Vk-155 Bandkanon

bandkanon

                                                                       Bandkanon 1

Daca forma generala a obuzierului autopropulsat din imagine pare oarecum cunoscuta (hint: BAE Systems Bofors Archer) este pentru ca suedezii au avut o inspiratie atunci cand l-au proiectat: uimitorul Bandkanon 1.

Varul mai putin cunoscut al S-Tank (Stridsvagn 103), cu care a impartit motorizarea si transmisia, Bandkanon folosea un sasiu conceput pentru primul tanc greu suedez, KRV, abandonat pe motivul costului.

Totusi s-a considerat ca platforma ar putea fi folosita pentru un obuzier autopropulsat iar prin refolosirea mecanicii S-Tank costurile ar fi mentinute la un nivel acceptabil.

Rezultatul a fost, in cea mai buna traditie suedeza, revolutionar. Obuzierul de 155mm este complet automat, cu o magazie de 14 lovituri si o cadenta de tragere incredibila, de 14 lovituri in 45 de secunde. Care este secretul?

Evident suedezii au “trisat” un pic.

bkan-6

Loviturile sint fixe, fata de cele detasabile sau complet separate folosite in mod normal la obuzierele similare, ceea ce simplifica mult mecanismul de incarcare automata. Dezavantajul consta in faptul ca desi obuzierul putea folosi trei tipuri de incarcaturi, acestea trebuiau selectate inaintea incarcarii magaziei si astfel o parte din avantajele potentiale ale cadentei de tragere (modul MRSI) erau pierdute.

Un alt element inovator, comun cu S-Tank, este folosirea a doua motoare, unul diesel, mai economic, pentru manevre normale si o turbina care asigura un plus de putere in caz de necesitate. Practic conceptul naval CODAG aplicat blindatelor.

Totusi, motorizarea conceputa pentru tancul de 40 de tone (aprox 600CP) s-a dovedit insuficienta pentru obuzierul de peste 50 de tone, rezultand o masina destul de lenta.

In plus, bataia maxima era de doar 25 de km, ceea ce facea Bandkanon depasit in anii 2000 si probabil cu putine sanse de a mai fi modernizat, date fiind problemele de greutate.

In ciuda vitezei reduse se pare ca mobilitatea era totusi buna iar cadenta exceptionala l-a facut foarte popular cu servantii sai. Ceea ce l-a “omorat” in final a fost insa costul excesiv, un punct in care este foarte similar cu ultramodernul Archer.

A fost construit in 26 de exemplare.

Video:

https://www.youtube.com/watch?v=KrYFUokLMmk

Tehnomil.net

5 comentarii:

  1. gogu de la pascani

    scuze de offtopic dar n-am gasit alta metoda de a posta, imagini cu F-ul 35 parlit anul trecut:
    http://theaviationist.com/2015/06/06/f-35-engine-fire-images/

  2. O tara mica cu ambitii mari…parca in anii „50 sau „60 aveau a treia aviatie militara din lume,dupa SUA si URSS

  3. cu piesele alea de artilerie calibru nato pe care vroia MAPN-ul sa le cumpere parca 12 bucat=2 baterii, ce se mai aude? sper sa fie 12 tunuri-obuziere de 155 mm autopropulsate….marele favorit cred ca ar fi M-109 A6 Paladin….daca nu macar un M-109 A2 cu posibilitatea de modernizare la nivel A5. si sper sa nu ramanem la 12 bucati….si ce bine ar fi sa se reia proiectul ATROM-155 mm…vise vise vise…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *