Buletin naval: submarinele germane, myth busted? or…

În lumina declaraţiilor recente ale ministrului Fifor cred ca a venit momentul să tratăm niţel subiectul submarinelor, în particular al celor germane, U212/214, submarine care am văzut că au foarte mulţi fani printre voi, chiar şi printre cititorii noştri polonezi. De altfel, polonezii sunt şi ei interesaţi de achiziţia de noi submarine, demersurile lor fiind mult mai avansate.

U212 este un concept german de la începutul anilor 2000, un submarin proiectat pentru nevoile germanilor şi gândit pentru Marea Baltică, o mare cu adâncimi maxime de circa 200 m.

Este un submarin de atac de dimensiuni medii, având o lungime de 56 m, pentru prima tranşă, o lăţime de 7 m, pescaj de 6 m şi un deplasament în imersiune de 1830 t. Are o înălţime totală de 13 m şi se face remarcat prin cele patru cârme dispuse în „x”, fiind creditat cu o adâncime minimă pentru intrarea în imersiune de 17 m. O altă caracteristică importantă este construcţia corpului dintr-un oţel special nonmagnetic dar mai puţin rezistent la presiune, cu consecinţa limitării adâncimii maxime până la care se poate scufunda de circa 200 m.

Dotat cu un sistem de propulsie tip AIP (Air Independent Propulsion) dezvoltat de Siemens, U212 poate naviga cu o viteză de circa 20 Nd în imersiune, autonomia fiind de 8000 Mm la o viteză 8 Nd. Nava se remarcă prin capacitatea de a naviga circa trei săptămâni în imersiune (a reuşit 18 zile cu ocazia unei misiuni), fără a utiliza snorkelul, şi 12 săptămâni în total, capabilitate care probabil că se datorează şi echipajului de doar 27 de oameni.

Nici la senzori nu stă rău, pentru mai multe detalii, puteţi citi aici şi aici

Este înarmat cu clasicele torpile de 533 mm, dispunând de şase tuburi lans-torpilă în prova, are capacităţi de minare însă nu poate opera scafandri de luptă (eu nu am găsit informaţia contrară) pentru misiuni de cercetare în teritoriu inamic, ceea ce este păcat dar nu de neiertat. Toată suita de contramăsuri este şi ea la locul ei, vorbindu-se chiar de dotarea acestor submarine cu armament anti-aerian constând în rachete Iris-T.

Un foarte frumos clip filmat de o tânără marinar poate fi văzut mai jos:

U34 – Rundgang

Die UBoote der Klasse 212 A besitzen einen auf der Welt einmaligen Hybridantrieb. Entworfen wurde dieses System mit der Absicht, Ubooteinsätze über mehrere Wochen hindurch im dauergetauchten Zustand und weitgehend unabhängig von Außenluftzufuhr zu ermöglichen. Was taktisch von großem Vorteil ist, kann für die Besatzung sehr schnell zu einer Zerreißprobe werden. Auf U34 leben – während der Übung Northern Coasts 2016 – rund 35 Soldaten auf engstem Raum zusammen. Auf diesem Videorundgang könnt ihr euch ein genaueres Bild vom Inneren des UBootes machen. 😉 /Kristin (Video: Bundeswehr/K. Schünemann)

Posted by Bundeswehr on Sonntag, 11. September 2016

 

U212 se mai află în serviciul marinelor Italiei (U212 A) şi Israelului (Dolphin) şi, foarte probabil, va intra şi în serviciul marinei Norvegiei, Kongsberg fiind deja implicat în programul U212.  Ce-ar mai merita menţionat aici este că, momentan, niciunul din cele şase U212 aflate în serviciul Kriegsmarine nu este gata de luptă, cauzele oficiale fiind lipsa de fonduri şi planificarea nereuşită a operaţiilor de întreţinere. Şi Italia şi Israel au anunţat că mai vor, ceea ce în cazul Israelului este absolut de înţeles având în vedere că aceste achiziţii sunt subvenţionate de statul german în virtutea unui sentiment de vină a cărui origine o putem probabil bănui cu toţii.

Până acum pare candidatul ideal şi pentru mult discutata şi polemizata intenţie a României de a se dota cu trei submarine pe termen mediu. Personal, am unele dubii cum că România va primi acces la U212, ceea ce ne duce direct la frăţiorul pentru rude de gradul doi al U212, adică la U214.

Derivat din U212, lui U214 îi lipseşte una dintre caracteristicile esenţiale ale părintelui său, şi anume corpul din oţel special nonmagnetic cu consecinţa unei adâncimi maxime în imersiune de circa 400 m. Puţin mai lung (65 m), dar cu un diametru ceva mai mic (aşa-mi pare mie), U214 beneficiază de acelaşi sistem de propulsie cu AIP de la Siemens, însă cu o putere instalată mai mare. Deplasamentul este aproximativ acelaşi cu cel al lui U212, numărul membrilor echipajului acelaşi, 27 de marinari. Autonomia lui U214 este mai mare decât a lui U212.

În materie de armament, spre deosebire de U212, U214 are opt tuburi lans-torpilă, din care patru tuburi sunt capabile să lanseze rachete anti-navă.

Şi U214 s-a dovedit a fi un succes la export găsindu-şi mai mulţi clienţi: Coreea de Sud, mare doritoare în asimilarea de noi tehnologii, Turcia, la fel şi Grecia. Portugalia este un alt client al acestui submarin.

Grecia a fost primul client de export al U214, contractul fiind semnat în 15 februarie 2000 pentru trei submarine, cel de-al patrulea fiind comandat în iunie 2002. Prima navă urma să fie construită în Germania, la Kiel, celelalte în Grecia.

Papanikolis, prima unitate a clasei cu acelaşi nume, a fost pusă pe cală în 27 februarie 2001, lansată la apă în aprilie 2004 şi intrată în serviciul marinei greceşti nici mai mult nici mai puţin de şase ani mai târziu, în 2 noiembrie 2010. De ce a durat atât de mult?

Păi se pare pentru că au fost probleme, marina Greciei refuzând să accepte nava în serviciu. Au fost vehiculate următoarele probleme:

  • fenomenul de cavitaţie excesivă a elicei (unul dintre cele mai importante elemente ale unui submarin);
  • supraîncălzirea celulelor cu combustibil pentru sistemul AIP;
  • ruliul excesiv când submarinul era la suprafaţă pe mare montată (gradul 5 pe Beaufort – valuri de 2-3 m) – pe scurt, în bunul obicei nemţesc, nava pluteşte prost…
  • funcţionarea inadecvată a sistemului AIP;
  • vibraţii excesive ale periscopului;
  • probleme la sonar; şi
  • infiltrarea apei de mare în sistemul hidraulic al navei.

Toate acestea se întâmplau către sfârşitul lui 2006 şi au fost minuţios detaliate în presa grecească, declaraţiile venind chiar de la şeful proiectului din partea marinei greceşti. Conform acestuia, nemţii au făcut două încercări de a rezolva problema ruliului excesiv, inclusiv prin mutarea a 21 t de echipament către baza navei şi, cu toate acestea, nava a continuat să se bandeze cu până la 46 de grade în testele pe mare. Cam aşa se bandează velierele. Doar că la 45 de grade, producătorul nu mai garanta că acidul continuă să rămână în baterii, existând riscul de scurgeri, un aspect deosebit de periculos.

Grecii au raportat şi probleme la sistemul de armament şi, în general, au prezentat şi unele dovezi presei.

Cea de-a patra navă a fost livrată în 2016, la 16 ani de la începerea programului… Grecii au plătit în avans 80% din valoarea contractului la data semnării, în 2000…

În programul grecesc acuzaţiile au curs din toate părţile, ajungându-se la acuzaţii de corupţie, potrivit cărora germanii ar fi mituit oficiali greci pentru atribuirea acestui contract. Totul s-a suprapus şi peste criza teribilă din 2008.

Un document interesant aici

Nici programul turcesc nu a părut să meargă conform programului. Contractul a fost semnat în iulie 2009 pentru şase submarine ce urmau să fie construite sub licenţă, urmând a intra în serviciu în 2015. Conform înţelegerii mele, contractul de 2 miliarde de euro a intrat în vigoare în 1 iulie 2011, după ce Turcia a plătit un avans. S-ar părea că TKMS a plătit până acum daune contractuale de întârziere de 2 milioane de euro către Turcia.

Şi în cazul coreenilor au fost ceva discuţii, fiind sesizate defecte, însă în cazul coreenilor lucrurile au fost ţinute bine sub control. Numai programul portughez pare să fi mers cum trebuie…

Nu pot să nu remarc că mitul seriozităţii şi integrităţii germane este… doar un mit. De asemenea, nu pot să nu remarc faptul că, atât Grecia, cât şi Turcia şi Coreea de Sud s-au făcut de-a lungul timpului remarcate prin scandaluri de corupţie răsunătoare. Şi tot de-a lungul timpului, marea majoritate a producătorilor de armament au fost implicaţi într-un fel sau altul în scandaluri de corupţie.

Cu riscul de a fi acuzat de lipsă de obiectivitate, rămân la părerea mea, germanii fac nave care plutesc prost… Aviz prietenilor polonezi care se pregătesc să cheltuiască o mulţime de bani pe acest subiect.

Dacă mitul a fost sau nu busted, vă las pe voi să comentaţi. Faptele sunt cele de mai sus.

UPDATE: Mulţumită lui Vlad, aflăm de aici că U212 poate opera scafandri de luptă fiind folosită în acest scop trapa de acces de la baza chioşcului. Articolul nu oferă informaţii despre adâncimile de lucru însă imaginea prezentată în link ne arată un U212 aflat la cotă periscopică.

 

Nicolae Hariuc

186 de comentarii:

  1. Ce retinui, ca „epifanie” inseamna si „suprafata apei” (similar intr-un fel cu „dezvaluire/revelatie”) si „a chivernisi” la ei se foloseste si cu sensul de „a lua in primire”. 🙂

    Lasand astea, mereu mi-a placut designul la Type 212, felul cum se imbinarea dintre chioscul periscopului face corp comun, continuu, cu nava, existand si doua chepenguri, unul frontal si unul lateral stanga-spate pentru a putea trece marinarii de la prova la pupa, direct prin chiosc, fara probleme, cand e la suprafata.

    • Daca adancimea maxima in submersie la U212, este de 200m… nu e cam putin, pentru zilele noastre? Odata descoperit, la maxim 200m, il casapesc in secunda doi…

      • Intrebare retorica: si un Kilo la ce adancime ajunge?

        • Kilo e sub de anii `80, nu din 2005 incoace… plus ca e tehnologie sovietica, nu germana! Chiar si asa, adancimea maxima operationala a unui Kilo este de 240m(macar oficial), dar in caz de nevoia se iveste, poate atinge 300m adancime… cu 50% in plus pentru un sub de anii `80 si construit cu tehnologie sovietica, mi se pare ceva mai pozitiv!

  2. Mie concluzia mai clara imi pare arhicunoscuta coruptie si lipsa de seriozitate a grecilor si a turcilor. Nu ca nemtii or fi sfinti, departe de asa ceva, dar cand au parteneri seriosi lucrurile par a merge bine in general.

  3. Multumesc Nicolae! Ma surprind germanii cat de mult au decazut dupa unificarea celor doua Germanii. Dupa cum am vazut, nici Aviatia si nici Armata nu stau pe roze, ceea ce imi pare un lucru tare ciudat-cred ca asta si vor, nu reusesc sa-nteleg unde vor sa ajunga. Noi nu avem nevoie de tehnica cu probleme, drept urmare ochii pe suedezi si francezi. Personal prefer A26.

    • Si eu am sa-ti multumesc, asa ca suntem chit! 🙂
      E greu de inteles ce se intampla cu nemtii, prea multe probleme cu navele concepute de ei, totusi.

      • Mitul calitatii nemtesti nu e numai in zona militara. Chiar citisem un articol acum ceva timp despre alte directii unde, tot asa, toti stiau ca sunt mari smecheri dar cand colo luati la puricat lucrurile nu erau chiar asa si mai erau si altii la concurenta.

        Mai in gluma mai in serios daca am lua submarine de la nemti o sa faca ai lor scoala pe ale noastre pentru ca ale lor ar fi tot in baza asteptand reparatii sau in curs de reparare. Macar mai amortizam un pic cheltuielile asa… :))

    • WW 🙂 Dar de minunatele automobile germane ?:) Cum se zice : „Prima cafea un sofer de BMW si-o ia la reprezentanta asteptand „

    • Deci se cam prefigureaza ca FNRo vor avea in dotare 3 Scorpene sau Gotland, poate A26 suedeze. Din articolul de mai sus reiese ca U212/214 ar cam iesi din discutie. Personal as vrea ca si Delfinul sa fie modernizat macar pt antrenament, dar poate chiar ar putea sa faca si mai mult.

    • Nici VW sau Audi

  4. Nu mai sunt nici nemtii ce au fost odata,,,

  5. Imi exprim nedumerirea,pentru ca tari ca Grecia si Coreea de Sud, accepta un contract cu Germania,contract care are directa legatura cu siguranta nationala. Desigur ca fac referinta la submarinul U 212 sau chiar U214 , cu mai deficiente . Germania nu mai este aceea care a fost ( care respecte calitatea si rigurozitatea nemteasca ). Este absolut necesar sa tratam golaneala si dublul standard germane cu maxima vigilenta , nu ne putem permite nici sa aruncam o privire asupra unor produse ,printre care armele , care sunt departe ce se doreste a fi,departe de publicitatea facuta. De ce este atat de greu , atat de dificil sa analizam cu maxim interes oferta suedezilor ? Este superioara ofertei germane si aici ma refer la calitate eficienta si chiar pret si cu garantii maxime,mai ales ca submarinele , corvetele sau fregatele se vor construi in Romania si mai mult suedezi vor reinvesti profitul in Romania asa cum au mai facut . Doar prostia , hotia si tradarea vor face ca cei ce sunt responsabili cu aceste probleme din Romania sa nu lucreze in favoarea natiei romane.

    • „Imi exprim nedumerirea,pentru ca tari ca Grecia si Coreea de Sud, accepta un contract cu Germania,contract care are directa legatura cu siguranta nationala. ”
      Contractul nu este cu Germania, ci cu firme germane.
      Si care e problema? Nu sunt in NATO?
      Daca ar fi fost Audio, BMW sua VW, contractul ar fi fost mai bun?

    • Cristian (unul din ei)

      „De ce este atat de greu, atat de dificil sa analizam cu maxim interes oferta suedezilor?”
      Pardon, deocamdata nu exista nici macar un proiect de submarine, daramite o oferta. Deci, deocamdata avem numai vorbe si speculatii pe care le putem analiza cu „maxim interes”. 😉

  6. Interesant este faptul ca si Israel are submarine de productie germana dar nu s au plans de nimic pana acum…! E si adevarat ca nu au platit ca si ceilalti acele sume de bani…!

  7. https://www.dailysabah.com/defense/2017/05/13/turkey-germany-to-produce-submarine-for-indonesia

    Specialisti navali germani si turci au semnat o scrisoare de intentie pentru a coopera la fabricarea de submarine pentru Indonezia.

  8. Cred ca la fizica in gimnaziu am invatat principiile lui Arhimede, desigur sunt si niste calcule si formule care le aplici in functie de masa scufundata.
    Si mai stiu ca un corp scufundat are stabilitate cu cat centrul de greutate e mai jos, bateriile avand elementul Pb care are o densitate apreciabila trebuiesc puse cat mai la fundul corpului plus echipamentele grele si restul din balast.
    Bineinteles e teorie dar sigur niste ingineri descurcareti le aplica

  9. Nemtii s-au aruncat in oferte, au castigat mai multe licitatii apoi au constatat ca nu au capacitate suficienta de productie, nici specialisti si ca proiectele mai scartaie pe ici-colo.
    Nu ma asteptam de la ei. Tare faza cu neamtul care minte fara sa clipeasca despre submarinul grecesc care a avut probleme de stabilitate. Nooo, mici probleme, le-am rezolvat, oricum nu afectau capacitatile submarinului etc etc.
    Nu ca nu mi-ar placea A26 dar as prefera un Gotland+, o masina testata deja si matura.
    Odata ce l-am luat e nevoie sa fie disponibil cat mai mult timp ceea ce e mai greu de realizat cu un produs nou. Mai constati nu stiu ce si-l intorci in port, modifici, surubaresti iar iesi in larg, mai gasesti ceva ca nu se pupa si tot asa.

    Ar mai fi o completare, U212 poate incarca mine dar in locul torpilelor in timp ce Gotland le cara acrosate si dupa ce le-a instalat isi continua activitatea ca submarin torpilor.

    • Si eu as inclina catre Gotland, mai ales ca SAAB si Damen au incheiat un acord de colaborare in domeniul submarinelor si astfel putem beneficia si noi la Galati

    • Eu as crede ca nemtii sunt la fel ca ceilalti
      Adica , nici deosebiti , nici speciali ..si economia e aceeasi ptr toti
      Si adica …toate produsele , bune in pdf-uri …gata sa fie exportate celor ce inghit fara sa mestece …sunt asa
      Adica si la rusi cu mig-urile ptr india
      La fel la frantuji
      La fel la nemti
      La fel la toti , care iti vand ceva netestat …si multe chestii ce sunt in dotare sufera la inceput de ..probleme
      Adica si le testeaza „practic” pe banii tai
      De asta sunt bune produsele mature ..de asta e bine sa nu ai functionari corupti …sau paraleli cu practica etc
      Si la spaniolezi proiectul fratelui lui scorpene tragea de bot in jos cu solutia „indigena” aip …
      In astea nu sunt sfinti

        • Au facut ptr public chestia
          S-au incapatanat sa faca solutia aip de-a lor , nu le iesea , au scos chestia cu greutatea
          Dupa , le vin altii cu solutia aip si se rezolva chestia cu greutatea ???
          Oare ce au pus tabla de 0,4 in loc de 0,8??
          Nici ale nemtilor nu cred sa fie chiar rele ..la noi oare nu conteaza chestia cu magnetismul din moment ce vor opera in ape putin adanci??

          • Am pus linkul ca idee, altfel n-am citit prea mult pe subiect.
            Chestia cu magnetismul conteaza, insa nu-mi dau seama cat de mult. Am postat intr-un raspuns la Dinu cum sta treaba cu senzorii MAD.
            Ideea este ca in fata Constantei intr-adevar, sunt ape putin adanci, chiar si in fata Odessei, insa la Sevastopol si Novorosiisk lucrurile sunt complet opuse, apele adanci sunt la mica distanta de tarm.
            Ca rusii sa faca MAD impotriva noastra inseamna sa intre in raza de actiune a aviatiei noastre, ceea ce inseamna ca noi sa pierdem complet razboiul aerian, ceea ce e mai greu, daca judecam prin prisma resurselor aviatice ale NATO.
            Ori submarinele sunt arme pe care sa le folosesti ofensiv, ceea ce inseamna sa le duci in apropierea porturilor inamicului ca sa-i ataci liniile de navigatie si facilitatile portuare. Ori acolo apele sunt mult mai adanci si nu stiu daca chestia cu MAD mai conteaza atat de mult. Acolo s-ar putea sa conteze mai mult adancimea.
            Ori nemtii au facut U212 pentru Marea Baltica unde nu sunt adancimi mai mari de 200 m si, parerea mea, spatiul aerian e mult mai contestat.
            Zic si eu, e doar o parere.

            • P.S. Aici vorbesc de capacitatea senzorului american descris in link de a descoperi submarine la adancimi extreme, insa avionul/elicopterul trebuie sa zboare la 100 ft iar senzorul acopera o arie de 900 mp. Cam trebuie sa stii pe unde ar putea fi submarinul, altfel cauti acul in carul cu fan.
              https://www.forecastinternational.com/archive/disp_pdf.cfm?DACH_RECNO=344

              Ma gandesc ca si submarinele care sunt facute din otel normal trebuie sa aiba un soi de dispozitiv de demagnetizare, asa cum au de exemplu dragoarele facute din otel. Submarinele americane n-am auzit sa fie facute din otel nemagnetic.

    • Nu cred ca Saab va mai produce vreo varianta de Gotland+ sau ++. In primul rand ca dupa cafteala dintre Thyssen HDW, Kokums si FMW-ul suedez (Defence Materiel Administration) documentatia cred ca a ramas la miltari si nu va mai fi dezgropata.
      Referitor la performantele „legendare” ale clasei Gotland si surpriza care le-a facut-o americanilor (a la „Down Periscope” din 1996), faptele ar trebui luate cu un graunte de sare si luat in considerare ca a trecut ceva timp si ca „gaurile” au cam fost astupate. In aceeasi ordine de idei, dupa „minunile” facute de TR-85M1 la Grafenwoehr in fata M1A2 Abrams ar trebui sa fie ciopor de clienti la usa UMB si nu lacat. ?

      • Astupate? De unde stii, si cum? Americanii au imprumutat un Gotland vreme de un an ca sa-l studieze. Rezultatul a fost : „Da stim ce face, dar asta nu inseamna ca e contrabil usor”. Combinatia de AIP, marime mica, torpile noi si coca non-magnetica si poate anechoica e nasoala. Degeaba stii ce face si cum. Doar nu degeaba au inceput sa mestereasca la barcutele alea autonome care sa vaneze submarine. Daca solutiile clasice functionau nu se apucau de nebuni.

        • L-au „inchiriat” doi ani si nu unul. Inchirierea a fost menita sa exerseze capabilitatile ASW ale unor unitati de suprafata ale US Navy impotriva unor submarine similare cu Gotland in anumite conditii. Nici pe departe nu au existat exercitii menite sa se vada care sunt capabilitatile unui Gotland versus sensori precum un TB-29A sau un BQQ-10. Asta se stia de mult timp si vorba crupierului „le jeux sont faites.” Toate SKK-urile sunt un fel de mina strategica cand vine vorba sa angajeze un port avion pe marile oceane. Un port avion se deplaseaza in conditii normale cu viteze in exces ce 30 de noduri pe cand un SKK esta capabil de cel mult 20 de noduri pentru cateva minute, deci abilitatea lor de a angaja asa ceva depinde in mare parte de noroc si de a fi la locul potrivit la timpul potrivit.

  10. https://www.middleeastmonitor.com/20170406-israel-agrees-germany-can-sell-submarines-to-egypt/

    Israelul este de acord ca Germania sa vanda submarine Egiptului, desi tratatul de pace de la Camp David interzice Egiptului sa aiba submarine.

  11. Sa inteleg ca U212 e ok in timp ce U214 nu prea….in privinta declaratiilor lui Fifor sunt mai mult decat sceptic…si chiar daca le-am lua maine oare de cati ani va fi nevoie pt ca echipajul sa ajunga la „maturitate” astfel incat submarinul sa fie acea arma de temut?Si pentru a acumula experienta necesara cat de mult vor fi utilizate aceste submarine?Daca marinari de suprafata avem, submarinisti nu…cel putin in adevaratul sens al cuvantului.Vor forja cei din SMFN submarinele?…nu cred.

    • Teoretic da, U212 e mai bun (practic e posibil sa fi fost probleme si cu el, doar ca n-au rasuflat ca in cazul lui U214). Fifor a zis termen mediu, asta inseamna cel putin 5 ani de acum inainte.
      Dar da, ca sa rodezi un echipaj complet de submarinisti dureaza.

    • Sunt puternic modificate fata de U214 initial. Si la 800 mil euro/submarin, sunt si mult mai scumpe, chiar daca includ logistica si antrenament echipaje…

  12. Dpmdv suburile franceze sunt mai ok.

  13. Banuiesc ca d-l N.Hariuc o sa ne delecteze intr-un episod cu o comparatie intre cei 3 challengeri, in ceea ce priveste caracteristici, instruiri, preturi.

    • Adică ??, ??, ??

      • O sa ma straduiesc, oricum sunt si eu curios… 🙂
        Doar ca e cam greu de comparat, avand in vedere ca A26 nu este inca in serviciu, iar Gotland e ceva mai vechi prin comparatie cu ceilalti.

        • las’, ca de la suedezi nu se ia ca nu sunt in NATO, doar daca reusesc sa vanda prin careva care e in NATO, cam cum e si cu Giraffe si alte solutii, integrate in sisteme americane, britanice, etc.

          • Pai comparatia este mai mult pentru exercitiul neuronului nostru. O sa mai curga multa apa pe Dambovita pana facem noi ceva concret in sensul achizitionarii de submarine…

          • Paragraf 2 din anexa la HG privind achizitia de corvete: „La procedura specifică aferentă programului esenţial de înzestrare „Corvetă multifuncţională” pot participa operatori economici din state membre NATO şi UE”. Daca se mentine cerinta si la achizitia de submarine, ar putea participa si Suedia, in calitate de mebru UE.

        • @nicolae
          Am zis acum ceva vreme ca m-as apuca sa fac un articol in care sa le compar performantele dar n-am inceput nimic pentru ca m-am apucat de antiaeriana japonezilor si asta va mai dura inca 2 episoade.
          Daca poti sa-l faci, da-i bataie.

  14. Daca se poate in viitorul apropiat un articol despre principalele clase de submarine pe care noi le-am putea folosi/achizitiona, tarile producatoare, costuri si asa mai departe…

    Mai mult ca sigur ca orice ar fi, trebuie sa aiba AIP si sa fie tara europeana. Nu vad sa luam de la japonezi sau sud coreeni ca si pana acum am fi avut ce dar n-au fost interese politice probabil.

    Pana la urma suedezii nu mai produc altceva decat viitoarele A26, nu ? Avem sanse la asa ceva ? Stie cineva preturi estimative ? Vor fi disponibile pentru export sau poate ar face o varianta personalizata pentru noi asa cum au facut si pentru altii ?

    Vad ca U214 e mai ieftin decat Scorpene cu aproape 100 de mil. Tot de la nemti ar mai fi si 209 care vad ca a fost fabricat in cantitati enorme si inca il mai construiesc. Alea cum or fi ?

    • va fi simplu, cea mai probabila e o singura varianta de submarin 🙂

    • fara sa fiu specialist,
      submarinu se construieste pt. maine,
      daca se face un regulament de licitatie la submarine ca si la corvete (produse similirare in ultimi mai mult de 10 ani) mai bine fara,

      australienii nu au ales degeaba shortfin 1a,
      alte tehnologii ce permit alte misiuni,
      cam asta ar trebui sa facem si noi,

      altfel cu submarinele de pe vremea lui nu stiu cui care au auzit unii ca sunt bune mai bine fara,
      submarinu la care ii cunoaste toata lumea performantele nu este bun pt. ca este prea cunoscut si nu mai are ce sa descopere inamicu la el,

  15. Aratati-mi mie un submarin care pe furtuna de gradul 5 navigheaza la suprafata. Ruliul si tangajul nu permit unui marinar sa stea in picioare.
    Sunt facute pentru imersiune.
    La o nava de o asemenea complexitate tehnica e imposibil sa nu apara si neajunsuri. Orice problema poate fi remediata.
    „Submarinele franceze sunt mai bune decat cele germane”, Sau „cele suedeze decat cele germane”, etc. Dar unde au vandut francezii si suedezii submarine ca sa afli daca au avut probleme. E ca la avioane.. Gripen era mai bun.. F-16 e un proiect din anii 80′.. si pana la urma am luat F-16.
    Vor fi cred Type 214. Merg pe aceasta varianta.

  16. Portughezii au dat 500$ mil pe bucata pentru cele 2 Type 214 ale lor. Construite la nemti. Asta acum cativa ani. O fi evoluat pozitiv sau negativ pretul ?

  17. Cu 1,5-2 miliarde de euro ne luam fara probleme trei submarine si pregatim si echipajele.

  18. Domnilor cand am precizat ”contracte cu Germania” am facut directa referire la firmele germane deoarece in ultimii 10-20 ani companiile germane recurg la falsuri grosolane,cu referire la aspecte tehnice, pentru bani in detrimenteul altor companii, exemplu ( vezi industria auto germana ) ,dar privind si viata , sanatatea oamenilor. Germania nu este unica tara unde companiile isi bat joc pur si simplu de calitatea produselor pentru bani . Si pana la urma ,,sa se spele pe cap” toate companiile germane cu toate falsurile lor , dar noi de unde avem, de unde nu avem trebuie sa platim si platim bani din sudoarea ,, prostitului popor ”, si daca vrem sa ne batem joc de natiunea noastra,de siguranta nationala ,semnam contracte fara o analiza corecta ,o expertiza tehnica , cu ochi inchisi, fara o adevarat transparenta toate acestea, precizez, put de la distanta a infractiuni cumplite ,care este imperios necesar sa fie pedepsite exemplar. Nu intamplator lucrez intr-un domeniul tehnic si stiu mai bine decat cei neavizati ca vigilenta , expertiza, transparenta , onestitatea si nu in ultima instanta patriotismul trebuie sa-si spuna cuvantul altminterei degeaba ne-am nascut pe pamantul sacru pentru care stamosii mostri si-au jertfit viata si ni l -au lasat prin testament scris cu sangele a milioane de jertfe in decurs de mii de ani. Cu acestea spuse sa trecem la produse militare necesare pentru a ne apara familia si nemul. Dupa mai multe analize pot face mentiunea ca multe produse suedeze printre care si cele militare,sunt mai bune, mai fiabile ,mai competitive si infinit mai profitabile pentru tara noastra ,pentru a ne apara glia si neamul .in zilele urmatoare voi reveni cu argumente tehnice .

  19. Dupa mine alegerea corecta e A26 de la suedezi, fara discutii, de la raport pret-calitate la dotari (inclusiv lansatoare verticale de rachete de croaziera) si la disponibilitatea de transfer tehnologic. Apoi se inspira de la Gotland, care a avut performante excelente in timpul antrenamentelor si schimburilor de experienta cu marina americana, americanii chiar au cerut prelungirea colaborarii (cu inca un an parca) cu suedezii in urma experientelor cu Gotland ala.

    Francezii, daca vin si cu rachetele MdCN si ofera acelasi transfer tehnologic ar fi urmatorii, desi as pune A26 peste Scorpene, mai ales la ce avem noi aici la Marea Neagra. Un A26 cu MdCN sau Tomahawk (daca nu vor ai nostri sa faca si ei ceva acolo, o racheta de croaziera autohtona, parca cei de la COMOTI lucrau la niste motoare) ar fi ideal

    U 212 ar putea fi urmatorul, pe locul trei, iar U 214 nu cred ca ar trebui sa intre in discutii.

  20. Pentru ca sa fie odihna buna si mancare in tihna , lucrez cu nemtii … folosesc tehnica germana , Aceasta ca sa stiti …

  21. Da, alegerea submarinului A26 este cea mai buna optiune aceasta privind calitate pret dar si fiabilitate. Rusilor nu le-ar convenii ca marina romana sa fie dotata cu submarine selentiase si cu dotari tenhice de ultima ora , mai ales cu A26 . Daca Romania ar avea cteva submarine A26 in marea neagra ar fi mult mai atenti la ce ar face in M. Neagra.

    • „Da, alegerea submarinului A26 este cea mai buna optiune aceasta privind calitate pret dar si fiabilitate.”
      Cate A26 s-au realizat, ca sa putem vorbi de calitate si fiabilitate???

      • Subscriu
        Se vorbește prea mult de supremația submarinelor suedeze
        Deși marile realizări nu sunt pana la urma chiar așa dacă faci o analiza temeinica
        Acum câțiva ani căutau intr-o veselie submarine rusești pe care populația le filma in weekend de pe mal
        Australienii spun ca suedezii nu sunt așa de buni după cum se lauda
        Și australienii au băgat banu adevărat

        Iar tablele erau măsurate cu alte sublere
        Metru liniar la suedezi are alte dimensiuni când ajungi la polu sud

        Submarinu singur nu face nimik
        E o bucata de fier
        Îți trebuie senzori
        Silențiozitate
        Torpile
        Contramăsurile
        Etc

        Iar dacă învelișul lui U 212 este deosebit dpdv radar atunci merita
        Plus ca nemții au istorie la torpile, inclusiv cu cavitatie

        Ca or fi greșeli
        Sunt peste tot
        Totuși capacitatea industriei și a școlii tehnice germane nu trebuie subestimata
        Au școala tehnica serioasă si pot produce oricând surprize

  22. coca aia din otel nemagnetic este detectabila cu echipamente MAD? Daca nu, atunci e un avantaj mult mai mare decat capacitatea de scufundare la mai mult de 200 m as zice.
    Foarte relevant e ca le place la isrealieni. Indiferent de cine ar plati, aia nu-si permit arme proaste si putem comanda cu incredere ce folosesc ei

  23. Sincer eu cred ca daca erau bune la pret, inca se mai produceau si ar mai fi beneficiat de mici imbunatatiri pe ici pe colo ne-ar fi fost suficiente si 3 Gotland…

    Ca pres stiu sigur ca ar fi fost mai ieftine decat ceilalti, teoretic, acum nu stiu cum e daca le-ar fi facut aici…

    Scoala puteau face la suedezi pe cele existente, si tot asa…

  24. Cu siguranta ne trebuie 3 bucati de ssk. Preferatul meu este A26 cu lansatoare VLS.
    https://goo.gl/images/u6LUum

  25. Of… discutam pielea ursului din padure, ar fi mai bine sa fie ursul brun, negru sau baltat? 🙂
    IMO submarinele nu sunt o prioritate pentru noi, pentru nevoile de securitate am avea nevoie in primul rand de inca 36 – 40 de F-16 upgradate la block70 si de 270 de tancuri moderne.
    De unde bani pentru submarine, daca vom plati gramezi pentru Patriot, Himars, Piranha V, AH-1Z (toate astea fiind foarte necesare) etc?
    Inteleg ca pentru NATO ar putea fi submarinele o prioritate, avand in vedere ca nu se mai pot baza pe submarinele turcesti, cu nebunul de Erdogan nu stii sigur daca mai e cu NATO sau nu.
    Daca NATO ne cere sa ne dotam cu submarine, nu ar trebui sa promitem nimic, ci sa le cerem sa ne faciliteze un credit pe termen lung si cu dobanda mica, pentru achizitia respectivelor submarine. Daca vor fi germane, suedeze sau franceze, e mai putin important decat asigurarea banilor pentru achizitie.

    • Fabulăm la greu.
      Nu comentez absurditățile legate de cum „plutesc” navele nemțești.

      Să vorbești de submarine când acoperirea aeriană e deficitară e aberație. Prioritatea absolută e completarea F-16 și a muniției avansate.
      Cu două escadrile și cu rachete aer-sol (mare) F-16 românești devin cele mai bune scule de area denial la MN. Ar trebui suplimentată urgent escadrila (minim 4-6) , până decidenții aleg configurația următoarei tranșe.

      Cu două sisteme Patriot și 18 F-16 prin 2019, de ex., s-ar deschide o mulțime de opțiuni tactice 😉

      • „Nu comentez absurditățile legate de cum „plutesc” navele nemțești.”
        Pai de ce? 🙂 Ca asta e subiectul articolului.
        Nu e vorba despre Fifor si „presupusa” dotare a Romaniei cu submarine aici. Nici despre Patriot la care s-a platit prima transa, nici despre F-urile pe care ai nostri le tot cauta de vreun an prin toate cimitirele de avioane ale lumii.

        • Subiectul e submarinele Type 212 și 214 – unde autorul extrapolează prejudecățile sale, care este, cu scopul de a întări ideea, falsă, pare-mi-se, că navele teutone n-ar avea calități marine.

          Autorul prezintă ca argumente prima navă dintr-o clasă nouă de OPV, respectiv prima navă a clasei Papa… pt greți.

          Aș porni de la asumpția că pe mare toate-s un compromis. Apoi, dacă avem în vedere planul de forme al 214, e clar de ce stabilitatea de formă (importantă când submarinul navighează la suprafață, tancurile cu balast sunt goale) poate fi problematică. Pare „turtit” vertical, în timp ce „turnul” supradimensionat (oricum îngreunat de echipamente) nu ajută.
          Dată fiind dimensiunea redusă, e clar că performanțele la suprafață au fost sacrificate pt calitățile submarine – anume ce e esențial.

          Una peste alta, dincolo de bâză, concluzia e că discutăm discuții 🙂

          • Ruliu peste 50* discutam discutii?! Si atunci de ce germanii s-au apucat sa umble la centrul de greutate? Se pare ca nici calitatiile in submersie nu erau chiar ceea ce se asteptau gretii sa fie.
            Explica omul ala ca la peste 45* ruliu vine acidu peste tine din baterii…

          • Multumesc pentru analiza psihologica! 🙂

            Apreciez comentariile la subiect cu argumente si admit faptul ca in ceea ce priveste constructiile navale germane nu sunt tocmai cel mai obiectiv om de pe aici. De asemenea, am prostul obicei de a-mi recunoaste greselile. De data asta, nu cred ca e cazul…

            Acestea fiind spuse, faptul ca ai comentat inseamna ca da, discutam discutii. 🙂

            Lasand la o parte remarca din care reiese ca gretili ar fi un soi de neam de mana a treia care ar trebui sa fie recunoscator nemtilor ca si-au facut mila de ei, faptele sunt cele evidentiate.

            U214 are la suprafata un ruliu ce tinde sa dea benzi de 45 de grade, uneori mai mult, peste inclinarea la care acidul mai sta in baterii, consecintele iti sunt cunoscute cu siguranta. As aprecia daca mi-ai da un singur exemplu de submarin similar care are un ruliu asemanator pe o astfel de mare. Pentru ca’compromis, compromis, dar aici cred ca e cazul de un compromis mult mai mare. Daca acest compromis era acceptabil si general acceptat nu vad de ce-ar fi mutat nemtii de gura grecilor 21 t de echipamente nitel mai jos…

            Grecii nu s-au plans doar de problema ruliului insa… Am scris si in articol de celelalte probleme la care adaugam faptul ca rezolvarea lor a durat 6 ani, pentru o nava 80% platita. Poate tie ti se pare in regula, mie nu.

            Adaug F125 care pare canarisita in tribord si nu-si prea dau seama de ce… Dupa cum stii (absolut evident din moment ce mi-ai explicat cum functioneaza submarinele 🙂 ) navele au tancuri cu balast si, in general, jongleaza cu ele pentru reglarea chestiilor de genul asta, asieta and stuff, you probably know better… 🙂

            Adaug distrugatoarele din WW2 – https://en.wikipedia.org/wiki/Type_1934_destroyers , cunoscute si ele pentru „plutitul” prost, dar si altele mai noi cum ar fi distrugatoarele de clasa Hamburg: https://en.wikipedia.org/wiki/Hamburg-class_destroyer

            Cam multe scuze aduc nemtii in numele operarii in Marea Baltica…

            Marea Neagra nu e Marea Baltica si tu stii asta.

            P.S. Ce ti se pare mai bun, un Beneteau sau o Bavaria? 🙂

            • @nicolae
              Știu că știi că știu că știi – deci știm amândoi 🙂
              Benzile de 45 nu-s plăcute sau utile, însă jucăriile acestea sunt prevăzute să opereze sub apă 99% din timp.
              Nu contest că proiectul face evident compromisul. În același timp sunt sigur de explicațiile date. Acu serios, 21 t face fix 1 și ceva % din deplasament, nu era de așteptat să rezolve problema.
              Sunt convins că-s nave bune, dacă nu foarte bune, aici doream să ajung. La dimensiuni, cost și echipament – mi-i clar că s-a tăiat de undeva. Dacă raportul L cuplu era mai mic, cu turn mai redus, stabilitatea la suprafață era mai bună și nu dădea benzi, dar nici nu avea avantajele pe care le bănuiesc – odată în submersie.

              Răspunsul corect este depinde pentru ce și pentru cine 😉 mie îmi plac Aluboat și Hallberg Rassy (scumpe)

              • Declinam, declinam, declinam! 🙂
                Explicatiile sunt foarte bune, cu compromisul… nu stiu ce sa zic. Daca tot il facem, pe el, compromisul, macar sa-l facem cu U212. Nu ma incanta, dar nu pe mine trebuie sa ma incante. O sa fac un comparativ, vedem ce iese! 🙂
                Raman la parerea ca au dat chix in proiectul cu grecii, probabil ca dupa au mai dres-o.
                Unul din avantajele formei aleia nefericite este ca are 8 tuburi, chioscul nu cred ca au cum sa-l mai scurteze.
                Hallberg Rassy! Aferim! 🙂
                P.S. La polul opus, polonezii au cateva santiere cu produse interesante si muult mai ieftine: Maxus, Viko si mai erau unii da’ am uitat cum le zice. Probabil cu compromisurile de rigoare. 🙂

                • Nicolae, tot ce plutește e un compromis. Mai mult decât oriunde, pe mare compromisul e lege. Nu-i opinie, e cert și nu-i caz de dezbatere.
                  Din punctul de vedere al rațiunii însă, discutăm discuții și-o problemă falsă. Nu mă interesează cum au dat rasol nemții pe banii greților – recunosc că ai punctat corect – ci că submarinele nu-s de nasul nostru.

                  Sincer, între un tip de suptmarin nemțesc, unul franțuz și unul șved, eu prefer fie o autostradă să lege Clujul de Iași, fie o cale ferată rapidă refăcută de la Arad la porturi – o rețea multimodală de marfă, fie Reactorul 3 la Cernavodă + un grup de compensare (cu pompaj) la Tarnița…

                  • „Nicolae, tot ce plutește e un compromis. Mai mult decât oriunde, pe mare compromisul e lege. Nu-i opinie, e cert și nu-i caz de dezbatere.”

                    Sunt de acord, atat doar ca, la fel ca-n viata, sunt compromisuri si compromisuri. Unele-s mai bune, altele mai putin iar altele de-a dreptul nereusite.

                    Discutia a plecat de la capabilitatile U212/214, nu este scopul articolului sa se discute asupra oportunitatii achizitionarii de submarine. Ca inteleg ca de fapt asta-i problema ta…

                    Nu pot sa cred ca-i dat-o pe asta cu drumurile (nu ca n-ar fi necesare, avem nevoie de ele ca de aer), macar daca-mi spuneai ca sunt alte achizitii militare prioritare. (ceea ce e adevarat, sunt altele mai importante acum decat submarinele)

                    Altfel submarinele sunt de nasul nostru, dar mai tarziu, dupa ce mai rezolvam din urgente. As fi fost mult mai fericit daca am fi avut Delfinul functional, dar na, asta-i Romania si farmecul ei.

                    • Fără investiții (vezi drumuri, căi ferate și facilități multimodale) care să sprijne un PIB spre $300 mld, nu se va putea moderniza și susține nici măcar dotarea curentă/în curs de achiziție.

                      Evident că „o dau pe asta cu drumurile”… băi nene!
                      Voi ăștia care aveți drumurile mari subt nas și la-ndemână nu vă gândiți că și noi ceilalți chiar avem nevoie de ele?! Adică plătim taxe și impozite, toți, iar autostrăzi funcționale realmente sunt doar din Constanța la Pitești și Ploiești… auzi la el – o dau pe asta cu drumurile…

                      Unii nu vă gândiți că după 100 de ani provinciile sunt, de facto, separate!!!
                      Unii vorbiți că Ungaria dezlipește Transilvania din trupu țării, când de fapt gubernia din Bucale face asta cu maxim talent 😉

                      Ref. la jucării pt. armată
                      E purul adevăr, alte dotări sunt mai utile în acest moment decât submarinele lu pește. F-16 cu armament aer-sol/mare și logistică, pe lângă Patriot și artilerie cu rază lungă de acțiune.

                    • Pai trebuia sa continui, drumuri, spitale, scoli etc ca sa fie treaba oabla. Ce-are lipsa de investitii in infrastructura cu achizitia de tehnica militara?! Bugetul MApN a crescut cu cateva miliarde de lei, banii de-o cafea in cazul unei autostrazi care trece muntii, iar bani de autostrazi iti da UE pe gratis doar sa fim in stare sa-i si cheltuim…
                      O dam in chestii ieftine de care credeam ca am trecut deja.

                      „Gubernia” Bucuresti este Romania, ca doar nu bucurestenii singuri au ales parlamentul si pt restul tarii.
                      Si in cazul in care n-ai inteles cum e cu submarinele, situatia este simpla, vor intra in discutie abia dupa ce Patriotul, HIMARS si F 16 vor fi ori rezolvate ori pe ultima turnanta. Pt Ro submarinul este extrem de necesar…

  26. Stau si ma gandesc, din moment ce tot s-a luat in discutie achizitionarea de corvete Sigma, construite de olandezii de la Damen la Galati si sa presupunem ca intr-un final vor fi Sigma(avand in vedere ca este practic corveta saracului) pentru Romania, in loc de GoWind… Si din moment ce Fifor al nostru, tot doreste ca cele 3 viitoare submarine ale noastre sa fie construite integral pe un santier naval romanesc… n-ar fi oare ceva mai intelept, sa realizam un studiu de fezabilitate, sa vedem cum putem obtine know-how de la Olandezi, bazat pe al lor „Walrus” class??

    Acum, nu doresc sa fiu inteles gresit… nu doresc sa zic, ca ar trebui sa realizam o copie fidela a Walrusului in Romania, submarin de clasa oceanica cu deplasament total in imersiune de 2740 tone! Tot ce doresc sa zic, este… sa incercam sa vedem, daca putem invata, cu ajutorul Olandezilor, sa proiectam si sa construim singuri propriile noastre submarine, conform nevoilor noastre proprii, conform necesitatilor geografice din zona marii noastre(adancime redusa pana la 24 km in larg)!

    Cooperarea tehnologica militara dintre Romania si Olanda are o traditie destul de veche si destul de roditoare! Iar Olandezii(spre deosbire de germani sau francezi) au dat lectii in materie de constructii navale maritime si in materie de navigatie maritima mondiala, secole la rand altora, inclusiv englezilor si suedezilor si francezilor chiar! Pe plan de constructii navale maritime, nu sunt absolut deloc de subestimat olandezii!

    Si priviti de performante formidabile are Walrusul pentru un „amarat” de diesel-electric!!! Adancime maxima in submersie: 620m! Adancime maxima operationala: 450m(WOW!)!

    Poate chiar putem sa invatam sa ne proiectam si construim, singuri torpilele si intr-un bun final sa scapam de vechile 533mm(mi-e greata de ele) si trecem la torpile de 457mm sau 406mm, poate chiar 324mm?!!(la un submarin de dimensiuni reduse, iti trebuiesc in mod normal si torpile de diametru mai mic, ca sa poti stoca cat mai multe in interiorul subului, sa-i maresti autonomia)

    • Toata lumea foloseste la submarine torpile de 533 mm. De ce ti-e greata? 🙂 Ia o lamaie! 🙂

      • M-am gandit doar ca, de exemplu… o torpila de 406 sau 324, cu incarcatura de C4(high explosive), o fi mai potenta decat una de 533(care dateaza din WW2 incoace)cu incarcatura de explozibili clasici… lovesti mai tare si mai mult, plus ca o torpila cu diametru mai redus, are viteza de deplasare mai mare, este mai greu de detectat… iar in cazul in care este totusi detectata, este mai greu de „interceptat”(e mai fasneata decat cea de 533mm, spus pe scurt), in schimb intradevar… raza de actiune are de suferit, in comparatie cu cea de 533, deci trebuie lansata mai de aproape de tinta, dar nu vad asta fiind o mare problema, avand in vedere „tendintele stealth” din ziua de astazi, in combinatie cu tehnologia din ce in ce mai performanta pe zi ce trece…

        Si daca s-ar putea si nu va cer prea mult… sa scapam totusi de gandirea de genul „daca toata lumea face asta, atunci sa procedam si noi la fel” spiritul de turma mai bine zis! Ne-ar strica oare daca devenim noi pionierii pentru o vreme?

        • @Gog&Magog: inca din WW2 torpilele aveau on incarcatura cu explozivi speciali, gen Torpex (42% RDX, 40% TNT si 18% pulbere de aluminiu). Si acum explozivii pentru torpile contin pulbere de aluminiu, HMX si perclorat de amoniu, sau ceva echivalent. Nu prea e loc de inovatii. Torpilele mai mici, gen 324 mm, sunt foarte bune contra submarinelor, unde e suficient sa le gauresti si presiunea face restul, dar contra unei nave de suprafata de 3000 tone nu fac suficiente pagube.

          • Eu am dat cateva exemple doar… n-am zis ca trebuie sa fie musai 324mm! Ideal ar fi sa fie de diametru si mai mic decat 324, evident! Doream sa zic, ca pentru un sub de dimensiuni reduse, de care are nevoie Romania, din cauza adancimei apei extrem de mici, pana la 24km de tarmul nostru, in mod normal si torpilele ar trebui sa fie ele, mai mici decat „standardul” 533mm… pur si simplu din nevoia maririi autonomiei submarinului(sta mai mult timp in larg/trebuie realimentat mai rar), ceea ce ii si reduce expunerea(vulnerailitatea) in fata inamicului!
            Ca sa nu mai vorbim despre realitatea, cu cat este mai redus diametrul torpilei, cu atat mai putin zgomot produce la lansare si in timpul deplasarii catre tinta…

            Bine, ce scriu eu aici, se realizeaza cu ajutorul unor calcule ingineresti destul de complexe! Poate si cercetarea unui nou tip de explozibil mai potent, ar fi de luat in calcul pe viitor.

        • Torpilele de acum, comparativ cu cele din WWII au in comun …… calibrul.
          Toata lumea e interesata de torpile de 533mm, cu raza cat mai lunga pentur a nu pune in pericol submarinul lansator.
          Torpilele de 324mm sunt antisubmarin.
          Poti avea ambele calibre sau poti gasi o solutie sa lansezi torpile de 324mm prin tuburi de 533mm. Daca la tunuri se pot trage proiectile subcalibru, se poate rezolva si la torpile.
          Tot prin lanstorpile de 533mm poti lansa mine cu o incarcatura de lupta sanatoasa, ceea ce nu prea poti face cu cele de 324mm.
          Tot prin tubul de 533 poti lansa diverse UUV-uri sau chiar scafandri de lupta.

          • Tocmai si pe mine m-a transnit ideea ta prin cap, sa stii… numai ca putin diferit… poate un sub de dimensiuni reduse cu tuburi de lansare mixte… sa zicem: 2 tuburi de 324mm si 2 de 533 sau 457(ori 406), adica patru tuburi de lansare, a cate doua calibre fiecare si ai la bordul submarinului doua tipuri de torpile cele de 324mm, dedicate anti-submarin si restul de 533mm(457, 406) dedicate pt. suprafata! Sau combinatia 4-4, adica 8 tuburi de lansare in total, de doua calibre diferite.
            Cat despre ideea ta de a lansa torpile de 324mm, prin tuburile de 533… din ce stiu eu despre asemenea metode, este ca sunt destul de „murdare”, adica lasa multe gunoaie in urma, ce ulterior ajung la suprafata apei, ce pot duce la divulgarea pozitiei submarinului sau ajuta la calcularea traiectoriei sale pe sub apa… destul de periculos!

          • Tocmai ce m-a trasnit inca un alt lucru prin cap… sa stii ca ideea asta a noastra, de a folosi doua tipuri de torpile de diametre diferite, indiferent de metoda de lansare a lor(prin tuburi de calibru dedicat sau prin tuburi de calibru mai mare) nu este una deloc rea! 🙂

            De ce? Din simplul motiv, ca submarinul poate fi „calibrat” fie pe rol preponderent anti-submarin(numai atunci cand nu se asteapta multe impedimente de la suprafata) sau pe rol preponderent anti-nave de suprafata(atunci cand nu se asteapta sa se intalneasca multa rezistenta din partea altor submarine)… de exemplu, atunci cand vanezi alte submarine, ai avea la dispozitie maximum de torpile de 324mm si doar un numar mai redus de torpile 533-457mm(just in case something unexpected pops up from the surface) sau atunci cand vanezi preponderent nave de suprafata, stochezi maximum de torpile de calibrul cel mai mare si un minim de cele de calibrul cel mai mic(just in case something unexpected pops up from the deeps) sau „calibrare” 50%-50%, in cazul in care trebuie sa indeplineasca ambele tipuri de vanatoare in misiuni si se asteapta rezistenta si de la suprafata si din adancuri.

            • De ce ar vrea cineva sa aiba doua calibre la tuburile lans-torpila?! Ai intalnit undeva ideea asta?! Oare de ce?
              Calibrul 324 este folosit de aviatie si nave de suprafata, extrem de rar de submarine, sub-ul foloseste 533mm din motive de standardizare si pt motiv de raza lunga;lanseaza de la o distanta de la care inamicului ii va fi greu sa-l detecteze.
              „E” niste tactica si logica in calibrul torpilelor…

              • @GeorgeGMT: Sovieticii si apoi rusii au operat cateva tipuri de submarine cu 2 calibre de torpile, 533 mm si 650 mm: Oscar, Akula, Yasen.

              • Israel are pe clase Dolphin si tuburi de 650 mm în plus de 533 mm.

                Ba chiar si în Romania Military se pomeneste de calibru dublu (324 si 533 mm de la SMX-26)
                https://www.rumaniamilitary.ro/fifor-zice-ca-3-submarine-nu-unul

              • Suburile care au spatiul necesar la dispozitie, presupun ca le este foarte usor sa aiba doar un singur tip de torpila si de diametru cat mai mare.

                • Problema cu 324mm este raza mica, ori un sub are tendinta sa atace de la o distanta cat mai mare, plus ca pe 533mm poti lansa si mine, scafandri sau rachete antinava/croaziera. Nu-i o ideee proasta dar in practica 533mm este suveran cu cateva exceptii notabile, cum ar fi rusii si evreii. In NATO nu se prea practica.

                  • Problema de raza mica la 324mm, se cam autocompeseaza intr-o anumita masura… Nu au fost putine cazurile in care un sub bine proiectat si bine construit(destul de silentios) s-a apropiat la sub 100m distanta de submarinul inamic! Ori spre exemplu, strict in cazul unei lupte submarin-submarin, din momemnt ce submarinul inamic nu este in stare sa te detecteze(absolut deloc sau mult prea tarziu), din momemnt ce te-ai apropiat mai mult decat de ajuns, de subul inamic si mai ales daca il ai „in colimator” dinspre lateral, spate, deasupra sau dedesubtul lui, avand in vedere ca viteza de inaintare a unei torpile de 324mm este oricum mai mare in comparatie cu una de 533, iar distanta de lansare este oricum mai mica decat decat cea pt. 533, asta inseamna ca in momentul in care ai lansat torpila de 324mm si ai facut galagie si ai fost „in sfarsit” detectat… va fi mult prea tarziu pentru subul inamic… torpila de 324mm va atinge tinta, la o viteza mai mare, de la o distanta mai mica…
                    Cel mai probabil, in scurtul timp ramas, subul „soon to be dead”, va transmite pozitia de unde a fost detectata lansarea torpilei, navelor de suprafata si satelitilor militari, in van oarecum… fiindca oricum, capitanul vasului ce a lansat torpila, va ordona manevre de evaziune(coborarea si mai mult in adancime, cand la stanga, cand la dreapta, lansarea de „decoy`s”…etc).

            • de unde poti stii de la inceput peste ce impedimente dai in viitoarea misiune? In cazul nostru poti sa fii sigur ca vei da atat peste avioane ASW, nave de suprafata ASW si submarine, tinand cont cat de mica e Marea Neagra. Deci ce rost ar avea?
              Nu mai zic de costurile duble de aprovizionare

  27. Un mic aspect, deh detaliile cam sunt cele mai importante aspecte, daca foarte importante.
    Nemtii produc masinarii bune si foarte bune, nimeni nu a intrebat ce se intampla de dau rasol de o vreme incoace !
    Pai zic eu ca cauta sa „ieftineasca” procesele si /sau intreg ansamblu de construit.
    Mai ” uita” cate ceva sau pun un subcontractant mai ieftin sa faca anumite lucrari sau componente.
    Aceasta e valabil si la industria cea vestita de peste tari si mari auto.
    Sa gasesti piese bune la preturi competitive sau oameni cu tot cu procese calificati …..e mare lucru.
    Uite francii si suedezii nu prea am auzit sa faca asta, nu zic ca si ei nu au facut-o.
    Deci stimati colegi de forum aici e marea belea, si in general a industrei europene de resort, sa ai cu cine dar la preturi competitive. Poate asta a vrut madame Merkel cand a zis ca primesc refugiati..probably

  28. Cum naiba de fabrica Mercedes o cutie ultumul racnet la Sebes cu noia ( 9) rapoarte automata ?
    Dar de ce bu toata masina ?
    Totusi fac toata masina, clasele mici si medii dar in Ungaria, de ce ?

  29. Cred ca asta este problema semnalata

  30. N-a observat nimeni ca toti prezumtivii candidati sunt europeni? Daca se face va fi cea mai mare achizitie militara de la europeni, asa ca sunt sanse mari ca o decizie sa fie luata (tot) politic.
    Iar asta inseamna nu suedezi ci cel mai probabil francezi, deci Scorpene. Pe al doiela loc ar fi U-urile, dar de la nemti luam deja ceva, deci Franta e mai probabila

    • Ce întelegi prin „europeni” ?
      Membri ai U. E .?

      Fiindcà Suedia face parte din U.E.

      Iar alti constructori de SSK (propulsie ne-nuclearà) în farà de UE si Rusia nu sunt.
      Ai dreptate. Din punct de vedere politic, m-ar mira sà fie aléas Rusia.

      • da, europeni inseamna UE & friends. Ar mai fi o varianta excelenta in afara Europei, Soryu, dar japonezii nu dau tehnologia. Si ca pret, daca ar fi sa ne luam dupa Wiki, ar fi comparabile cu Scorpene, cam la jumate de milard $ bucata. Evident ca nu vom lua asa ceva

        Ma mira un pic ca BAE nu a prezentat nici un model de export. Oare nu mai au capacitate de productie suplimentara? Si nici americanii nu dau vreun semn ca ar fi interesati de piata asta in crestere. Sau nici unii nici altii nu mai stiu sa faca diesel-electrice bune? 🙂

        Suedia e membra UE, dar am vazut ce forta de vanzare are cand cu Grippen-ul

        • Submarinul va fi, daca va fi, european, preferabil dintr-o tara membra NATO.

        • Daca nu ar fi fost americanii sigur castiga Gripen in fata Eurofighter si Rafale.
          La submarine nu participa americanii deci ar trebui sa aiba sanse daca ar putea prezenta ceva concret, nu pe hartie. Suedezii mi se par mult mai seriosi si parolisti fata de alti ofertanti.

      • Turcii, grecii, italienii si spaniolii mai „ciocănesc” submarine în curtea proprie… dar asta ar fi cumva o achiziție la a doua mână. Cred ca se va alege între francezi si nemți, suedezii nu au sanse pe motive similare cu Gripen.
        Va fi ca la fotbal, joc cu 22 de jucători, unde echipa Germaniei câștiga…

  31. U 214 e varianta pentru export. Modificat prin „slabirea” tehnologica.
    Cum italienii construesc U 212 A (optimizat pentru caracteristicile Marii Mediterane) ideal ar fi U 212 german. (e optimizat pentru Marea Baltica)
    Deci , nu exista piedica politica pentru a cumpara modelul german fiind „colegi” atit in NATO cit si in UE.
    Unica problema , pretul.

    • „Unica problema” mai degraba ar fi conceptiile tampite si probabil discriminatorii ale vesticilor fata de noi. Cred ca nemtii isi imagineaza ca daca ne-ar vinde Type 212: 1. le-ar fura rusii/chinezii tehnologiile si 2. le-am scufunda pe toate pe sistem indian.

      Cu toate astea, in apararea lor, pana luam noi submarine 214-urile vor fi deja multe livrate si construite si ar trebui sa fie chiar prosti sa mai aiba asa probleme si la ale noastre, daca ar fi sa cumparam de la nemti.

      • Israelul a primit 3 submarine gratis plus 90 mld. Deutsche Mark despagubiri morale (1960-1985)…. normal ca evreii nu se plang mai ales ca au avut 10 ani garantie pe U-booturi. Dupa presa germana, germanii au tras plasa grecilor la capitolul calitate unde madam Merkel linistise atmosfera. Printe exemple am retinut cea mai amuzanta ca nici usitele de la dulapioare nu erau drepte. Au prostit nemtii cu calitatea ? Fiind din anii 80 aici, am observant o mare scadere de calitate. Explicatia este simpla. Cu globarizarea germanul a dat de gustul banului, astfel o gramada de componente, piese (automobile, tv, tu numesti ) vin fabricate din Asia.

    • Ideal ar fi sa ne lipim cumva de proiectul noului U212 CD la care „mesteresc” nemtii si norvegienii prin ThyssenKrupp HDS si Kongsberg. Se trag sfori sa-i atraga si pe olandezi si polonezi in schema desi sunt cam slabe sansele.

      https://www.defencechronicles.eu/u-212-cd-the-next-norwegian-submarine-but-what-for/

      https://www.defencechronicles.eu/u-212-cd-the-next-norwegian-submarine-but-what-for-22/

      Decat U214 mai bine ne incercam norocul cu A26 via Damen/Saab (daca iese combinatia…) chiar daca s-au rezolvat parte din „bolile prunciei”.

      • Foarte bune linkurile! De salvat.
        Din cele doua articole nu pot decat sa concluzionez ca ne trebuie un submarin adaptat Marii Negre, iar aici ar trebui sa beneficiem de invatamintele operarii Delfinului, atat cat a operat.

  32. Vede cineva vreo diferența cu delfinul?
    In clipul cu u34?

    • Analogic vs digital?

      • Nu neaparat
        Delfinul pare ca e compus din vreo 5 corpuri etanse separate de chepenguri mari pe axa longitudinala
        Asta nemtesc pare sa fie un singur corp , separat de niste usi antiincendiu
        La alea ce opereaza in mediterana unele butelii erau in afara corpului etans
        Oare daca au putut sa faca modificari pe u 212 si le-au iesit , de ce nu puteau sa faca pe 214?
        Pe serii de nave de la o unitate la alta se incorporeaza imbunatatiri
        Nu prea cred sa aiba nationalitatea ..legat de alte comentarii cu constructia de unele
        Unde se faceau ..in kiel parca?

        • Niko, din cate stiu, toate submarinele au mai multe compartimente etanse, atat la incendiu cat si pentru situatia in care un compartiment are o spartura si este inundat. Compartimentele sunt separate prin usi etanse, care la submarine pot fi ceva mai mici. Principiul e acelasi.
          Nu stiu la ce butelii de referi, daca imi poti arata o poza as putea sa-ncerc sa-mi dau seama.
          Cu U214 par sa fi gresit-o din prima (sau sa fi exagerat cu compromisul), in ciuda faptului ca este copilul lui U212, are dimensiuni destul de diferite, fiind dupa cum a evidentiat si Flogger mai sus, lung, inalt si ingust, cu un centru de greutate situat suficient de sus astfel incat sa-i provoace ruliul excesiv la suprafata. Probabil ca in imersiune lucrurile sunt mai echilibrate, atat doar ca submarinele astea mai naviga si la cota periscopica la snorkel, unde o mare mai montata le va afecta echilibrul.
          Da, la Kiel din cate stiu eu.

          • Intrebam ptr ca usile patrate etc , nu ajuta la compresiune cum sunt peretii cu chepengurile la delfin
            Si daca au facut modificari in structura lui inseamna ca are rezerva
            Declaratiile ptr presa eu le citesc printre randuri ptr ca nu spun tot timpul adevarul
            U 214 mie mi se pare facut ptr export
            Cum a fost su 27 mk 1 , mk2 etc
            Cum au fost unii leoparzi
            Eu nu am incredere in derivatii astia
            Statele producatoare nu le cumpara …cu toate ca in teoria teoretica sunt peste originale
            A doua sunt produse …cum sa le spunem , de preserie, netestate ..ce vor fi testate pe banii tai
            Mai bun ar fi un 212 ..adaptat ptr conditiile specifice din m neagra..ca si exemplu , nu neaparat luat ca atare
            Rusii admiteau ca vand su27 mk1 ca sa poata dezvolta su 27 sm 1 ..cred ca era , actualul 35
            La fel fac nemtii , daca 212 scurt era bun ptr ape litorale …sa ii pui doua compartimente in plus ptr navigatie in „blue waters” (scuza-mi anglicismele), compartimente ce vor pluti si ii pui un chiosc mai inalt …parerea mea e ca nu ii imbunatatesti calitatile nautice ( nu e real , dar sa isi faca altii o idee)
            Si dupa aia unii sustin sa luam unul din asta ..care e derivat din unul apt ptr ape litorale , adaptat ptr navigatie in ape „albastre” , nu prea reusit …doar pe principiul ca e mai nou ..deci mai bun
            Si articolele tale sunt ok ,iti inteleg pasiunea ptr prodysele frantuzesti ca si @ mircea s ..e probabil industria armamentistica cea mai completa si omogena din europa

  33. O aduce-amintere a faptului ca o racheta de croaziera Kalibr are diametrul de 533 mm:

  34. Chiar am citit in presa gen „Adevarul” cat de mult lauda tot felul de analisti 214-le. Poate le transmiteti si lor un link cu materialul din Grecia sa vada si ei ce lauda… Macar Petrescu ar trebui sa stie mai bine cum stau lucrurile.

  35. Niste SH nemtesti, refuzate de greci – visul romanului…
    Si ce daca se balangane?! Le luam la pila…
    Multu de link-ul cu 212 CD…
    Cit despre Kalibr incarcate pe Kilo… Rau au ajuns rusii, daca nu mai au cu ce lansa tomahawkurile, de le trebuie submarine…Asta inseamna mai putine torpile la bord… Torpilele fiind alea verzi, banuiesc… Norocul perechii regale, nu mai trebuie ASW…

  36. @Nicolae „are capacităţi de minare însă nu poate opera scafandri de luptă (eu nu am găsit informaţia contrară) pentru misiuni de cercetare în teritoriu inamic, ceea ce este păcat dar nu de neiertat.”
    Poate si inca suficient de bine.
    https://laststandonzombieisland.com/2013/10/26/italian-frogmen-submarine-by-germany-arms-by-the-us/
    Cam orice submarin poate, pana si Delfinul nostru putea.

    • Multumesc Vlad, am actualizat articolul.

      „Cam orice submarin poate, pana si Delfinul nostru putea.”

      „Vlad
      5 februarie 2018 at 19:58
      Nu are sas pentru scafandri, are SBS.
      Eu aveam impresia ca te pricepi.”

      Mai sus e raspunsul tau la asta: „popey
      5 februarie 2018 at 12:35
      -Ca intrebare,Delfinul are sas ptr scafandri???”

      Cum e pana la urma? 🙂

      Eu stiu ca Delfinul are doar sas pentru evacuarea de urgenta, in costume speciale, cand submarinul esueaza la o adancime mica.

      Acum, ca ai nostri i-or expulza pe bietii scafandri prin cine stie ce metoda mai mult sau mai putin improvizata, asta e alta poveste…

      • Era o gluma.SBS e unitatea de scafandri de lupta a englezilor, SAS e unitatea lor FOS.

      • N-am gasit fotografii. Prin tuburi.
        In WW2 submarinele se ridicau la suprafata pentru a infiltra militari.

        • M-am gandit sa nu fie vreo abreviere cazona care sa-mi scape… 🙂
          Am citit demult o carte, Comandourile desertului, despre SAS, LRDG, SBS si nasterea lor in WW2. Buna carte! 🙂

          • Vulpile desertului… Gordon Landsborough…
            Ce carti, domle…
            Azi mi-au venit si mie trei Remarque… Pe frontul de vest nimic nou, Obeliscul Negru si Trei camarazi…
            Le-am mai avut, copil fiind, dar acum le-am ‘primit’ din nou…

    • De acord cu tine
      Numai ca unele prevazute sunt prevazute
      Adica , cand o sa ai misiune de stat la fund cam la limita sistemelor de la bord …unde or sta specialii cand , banuiesc ca viata in sub e atat de restrictionata ca si timpul pe wc e contabilizat
      Adica si apache a dus un ranit pe lateral agatat , dar nu e medevac
      Si personal si mie imi plac sub-urile rusesti ..si su 27 si ka 50 si ..armata
      Tragand linie sper sa fie mai bune astea din tabara albastrilor

  37. Iar opinia mea ne-educata e ca povestea cu grecii a fost o trolare intentionata de catre nemti din motive politice.
    Stiu ca-ti plac francezii, dar uita-te ce-au patit si ei in Spania.
    La capitolul submarine preferatii mei sunt suedezii, dar asta nu-nseamna ca am o parere proasta despre submarinele germane sau frantuzesti.

    • „Iar opinia mea ne-educata e ca povestea cu grecii a fost o trolare intentionata de catre nemti din motive politice.”
      Tu ai mai contracta vreodata cu un astfel de „troller” dupa un precedent de genul acesta? Really, chiar ai cumpara ceva de la o astfel de firma?
      Aveam o parere foarte buna despre tine. 🙂
      Toti patesc diverse, inclusiv francezii, dar cazul U214 si al grecilor mi se pare putin cam mult…
      P.S. Sunt probabil cel mai mare fan al submarinelor rusesti de pe siteul asta. As alege oricand un Kilo improved, cu electronica, senzori, armament si AIP occidental in locul oricarei alte optiuni occidentale de pe piata. Iar submarinul meu preferat, like ever 🙂 , este Alfa/Proiect 705 Lira: https://www.rumaniamilitary.ro/nave-celebre-episodul-10-capital-ships-sau-mai-pe-romaneste-nava-suprema

      Dupa ce a aparut Alfa, americanii au scos Mk48 iar englezii Spearfish pentru ca torpilele existente aveau o singura hiba, nu-l mai ajungeau din urma… 🙂

      • Cred ca esti de acord ca nemtii au produs cele mai bune submarine in WW2, au copiat meserie toti de la ei. S-or fi lasat pe-o ureche, poate asa e. Dar ca au uitat brusc meseria asta n-o cred.
        Rusii fac submarine bune, ies din discutie din motive evidente. Nemtii nu ne plac, olandezii nu mai produc, suedezii nu-s in NATO, cine mai ramane?
        Vin francezii si ne rezolva ei.
        Macar sa le luam.

        • O sa fac un comparativ, atat cat ma pricep. O sa dureze ceva, dar va fi cat de cat elocvent.
          Daca asocierea Saab/Damen se concretizeaza vor putea sa intre si cei de la Saab in competitie.
          Ma doare la basca unde se duc banii nostri pentru ipoteticele submarine, atat timp cat primim o nava decenta.
          Da, nemtii stiu sa faca submarine, U212 confirma asta. Dar s-au lasat si pe-o ureche, zic eu. Au probleme cu inginerii, n-au avut proiect unde sa nu scartaie ceva in ultimii ani.
          Macar sa le luam, de acord! 🙂

  38. Daca tot au 6 si nu le pot incadra, nu am putea sa le dam o mana te ajutor sa facem echipaje mixte cu 3 la Baltica si 3 la MN? Asa ar cam fi toata lumea fericita :))

  39. Nu doar cu submarinele si fregatele au probleme ci si cu navele logistice. A doua defectiune tehnica intr-un an:
    https://mobile.navaltoday.com/2018/02/21/electrical-issues-force-german-tanker-to-withdraw-from-norwegian-drill/

    • Si cu panselutele de pe mijlocul cararii au ..ca a trecut unul si le-a calcat
      Si la spanioli au inceput sa se scurga in presa chestii , cum ca fondurile insuficiente ar fi de vina ptr intretinerea precara a parcului de f 18 si recentele prabusiri
      Cu declaratii ale pilotilor , pe ascunse
      Chestia e ca se discuta cand e vorba de suplimentarea bugetului
      Si spania si germania au populatii reticiente in a cheltui „banii de spitale” pe avioane sau barci
      Adica , au mai multi plangareti ca la noi ..e greu sa pastrezi echilibrul intre cheltuieli si sa faci populatia sa perceapa chestii de viitor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *