul cap de cautare poate functiona ca un fel de IRST al « omului sarac » pana la o raza de 15km. Are de asemenea o rezistenta imbunatatita la contramasuri.

15

Foto : Magic R.550, oldie but goodie.

MBDA Meteor este o racheta BVR de raza lunga cu motor ramjet, destinata pentru livrare inainte de sfarsitul lui 2013. Diferite surse ii dau raza intre 100 si 250km, dar aceasta este clasificata. Se spune totusi ca racheta « canalizata » (principala caracteristica a unui motor ramjet) in Meteor are de trei ori raza unei rachete clasice cu combustibil solid; presupunand ca aceasta comparatie se refera la racheta pe care o inlocuieste, raza lui Meteor ar fi undeva la 225km. Cantitatea de tractiune poate fi controlata prin variatia regiunii « gatului » duzei generatoare de gaz si deci a ratei de ardere. Totusi, folosirea capului radar de cautare activ inseamna ca este mai susceptibila la contramasuri prin comparatie cu MICA IR, astfel ca manevrele defensive ale tintei ar putea scapa de tintirea radarului.

16

Foto : MDBA Meteor pe un Rafale M.

 

Armament aer-sol

Rafale poate cara un total de 9500kg de armament aer-sol. Acesta include « dumb bombs » si rachete nedirijate, dar si o varietate de rachete ghidate si « smart bombs ». Poate cara de asemenea  containerul de tintire Thales Damocles si containerul de cercetare Reco NG digital.

17

Foto : pozitionarile Thales Damocles si Reco NG

MBDA Apache este o racheta anti-piste de croaziera ghidata GPS. Foloseste focoase de submunitii si are raza de 140km la viteza maxima de 950kph. Focosul consta din 10 submunitii anti-pista KRISS  de 50kg. Submunitiile sunt concepute sa penetreze beton si detonarea lor poate fi programata pentru a preveni ca reparatii sa fie efectuate. Racheta are caracteristici stealth (atat in spectrul radar cat si IR) si poate urmari un plan de zbor pre-programat la altitudine foarte mica.

18

Foto : 2 MBDA Apache acrosate pe Rafale si gata sa muste, pickhammer style.

SCALP EG/Storm Shadow (n.t.- Système de Croisière Autonome à Longue Portée – Emploi Général) este o noua racheta bazata pe Apache. Are raza in exces de 250km (potential pana la 400km) cu viteza maxima de Mach 0,8 si foloseste un focos BROACH de 400kg destinat sa distruga tinte foarte bine intarite ; BROACH este un focos in tandem, cu prima incarcatura capabila sa perforeze structura tintei si sa inlature solul de suprafata (daca exista in locatie), iar al doilea focos ce urmeaza penetreaza inauntrul tintei si detoneaza dupa o intarziere prestabilita. Racheta zboara la altitudine joasa, dar poate fi lansata de la altitudine atat joasa cat si medie. Ghidajul terminal foloseste un senzor pasiv infrarosu cu imagini prestabilite si cu sistem autonom de recunoastere a tintei ; in stadiul terminus, racheta urca la o altitudine medie si elimina capul balistic, permitand senzorului IR de cautare sa observe tinta si sa selecteze lovitura la punct precis folosind comparatia din datele de locatie stocate in memorie . Racheta are de asemenea un  mecanism de anulare : daca identificarea tintei si procesul de achizitie ale acesteia nu sunt un succes, racheta va zbura la o locatie de prabusire prestabilita.

19

Foto : SCALP EG,  « aim for the tits, Hawkeye » !

AASM (n.t.- Armement Air-Sol Modulaire) este un kit de ghidare pentru dumb bombs ce poate folosi INS (n.t.- inertial navigation system), GPS, imagini infrarosii sau ghidare semi activa laser. Bombele cantaresc 125, 250 sau 1000kg. Spre deosebire de kitul american JDAM (n.t.- Joint Direct Attack Munition), AASM include un “booster” (motor) de racheta si aripioare marite cu raza extinsa pana la 60km la altitudine inalta sau 16km la altitudine joasa. Ghidarea GPS/INS are CEP (n.t.- Circular Error Probability) de 10 metri, in timp ce ghidarea infrarosu/laser permite un CEP de 1 metru. Spre deosebire de cele vechi, kiturile de ghidare IRR/laser permit atacul tintelor in miscare. Cand este folosita ghidarea INS sau GPS, coordonatele sunt introduse manual in sistem de catre pilot.

20

Foto : AASM, “who’s dumb, now, genius”?

Paveway II+ este un set de kituri de ghidare prin laser pentru bombele de 250, 500 si 1000kg. Dependenta sa de ghidarea laser inseamna ca poate ataca o tinta in miscare dar si ca anumite conditii meteorologice adverse ii pot provoca pierderea localizarii si deci pierderea tintei. Kitul consta in aripi de stabilitate/portanta in spatele bombei si sectiunea de ghidare in fata bombei.

21

Foto : Paveway, Super-mega-ultra GBU!

AS-30L este o racheta aer-sol ghidata laser cu raza scurta de actiune (ghidarea pe distanta mijlocie este inertiala cu laserul folosit doar in stadiul final). Are o raza de 3-11 km si un motor de racheta in doua trepte cu combustibil solid – un timp de ardere scurta pentru booster si un timp de ardere mai lunga pentru treapta a 2-a. Cantareste 520 kg, cu focosul in greutate de 240kg si are o viteza maxima de Mach 1,5.

22

Foto: AS-30L ASM.

AM39 Exocet (n.t.- pestele zburator) este o racheta anti-nava lansata din aer, cu raza intre 50 si 70 km (depinde de viteza si altitudinea platformei de lansare). Dupa lansare, se ghideaza inertial catre tinta, pornind radarul doar in stadiul final al zborului cu scopul de a localiza tinta. In timpul penetrarii spatiului final al tintei, zboara la doar 1-2 metri de suprafata apei ceea ce inseamna ca nu poate fi detectata decat la 6km (daca nu este observata de un aparat de zbor). Viteza maxima este de 315 mps (Mach 0,95), ceea ce inseamna ca tinta are doar 20s sa reactioneze.

24

Foto : AM39 Exocet, « preferata » englezilor.

ASMP (n.t.- Air-Sol Moyenne Portée) este o racheta cu focos nuclear de 150/300kt. Are o raza de 300km la altitudine inalta sau 80 km la altitudine joasa si viteza maxima la altitudine inalta de Mach 3. Raza impotriva tintelor navale este de 60km. ASMP-A este o versiune imbunatatita a rachetei, cu raza de 500km (si 130 km la altitudine joasa) si focos de 300kt.

25

Foto : S’il vous plaît, monsieur, puisje prendre votre commande?

 

Sisteme defensive

SPECTRA (n.t.- Système de Protection et d’Évitement des Conduites de Tir du Rafale) este un sistem tot-inclus de aparare. Contine radar, laser si senzori de avertizare contra rachetelor, impreuna cu bruiaj activ si capsule chaff-flare (n.t- foite/tuburi metalice anti-radar si pirotehnice anti-IR) de dispersie. Poate automat sa identifice si sa categoriseze amenintari si sa actioneze defensiv. Toate elementele fac parte din structura aparatului, cu antene  de atentionare radar fiind localizate de-a lungul fantelor de admisie a motoarelor si intr-un modul in varful derivei, care de asemenea incorporeaza senzor de avertizare laser. Antene de bruiaj sunt incastrate in montantii canardurilor si senzorii de avertizare laser sunt montati pe fiecare parte a fuselajului sub carlinga.

26

Foto : componentele SPECTRA

SPECTRA poate inregistra datele obtinute in timpul misiunii pentru a oferi informatii electronice si cateva Rafale pot folosi datalink (n.t.- transfer /legatura de date) pentru a coordona activitatile SPECTRA (aceasta insa fiind doar singura posibila upgradare pe viitor a sistemului). Poate sa aiba de asemenea capacitati active de anulare, dupa cum este mentionat ca are « moduri stealth de bruiere capabile sa reduca RCS-ul aparent al aeronavei » ; desi este imposibil sa raspunda instantaneu  la semnalul primit, intarzierea s-ar putea sa fie indeajuns de mica pentru a permite o reducere a RCS-ului impotriva unor radare mai simple. Acuratetea angulara a SPECTRA este indeajuns de buna pentru a permite angajarea tintelor dincolo de raza vizuala si tintirea obiectivelor terestre. Varianta Tranche 1 a lui Rafale, totusi, nu avea capacitati SPECTRA depline.

Iata o privire de ansamblu a componentelor :

DBEM (n.t.- Détection et Brouillage Electromagnétique) poate avea functii ELINT (n.t.- ELectronic Signals INTelligence) si SIGINT (n.t.- SIGnals INTelligence), precum si propriile RWR (n.t.- Radar Warning Receiver) si ECM (n.t.- Electronic Counter Measures). Este capabil sa detecteze tinte de pana la 250km departare, in timp ce localizarea (incluzand estimarea razei), identificarea si prioritizarea poate fi facuta pentru amenitari radar pana la 200km. Datorita preciziei angulare (<1°), poate de asemenea sa fie folosit pentru a ghida radarul si posibil, IRST-ul, precum sa atace si tinte. Are o acoperire  a frecventelor de 2-40GHz (unele surse sugereaza acoperirea marginala este de 100-200MHz) si 360° acoperire angulara ; poate fi folosit sa tinteasca pasiv si sa atace atat emitatori terestri cat si aerieni. In timpul misiunilor de atac la sol este capabil sa recunoasca tipuri de aparare antiaeriana inamice si folosind aceste date in conjunctie cu datele despre teren, sa proiecteze « zone letale », permitand pilotului sa selecteze cele mai sigure cai de penetrare.

27

Foto : DBEM

DECM (n.t.- Defensive Electronic Countermeasures) este un dispozitiv de bruiaj radare AESA (n.t.- active electronically scanned array), cu 3 antene localizate la radacina derivei si a canardurilor. Are moduri de bruiaj ofensiv, defensiv si stealth. Fiecare antena poate folosi unde subtiri pentru a bruia selectiv radarele avioanelor inamice, posibil mai multe in acelasi timp. Poate fi folositor totodata impotriva rachetelor cu capete de cautare active radar.

DDM (n.t.- Detecteur De Missile) este un dispozitiv de atentionare anti-racheta, cu acoperire azimutala de 360°. Consta din doi senzori IR larg-angulari  situati in doua containere pe varful derivei in ambele parti ale acesteia si are o rata foarte scazuta de alarma falsa. DDM NG (livrat pe Rafale de serie in 2012) ofera de asemenea si o rezolutie angulara ce permite « indrumarea » armamentului, inclusiv DIRCM (n.t.- Directional Infrared Counter Measures). Spre deosebire de dipozitivele de avertizare bazate pe radar precum cele de pe Eurofighter Typhoon, ce emit semnale detectabile tot timpul, DDM este complet pasiv si deci nu dezvaluie pozitia lui Rafale.

28

Foto : DDM si DDM NG

DAL (n.t.- Detecteur d’Alerte Laser) este un sistem de avertizare laser. Consta din 3 senzori, doi pe partile laterale ale fuselajului, in fata canardurilor si unul in spate, pe containerul de senzori SPECTRA ai derivei.

29

Foto : DAL

4 « baxuri » dispensoare de « flares » orientate in sus sunt situate la partea din spate a radacinii aripilor, chiar inainte de evacuarea gazelor motorului, in timp ce 2 dispensoare de « chaff » sunt localizate la spatele fuselajului, pe laterale, chiar in spatele aripilor. In timp ce flares sunt eficiente impotriva rachetelor cu capete de cautare IIR, chaff pot fi eficiente impotriva rachetelor cu cap de ghidare radar.

f

Foto : flares si chaff.

 

Rezervoarele de combustibil 

Pilonul central interior din spate si cele doua piloane din aripi sunt “wet” si pot cara un total de 5150 litri in rezervoare conformale de combustibil sau 1250 litri in rezervoare supersonice. Alternativ, 3 rezervoare externe de 2000 litri pot fi carate pe centru si pe pilonii « wet » de sub fiecare aripa. Rezervoarele de 1250l si 2000l sunt capabile sa reziste la viteze de pana la Mach 1,6.

31

Foto : Rafale B cu CFT si ceva in plus

 

Costuri

Wikipedia considera costul de zbor la 90 milioane USD (ajustate la inflatie), ceea ce inseamna ca actuala unitate de cost (fara TVA) este de 75,3 milioane USD). In 2006, Defence Aerospace considera ca Rafale C ajunge la 62,1 milioane USD, incluzand TVA ; fara TVA ar ajunge la 52 milioane USD. Ajustat la inflatia din 2013, pretul s-ar ridica la 72,45 miliaone USD sau 60,6 milioane USD fara TVA. Considerand upgradarile cu noile sisteme, Wikipedia e mai aproape de realitate.

Daca se considera TVA-ul si sistemele aditionale (armament, senzori etc) care sunt vandute peste hotare, costurile cresc dramatic. Primele 126 Rafale ale Indiei au un pret de 20 miliarde USD, traducand in 160 milioane USD pe aparat.

 

Analiza tactica

In bataliile aer-aer, Rafale cel mai probabil va sta complet pasiv. Cum toate posibilele amenintari aeriene la ora actuala nu au senzori pasivi capabili de achizitie si identificare independenta a tintelor sau au senzori inferiori lui Rafale, acest lucru ii confera o pozitie avantajoasa. Indiferent daca inamicul are aparate stealth sau nu, Rafale poate ridica 6 AAM la Mach 1,4 (sau Mach 1,3 daca includem si rezervorul central) si sa astepte inamicul pentru a fi detectat de SPECTRA, OSF sau DDM, in cel mai rau caz, ferindu-se de directia de lansare a rachetei cand inamicul incearca sa atace (totodata cu ajutorul DDM) si folosind datele acumulate pentru a ataca inamicul. Aceasta va face ca orice aparate cu capacitati LO (n.t.- Low Observable) ale inamicului (ca J-20 de exemplu) sa fie inutile, pentru ca Rafale nu are nevoie de radar pentru a lansa rachete dincolo de raza vizuala –sau pentru altceva din afara sferei de utilizare a tunului. Varietatea de rachete carate de Rafale ii permit sa lanseze  diferite tipuri catre fiecare tinta ; salva BVR poate consta in MICA EM, MICA IR si Meteor. Acest lucru poate creste eficacitatea impotriva aparatelor inamice in ciuda relativei stari de fapt « abisale » de tip BVR.

In luptele date in raza vizuala, agilitatea crescuta si rata scazuta de pierdere a energiei il fac pe Rafale un oponent de temut, greu de provocat. Tunul sau de calibru mare, pe care numai rusii il egaleaza, poate cauza rapid stricaciuni catastrofice asupra tintelor.

32

Foto : optiuni pe scurt

 

Analiza strategica

In timp ce Rafale C este un avion de vanatoare scump in jur de 75 milioane USD, nu este cu mult mai scump decat un F-16C si mai ieftin fata de un Typhoon , F-15C sau oricare aparat stealth ; singurul aparat vestic semnificativ mai ieftin decat Rafale este Gripen C si desi costul unui singur avion de vanatoare este important, ce conteaza este numarul de aparate in aer, acest lucru fiind calculat prin luarea numarului de fightere cumparate pentru 1 miliard de USD si multiplicandu-l cu numarul de iesiri/zboruri pe care un singur aparat intr-o anumita perioada de timp, de obicei o zi, le face.

Spre deosebire de Gripen, nu exista nici o informatie ce sugereaza posibilitatea ca folosirea autostrazilor sa fi fost luata in consideratie in timpul procesului de design. Daca insa e corecta, aceasta l-ar face pe Rafale vulnerabil la atacul inamicului in timpul stationarii la sol – cateva lovituri de rachete de croaziera sau bombe cluster /dispensers (cu submunitie) pot face o itnreaga baza inutilizabila pentru o perioada lunga de timp daca aparatul nu e distrus.

33

Foto : frate-frate, dar branza e pe bani

-va urma-

 Dassault Rafale. Analiza, Partea a IV-a

 RomaniaTricolor

 

Media

http://tigroukam.free.fr/Hotel/Avions/Rafale/rafale.jpg

http://i146.photobucket.com/albums/r279/sampaix/0000012965ba3b22bfec3da6007f0000000.jpg

http://i146.photobucket.com/albums/r279/sampaix/capture2ak.jpg

http://i146.photobucket.com/albums/r279/sampaix/LOL-4.jpg

http://i146.photobucket.com/albums/r279/sampaix/offense.jpg

http://www.defense-aerospace.com/dae/articles/communiques/FighterCostFinalJuly06.pdf

Sursa principala de analiza si traducere :

Dassault Rafale analysis

Sursa principale de fotografii explicative :

http://rafale.freeforums.org/rafale-vs-f-16-aerodynamics-compared-t96.html

http://www.primeportal.net/hangar/luc_colin4/rafale_b_tlp/

Sursa Rampant Rafale :

http://www.flightglobal.com/news/articles/flight-test-dassault-rafale-rampant-rafale-334383/

Alte surse :

http://rafalenews.blogspot.ro/

http://www.indiandefence.com/forums/indian-air-force/22158-eurofighter-typhoon-v-s-dassault-rafale-analysis-220.html

http://www.airliners.net

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?137433-Rafale-News

http://www.aereo.jor.br/

http://www.airforce-technology.com/

http://www.sinodefenceforum.com/air-force/

http://www.defence.pk/forums/air-warfare/

Series Navigation<< Superavioane: Dassault RafaleSuperavioane: Dassault Rafale >>

14 comentarii:

  1. M-am oprit cu lectura la SPECTRA, o voi relua desearà.
    Încà o datà, felicitàri pentru gàselnità, nici în fora franceze nu am gàsit o sintezà asa de bunà.
    Observatii:

    – la noile OSF s-a suprimat calea TV. Calea IR este foarte peformantà, este foarte aproape de spectrul vizibil, sunt doi sensori care lucreazà pe benzi diferite si discriminarea este mult mai ridicatà (este tehnologia rachetelor ASTER si Mica).
    – Sensorii de la Mica-IR de la extremitàtile aripilor sunt activi si când nu este prevàzutà lansarea rechetei. Datele culese sunt intregrate în SPECTRA si faptul cà sunt distanti, asigurà o mai bunà triangulatie a tintelor.
    – ASMP-A are si o versiune cu focos clasic, nu numai nuclear.
    -Sistemul AASM este foarte promitàtor, se fac teste si pentru lovirea tintelor navale. Ca anecdotà, poate sà fie lansat si pentru bombardarea tintelor „în spate”, dupà ce au fost depàsite de avion.

    • RomaniaTricolor

      Cand ai timp (si daca detii informatiile), poate imi raspunzi la doua intrebari:
      -ce se poate „cara” (in afara containerului de tintire Thales-Damocles de la tribord) de catre cele doua statii-acrosabile de sub fantele de admisie;
      -e posibil ca si la babord sa fie instalat un tun GIAT-30+incarcatura? (si daca da, ce componente trebuie relocate)…tin minte ca demonstratorul Rafale A avea initial tunul aici (sper ca nu ma insel)
      http://img63.exs.cx/img63/7735/RAFALEA_01.jpg

      Merci

      • RomaniaTricolor

        -addendum…
        …un photoshop slabut dar care explica interesul meu pentru cele doua statii de acrosare de sub fantele de admise:
        http://img34.imageshack.us/img34/4278/sf22.jpg
        🙂

        • Thales Da…mucles!

          Daca cele doua statii nu sunt folosite decat pentru containerul de tintire, atunci macar sa termine cu „insailarea” (e un cuvant mult prea dur, recunosc) si sa INCORPOREZE echipamentul in/sub fantele respective.

          In felul asta scapa de greutatea aditionala si a pilonului de acrosare…

          Se poate discuta aici daca un astfel de echipament de tintire ar avea loc direct sub nas in genul EOTS-ului de F-35 (si aici intervin mai multe probleme: lungirea posibila a nasului, combinarea OSF-ului cu Damocles, prelungirea aerodinamica spre trenul de aterizare central, conditiile schimbate ale aerodinamicii generale a aparatului…)

      • – Nu, pe piloanele desemanate sunt numai containere de recunoastre/tintire. Este prevàzut eventual un container de bruiaj.
        – Pentru adaptarea OSF pentru desemnare tinte sol sau mare, nu
        – Nu stiu de ce tunul a fost deplasat. Pentru un altul, nu are nici un rost (bunà precizie si cadentà de tir aproape de un Gatling), mai bine se sporeste munitia. Initial, nici màcar unul nu a avut loc, doar la insistentele pilotilor de la AdA a fost incorporat. De altfel, unul din motivele pentru care Rafale B nu are o versiune marinà este cà marina nu a vrut un avion fàrà tun.

        • Prin „combinarea OSF-ului cu Damocles” ma refeream la pozitionarea capului cu senzorii sub nasul lui Rafale dar restul echipamentelor sale pe „platforma” lui OSF sau ce putin una „comuna” in spatiul ocupat de componentele interne ale OSF. Pur si simplu vad ca pe viitor „Damocles” sa faca obligatoriu parte din Rafale fara toata tarasenia cu containerul/pilonul de sustinere.

  2. Bre, da’ pierdusi ceva timp sa aduni toate astea 🙂 , felicitari!

    Rafale e aparatul tau preferat?

    „Tunul sau de calibru mare, pe care numai rusii il egaleaza, poate cauza rapid stricaciuni catastrofice asupra tintelor.”

    Catastrofice 🙂 , de ce nu apocaliptice sau cataclismice 🙂
    Tunul a ramas ca last line of defence, nu se prea mai bazeaza ei pe tunuri si din ce am citit domnii ar prefera sa nici nu mai intre in dogfights cu WVR missiles, ca nu acolo se stie SIGUR cine scapa. Ar prefera sa o dea ca domnii de la niste Km si sa dispara to live another day. Nici aia din statele majore nu mai au chef sa lase un avion de 100 milioane la mana norocului unui dogfight, de aia se pompeaza masiv in tehnologie, cine are the edge…

    „In bataliile aer-aer, Rafale cel mai probabil va sta complet pasiv. Cum toate posibilele amenintari aeriene la ora actuala nu au senzori pasivi capabili de achizitie si identificare independenta a tintelor sau au senzori inferiori lui Rafale, acest lucru ii confera o pozitie avantajoasa.”

    Daca sta pasiv inseamna ca nu va fi detectat de radar warning receiver-urile alora, nu ca nu poate fi detectat de radarele lor. Daca aia au radare si electronica bune greu de bruiat plus alti senzori de la sol sau in aer si te incadreaza degeaba stai tu pasiv…

    „Aceasta va face ca orice aparate cu capacitati LO (n.t.- Low Observable) ale inamicului (ca J-20 de exemplu) sa fie inutile, pentru ca Rafale nu are nevoie de radar pentru a lansa rachete dincolo de raza vizuala –sau pentru altceva din afara sferei de utilizare a tunului.”

    Nu stiu ce sa zic, toata lumea buna pe bloguri proclama inutilitatea stealthului si proiectantii aia de avioane in nemernicia intunecimii mintilor lor tot proiecteaza si introduc in dotare stealthuri 🙂 Cred ca principala lor problema e ca astia nu prea citesc blogurile 🙂

    Aparate LO ca F22, J20, PAKFA, F35 joaca sau vor juca deja intr-o alta liga fata de Rafale, EF si Su27, aparate de conceptie a anilor 80.

    Una ar fi ca pana ai detecteaza Rafale s-ar putea sa fie incadrat cu un low probability of intercept narrow beam radar si dat jos rapid inainte ca Rafale sa miroasa ceva, din lateral sau spate, de jos sau de sus, stealthurile nu-s totally stealth din orice unghi si cunoscandu-si limitarile vor incerca sa profite miseleste 🙂 de orice
    avantaj au, e un joc dea soarecele si pisica. Si avantaje au…

    Dupa aia aparatele LO nu sunt LO numai pt radare, au masuri de limitare a detectiei in infrarosu(racire activa in anumite zone) si a emisiei radio. Asa ca nici SPECTRA nu va mai fi atat de eficienta.

    Un sensor fusion mai bun plus AWACS si RC-135(cel putin la americanci).

    Presupunand ca totusi a detectat inamicul LO si a lansat, rachetele au sensori mai mici si mult mai putin sensibili decat pot fi instalati pe avion, din motive evidente de spatiu, greutate si cost. Asa ca lansezi si racheta se duce in zarile albastre fara sa fie capabila sa incadreze si sa loveasca un aparat LO pt ca nu-l detecteaza si nu-l incadreaza la timp. Pt asta au nevoie de mid-course updates, sensor fusion, datalinkurile se bruiaza, treburile se complica serios.

    Acu’ nu zic ca Rafale nu e bun, dar este deja de conceptie si in generatia trecuta.
    O fi mai bun decat F16A din Portugalia 🙂 sau Su27 dar decat F22, PAKFA, J22 si ce mai apare acum nu prea cred…cu tot cu SPECTRA lui 🙂

    • Spre deosebire de familia Su-27 si Typhoon, principiile de LO au fost luate în consideratie de conceptorii Rafale-lui (forme, materiale, învelis, motor, echipamente optoelectronice si electronice). Din acest punct de vedere, nu sunt comparabile si Rafale are ceva în plus. Fàrà sà mai punem la socotealà cà este cu adevàrat multirol, spre deosebire de concurenta asa zisà „stealth”.

      Cât despre SPECTRA, sunt foarte multe de spus. Numai F-35 se apropie de principiul sàu.

    • @MirceaS
      „principiile de LO au fost luate în consideratie de conceptorii Rafale-lui (forme, materiale, învelis, motor, echipamente optoelectronice si electronice).”

      Or fi fost luate in considerare dar nu a fost construit cu principiile astea in mind si ca target al designului. Daca te uiti la fuselajul Rafale vezi un avion clasic al anilor 80. Daca te uiti la F22 vezi altceva. Ah, ca masuri de imbunatatire a LO s-au implementat, asta e altceva.

      „Fàrà sà mai punem la socotealà cà este cu adevàrat multirol, spre deosebire de concurenta asa zisà “stealth”.”

      Corect, e mai multirol ca alea 🙂 dar ce mai conteaza daca te da jos unul NE-multirol „asa zis stealth”. Americancii trimit efdoijdoiu si-ti da jos mandrete de multirol, dupa aia vin relaxate camioanele de bombe invechite efsaishce in spatiul aerian securizat si arunca cu butoaiele de TNT in curte la Vasile.
      Adica nu conteaza ca o faci in doi pasi cu doua avioane, daca iti permiti – si cine are aparatele alea isi permite, ideea e de rezultate…

      A nu se intelege ca nu-mi place pasaroiul frantzuzit, e mumos 🙂 Dar e o generatie veche chiar daca e mult imbunatatita. Sunt curios daca Franta va mai avea puterea economica sa construiasca de una singura un successor al acestui aparat.

    • gsg9, ho ca vezi tu cand o sa dai de traducerea „situatia ABISMALA a BVR-ului”…”catastrofice” o sa ti se para o mangaiere… 🙂

  3. Toate principiile de LO au fost aplicate la Rafale, cu exceptia formei optimale pentru „invizibilitatea radar”. Dar si pentru aceasta au fost eforturi (jonctiunea aripilor cu fuzelajul, prizele de aer si canalul de aer).

    Învelisul dielectric este chiar superior lui F-22.

    Nu fac comparatii hazardoase între pere si mere. Rafale a fost conceput ca un multirol, nu ca un interceptor de suprematie aerianà. Este cel mai bun compromis la ora actualà.
    Doar F-22 este operational. Celelalte sunt în dezvoltare, inclusiv F-35.
    Între un avion operational ca Rafale si cele care sunt în teste, prefer un avion operational.

    Cât despre succesorul lui Rafale, nu este nimic clar. Neuron-ul fàrà pilot nu-i este succesor, dar poate sà fie integrat în misiuni mixte, Rafale/Neuron.

    • „Nu fac comparatii hazardoase între pere si mere. Rafale a fost conceput ca un multirol, nu ca un interceptor de suprematie aerianà. Este cel mai bun compromis la ora actualà.”

      Multirol inseamna bun la toate si e un compromis. O fi cel mai bun compromis dupa cum spui.

      Nu e vorba de comparatii hazardate ci sa zicem de rezultatul final.
      Pe partea de suprematie aeriana, F22 si ce o sa mai apara de la rusi sau chinezi probabil vor avea the upper hand, deci macar teoretic alea vor avea prima sansa ca la o confruntare sa ramana in aer.

      In situatia asta faptul ca Rafale poate ataca nave cu ExocetAM39 Block2Mod2 nu incalzeste cu nimic, daca nu ai cum sa asiguri suprematia aeriana si ai pierdut aparatul. E adevarat ca ai nevoie de aparate multirol pt o varietate de misiuni dar tot trebuie ca cineva sa controleze spatiul aerian.

      „Doar F-22 este operational. Celelalte sunt în dezvoltare, inclusiv F-35.
      Între un avion operational ca Rafale si cele care sunt în teste, prefer un avion operational.”

      F35 se face in serie mica, pt testare, oricum se apropie.
      Rusii, ei stiu cand e gata, Putin zice ca maine 🙂
      Chinezii, ala nici nu mi-e clar daca e interceptor greu sau aparat de atac cu raza lunga de actiune si caracteristici stealth.

      „Cât despre succesorul lui Rafale, nu este nimic clar. Neuron-ul fàrà pilot nu-i este succesor, dar poate sà fie integrat în misiuni mixte, Rafale/Neuron.”

      Mi se pare ca dupa Rafale/Eurofighter industria europeana a cam lesinat. Astia au lesinat cu introducerea in dotare a actualelor aparate concepute acum niste ani buni pe care le tot upgradeaza, dar sa se mai apuce de un alt avion.
      Unii europeni nu mai asteapta si le cumpara direct de la americanci sub forma de F35.

      Oricum nu mai vad Franta de una singura, poate s-or intelege la design la vreun Eurofighter 2.

      Ar fi pacat ca Europa sa nu mai fabrice asa ceva…
      Ar ramane numai americancii cu rusii playing catch-up plus toa’rasii chinezi playing copy-paste…

  4. mersul oamenilor pe Luna nu are nimic practic.Pur si simplu au mers pe Luna ca sa nu ajunga rusii primii,lucru care ar fi dovedit superioritatea sistemului comunist.Nici mersul pe Marte nu e practic.E de 10 ori mai ieftin sa trimiti un robot.Totusi ar impulsiona o noua generatie de oameni de stiinta.asta ar fi aspectul practic.
    Cat despre extraterestrii:
    http://www.youtube.com/watch?v=LR3Y1e1ZVMQ

  5. fara legatura cu articolul

    @George, nu stiu daca esti la curent, dar pe data de 20 Octombrie in Piata Victoriei o sa fie organizat un mars pentru Basarabia, mars pentru unire! ca si ora ar fi ora 14.00 – detalii despre event pe pagina de facebook special dedicata eventului si anume https://www.facebook.com/events/669618659714800/676076739068992/?notif_t=like sau pe http://basarabia-acasa.ro/

    am rugamintea daca poti ajuta si tu prin promovarea aici a eventului. multam fain, si sper sa ne gasim pe 20 Octombrie cat mai multi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *