N-a trecut nici macar o saptamana de la prima declaratie a lui Fifor, ca vrea sa ne dotam, pe termen mediu, cu un submarin produs in Romania, (aproape) o saptamana de mistouri in presa si-n online si de dezbateri aprinse la noi pe blog, si iata ca s-au intamplat niste “chestii”.
In primul rand, in plina dezbatere pe blog despre tipul optim de submarin (sa fie Scorpene, sa fie U212/U214, sa fie A26, sa fie Gotland+, sa fie Los Angeles 🙂 ), a aparut colegul “popey” care ne-a zis cam asa:
“Buna ziua,
Un exercitiu de gandire pentru strategii care viseaza submarine Scorpene A… si alte clase de submarine oceanice in M. Neagra.
-Batimetrica de 40-50m (linia de adincime egala cu valoarea mai sus denumita)) este la circa 40-30 Mm (60-80km) de la uscat… Un submarin cu diametru de 9-11m (ca Delfinul nostru) ca sa se scufunde la adincime periscopica are nevoie de o adincime a apei de 15-20m, full in imersiune are nevoie (dupa bunul simt marinaresc …de 3 ori adincimea apei) de adancime de 25-30m, apa care este in fata Constantei, in largul marii la o distanta de circa 30-25Mm. In caz de alarma, plecand de la dana 0, are nevoie de circa 1,8-2,5 hr sa intre in imersiune.
_In anii 80′ se spunea ca la fiecare 15-25 minute trece un satelit de spionaj militar (sa presupunem rusesc) deasupra unui punct de interes…portul Constanta, exemplul de fata. La prima trecere este detectat, la a 2-a trecere, se confirma pozitia pe pasa de iesire, iar in 30minute este lovit de o racheta lansata din Crimeea…Asta in mai putin 1hr-1hr20min, timpul necesar pentru a parcurge distanta si a intra in imersiune.
– datorita acest calcul simplu ni l-a dat Rusia in 1984… […]”
Dupa care ne-a zis sa ne gandim la ceva mai mic, cam la dimensiunile UBoot-urilor din WWII.
In al doilea rand, ministrul Fifor, aflat la Constanta, a declarat ca s-a inteles gresit ideea achizitionarii unui singur submarin pentru ca el se gandeste la 3 submarine pe care sa le achizitionam pe un program pe termen mediu si lung (fabricate tot in Romania).
Apoi a completat ca in prezent sunt analizate caracteristicile optime necesare acestui submarin, luand in calcul conditiile specifice Marii Negre, si ca abia apoi se va lua o decizie.
Voi incepe cu al doilea eveniment.
S-a glumit ca Fifor a aflat ce zic expertii si a zis si el ca trebuie 3 sau ca a citit RoMil si a ajuns la aceeasi concluzie ( de citit ne citeste sigur 🙂 ).
Ce spune acum ne arata ca nu a fost o fantezie sexuala ci subiectul este urmarit de ceva vreme de conducerea marinei militare.
Fifor, ca tot e filozof, a inceput de pe acum sa vorbeasca despre program pentru ca, dupa ce trecem de faza cu mistourile, sa incepem sa ne obisnuim cu ideea. Lasand gluma la o parte, e de apreciat ca si-a asumat riscul de a fi ridiculizat, intr-o perioada complicata, pentru a promova un program nepopular dar foarte util.
Daca ii reuseste, ar fi excelent pentru ca, dupa producerea corvetelor si modernizarea fregatelor, producatorul va putea continua activitatea in santierul romanesc, cu ceva modificari ale dotarilor si reinstruirea personalului, pe noul program de submarine. Asta ne-ar asigura pastrarea mainii de lucru calificate si un santier operational si profitabil in care sa ne efectuam mentenanta navelor de lupta.
Sigur, veti spune ca nu-i obligatoriu ca producatorul corvetelor sa fie si cel care castiga licitatia pentru submarine. Tocmai de asta spuneam ca producatorul corvetelor ar putea oferi, in plus, cooptarea santierului intr-un program de productie de submarine.
Revenind la primul eveniment, comentariul colegului “popey”, adevarul este ca toti stiam ca, in zona noastra, platforma continentala a Marii Negre este ca o farfurie, cu o adancime mica pana la o distanta foarte mare de litoral, dar aspectul “ne-a scapat” cand am luat in discutie tipul necesar de submarin.
Solutia optima pentru conditiile noastre ar fi un submarin mic, cu un pescaj foarte redus, preferabil dotat cu AIP, polivalent.
Aparent, sunt multe conditii de indeplinit dar un asemenea proiect exista deja, sub forma prototipului XMS-26 Caiman al DCNS, un submarin excelent pentru operatiuni litorale, cu capacitate de a se aseza pe fundul marii si de a executa o multitudine de misiuni.
Caracteristici:
Deplasament: 1000 to
Lungime: 39.5m;
Latime: 11-15.5m (surse diferite);
Inaltime totala: 7.9m;
Adancime minima de operare in imersiune: 12m;
Viteza maxima: 10 noduri;
Echipaj: 15 + 6 FOS:
Propulsie cu 2 elici;
Capacitate de a se aseza pe fundul apei;
Capacitate de a opera imediat sub suprafata apei;
Capacitate de realimentare cu aer in imersiune, prin snorkel. Pana acum nu am gasit referiri la AIP;
Autonomie totala 30 zile;
Autonomie in imersiune 30 zile, cu snorkel;
4 trustere retractabile si orientabile pentru manevrare pe spatii mici;
2 lanstorpile 533mm, fara rezerve;
8 lanstorpile 324mm, fara rezerve;
Catarg retractabil cu container cu tun de 20mm pentru tinte mici de suprafata;
Sistem de protectie antiaeriana propus in 2 variante:
- catarg telescopic cu container cu rachete Mistral;
- UUV transportand o racheta MICA;
DCNS considera ca submarinul nu este costier, avand capabilitati de operare in larg similare SSK-urilor, putand combate tinte de suprafata si submarine si asigurandu-si propria protectie antiaeriana.
Submarinul SMX-26
Proiectul nu e o gluma, a fost oferit Chinei si Japoniei iar chinezii, spre deosebire de niponi, par sa fie foarte interesati.
Daca ne uitam la Marea Chinei de Sud si la zona din jurul Taiwanului, cu adancimi foarte mici, nu e greu sa ne imaginam de ce sunt interesati.
Aici gasiti un videoclip interesant, cu misiuni la litoralul inamic, la litoralul propriu, aparare antiaeriana si antinava, culegere de informatii, operare FOS:
https://www.youtube.com/watch?v=MtwKJyK6BQA
Bun, conceptul imi aminteste de Duster Concept, prezentat la Geneva, fata de care Dusterul de serie a avut “mici” modificari.
As avea cateva observatii:
- As inlocui sistemul cu roti cu unul cu talpici simple, coborate telescopic. Oricum nu va merge pe roti pe fundul marii din motive de mâl, stanci, obstacole. S-ar simplifica-ieftini sistemul si s-ar salva spatiu pretios in interiorul submarinului;
- Operations bay mi se pare cam mare iar capacul de deasupra nu-mi da mari sperante in caz de atac cu grenade AS. As prefera ceva mai mic ca dimensiuni si mai sigur;
- As renunta la trapa aia care se ridica din interiorul compartimentului cu pricina (simplificare-ieftinire) si as cauta alt mod de a opera barca;
- As incerca sa fac loc pentru torpile de rezerva, macar 2-4 de 324mm, pentru cresterea autonomiei;
- As renunta cu totul la modulul cu tun de 20mm, ca sa ies mai ieftin, sau l-as inlocui cu un al doilea container cu rachete Mistral. Mistralul poate trage si dupa barci.
- Ideal ar fi un AIP dar nu stiu cum s-ar pupa cu forma submarinului.
Producatorii de submarine adaptate pentru operatiuni litorale sunt foarte putini iar unii nefrecventabili (Iran, Korea de Nord). Altii n-au mai construit asa ceva de prin 1968 (germanii).
Submarinele costiere sunt mai ieftine decat cele clasice: Andrasta costa cam jumatate dintr-un Scorpene cu AIP adica 225-230 milioane $.
Probabil si un SMX-26 Caiman, eliberat de briz-brizuri inutile, s-ar situa la un 230 milioane $, ceea ce l-ar face accesibil si pentru unii mai fomisti, cum suntem si noi.
O eventuala lansare a programului la noi, asa cum francezii l-ar putea lansa in China, s-ar bucura de atentia mai multor cumparatori si ar ridica presiunea de pe costurile de productie si de pe Marina Militara, in privinta calendarului comenzilor si platilor.
Pana la urma, de 900 milioane $ pentru 2 Scorpene, iei 3 Caiman si-ti raman si bani pentru alte dotari ale bazei navale.
Daca tot am vorbit despre DCNS cu Gowind + program Caiman, am putea sa ne gandim si la o oferta comuna Damen + Saab, cu Sigma + program Gotland+.
Si Gotland este potrivit pentru operare in ape litorale, „calca” doar 5.6m si este un produs matur, “battle proven”. Numai americanii stiu cat i-a chinuit la exercitii !
Cum suedezii nu mai produc la ei Gotland pentru ca trec la A26, ar fi o oportunitate productia unei variante Gotland+ la noi.
Gotland este si el accesibil ca pret, cca 250 milioane $, are AIP, sta in imersiune 14 zile fara snorkeling, 4 lanstorpile x 533mm cu 12 torpile, 2 lanstorpile x 400m cu 6 torpile, poate acrosa 48 mine. Sunt sigur ca lanstorpilele de 400mm pot fi inlocuite cu unele standard NATO, de 324mm.
Cam astea ar fi optiunile pentru realizarea unui program de submarine in Romania.
O varianta mai realista ar fi sa cumparam 2-3 submarine SH de la nemti sau de la altii care nu au fonduri / echipaje sa le opereze si sa obtinem capacitati de mentenanta intr-un santier de la noi.
Eroul Bula
„As inlocui sistemul cu roti cu unul cu talpici simple, coborate telescopic. Oricum nu va merge pe roti pe fundul marii din motive de mâl, stanci, obstacole.”
Si uite asa ajungem la submarine cu senilee! Ahahahaaa
Daca vrei tu sa-i pusi senile, pune-i. Eu vorbeam despre niste talpici pe care sa stea PE LOC.
Glumeam :)) Felicitari pentru articol, bine documentat ca de obicei.
Potrivnik, de ce hăhăi?!? …n’ai văzt că este şi tancuri submarine?!? …şi înca este multe tipuri, de petrol, de gaze,…
…serioşi fiind, sună ofertant, ce „surse” are articolul ?!?
http://www.hisutton.com/Lulea%201983.html
Documenteaza-te inainte sa deschizi gura.
3 bucati de u 212/214 ar veni cam 1.5 miliarde prea scump.
Noi cam acolo bat, nu stiu daca le iei SH. Problema, pentru mine, nu este calitatea submarinelor germane. Daca nici ei nu stiu sa faca submarine clasice, nu stiu cine mai stie. Nu am incredere in corectitudinea si loialitatea nemtilor ca aliati in NATO.
Noi ar cam trebui la ora asta sa avem tot fundul marii negre tapetat cu senzori si locuri de unde poti da drumul la diferite pocnitori…
daca americanii au facut asta cu doua oceane atunci am putea si noi cu 200 de km de balta…
pai pocnitori avem, dar la mal, la Mamaia…
Asta zic si eu! Muuult mai ieftin si deosebit de eficient. Dar trebuie dati niste bani, nu putini, ca unii sa se „dea” cu submarinul.
Pai degeaba sta unchiu’ Sam cu urechea la usa Bundeskanzlerin Merkel?
Si cu Delfinache ce se va face? Aia de la FNRo spun ca, cu maxim 100 de milioane de dolari/euro l-ar face beton : reparatii capitale inclusiv baterii si noi sisteme de armament! Uite dovada aici:
https://www.youtube.com/watch?v=NQJr7xJ77m4
Probabil ca rotile sunt ca sa se taraie pe fundul apei si sa nu-si zgaraie carena.
Eu prefer un sub mare in care incap de toate, fara tren de rulare. Silentios si letal.
Aliatii s-au chinuit sa-l scufunde pe Tirpitz cu mai multe submarine de buzunar care au ramas cam toate prinse prin plase.
Nu cred.
Imagineaza-ti ca te duci ziua, la apa mica, si te tarei cu rotile pe fundul apei, ridicand sedimentele la suprafata.
Vei lasa o dara de sedimente care-ti va da de gol pozitia.
Exista sonare performante care ii carteaza fundul marii astfel incat sa nu aiba probleme de coliziune.
„Trenul de aterizare” este prevazut ca sa se poata aseza pe fund, sa se realimenteze cu aer, sa trimita la suprafata diversi senzori ca sa culeaga informatii. Pentru asta sunt suficiente niste talpici coborate telescopic.
In plus, asezandu-se pe fundul apei ingreuneaza detectarea lui de catre sonar.
Cand te lasi pe fundul marii, dispare unda reflectata si ramane doar emisia directa pe care o contracarezi prin materiale absorbante sau mai stiu eu ce.
Ok atunci de ce au pus roti si n-au pus talpici? 2 in fata si una in spate. La 150 m+ nu se vede nimic.
N-am idee ce a fost in mintea lor.
Poate un sistem rigid (talpici) nu este la fel de silentios in momentul asezarii pe fundul marii.
Am discutat acum câtiva ani cu un om care „stie”. Fiindcà era de la DCNS.
Sistemul de roti a fost preferat skiurilor pentru silentiozitate. Oricum nu sunt pentru deplasare ci pentru sustinere. Au imaginat ca picioarele telecopice sà aibà captori de presiune si sà compenseze diferentele de nivel. Si încà atunci submarinul nu se va sprijini cu toatà masa sa,
Nu stiu ce mare inginerie era sa imbrace talpile in cauciuc sau alt material absorbant de zgomot. Cu rotile se complica instalatia si se ocupa spatiu pretios in interiorul submarinului.
Poate aveau si altceva în cap. Într-un interviu pe care l-am gàsit, o tipà care a participat la proiect spuneau cà s-au gândit întâi la senile. Deci poate doreau sà-i dea o anumità libertate de deplasare „pe fund”, chiar pe distante mici.
Posibil. Poate se gandeau sa plece neobservat din port, pe sub apa, avand in vedere ca bazinele portuare, cel putin la ei, sunt dragate atent. Cine stie, poate unele sunt si betonate 😉
In cazul nostru, niste talpici cred ca sunt suficiente. Simplificare, ieftinire, spatiu interior castigat.
La senile, deja te gandesti ca voiau sa-l faca sa intre/iasa in/din apa pe slip.
De la 12Mm in larg ai deja adancime de +50m cu mici variatii,Epava distrugatorului Moskva se afla la o adancime de 42m la 12Mm.Si in dana 0 ai +15m adancime…plus ca la hartile cu adancimile din port si din zona apropiata nu prea are toata lumea acces, iar la nevoie se mai poate si draga un culoar.
Adicatelea popey ne-a cam minciunit, sa inteleg?
Buruic are dreptate.Dupa ce am citit comentariul lui popey am rasfoit niste atlase mai vechi si internetul.toate dau la 12 mile de tarmul romanesc o adancime de +50 metri.
O fi Popeye Marinarul_RUS…
Cuvantul cheie care rezolva dilemele/problemele: draga! ? Se poate draga un canal daca adancimea existenta nu e suficienta.
Am verificat si cu ocazia comentariului si acum pe navionics. Cu punct de plecare din Tomis, cap compas 90, adancimea de 40 se intalneste la cca. 12 Mm de tarm, insa batimetrica de 50 este la aproape 24 Mm. De la 40 la 50 sunt inca 12 Mm.
Popey a exagerat poate putin, dar nu e departe de adevar…
Adancimile cele mai bune sunt pe zona de separare a traficului de la intrarea in Constanta, unde o adancime de 40 m se regaseste de la cca. 10 Mm de la iesirea din portul Constanta. Acelasi lucru insa, batimetrica de 50 se regaseste tot pe la 20 Mm de portul Constanta urmand un curs aprox. catre SE.
Adancimi mai mari sunt in dreptul Tuzlei unde-s si stalpii aia de etalonare.
Ai nostri au lasat Dunarea vraiste si tu vrei sa dragheze ei ceva?
Pt un Kilo adancimea minima pt minima cica e 150 de picioare 45 metri pt a intra in imersiune.Dar u 212 poate opera in imersiune la o adancime minima de 18 metri.deci ar fi potrivit pt MN.
Eu nu inteleg ceva, tarile care au submarine la marea neagra, cum de nu au probleme cu adancimea, sateliti, rachete lansate pana apuca sa se scufunde etc
Doar ivanii au capacitatea asta de a lansa acest tip de rachete? Turcii nu?
Turcii nu au probleme pentru ca la ei, cum ai iesit din port cum faci baldabac la apa adanca. Adica dupa doar cativa kilometri ai apa suficienta sa te scufunzi.
La rusi, la Sevastopol e cam aceeasi problema ca la COnstanta doar ca ei controleaza spatiul aerian si maritim din zona iar tu nu ai cu ce rachete sa dai pana acolo, sa le lovesti submarinul cand iese din port. Foarte probabil si-au si dragat culoare de iesire acolo unde au ape mici.
Rusii au baza de sub uri(nou nouta) la novorossisk.in crimeea erau prea expuse.
Pe de alta parte, nici rusii nu pot intra fara sa fie vazuti in regiunile costale. Eu asi face cu ukr si bulgarii o retea de monitorizare state of the art a zonei de coasta, pana la apa de 700 metri+. Si mi-asi lua submarine care sa opereze dupa limita asta. Ca au sau nu roti sau senile, sunt vopsite in galben sau turcoaz…detalii.
Eu as face sistemul asta de supraveghere dar fara ucraineni si bulgari. Niciunii nu ne sunt prieteni.
Ne-ar trebui early warning. De acord ca nu ne sunt prieteni.
Submarinele rusesti nu se vor apropia de coasta noastra ca n-au de ce…
SpN PDSS (Противо-диверсионные силы и средства) de exemplu.
O posibila „activitate”: daca tu pui senzori pe fundul apei cineva trebuie sa ti-i „mestereasca”.
Revin, as we speak, turcii sunt la noi in port cu un submarin si ceva barcute, pt exercitii militare comune, cu noi si „englejii”, dupa logica lui popeye, aceste exercitii sunt degeaba…lanseaza rusii niscaiva raketskaia si pa pa sub turcesc, sau cum? Ne lasa sa ne jucam intre noi, dar sa ne jucam frumos, sa nu agitam apa sau cum?
(Atentie, editat in Alexd, deoarece mai exista un utilizator vechi cu numele de Alex! De gasit un alt nume de utilizator sau pastrat Alexd :))
Posibil ca popey sa se fi utiat pe niste harti mai vechi, cum sunt atlasele scolare, unde sunt trasate niste curbe batimetrice.
Vezi ce zice buruic despre portul Constanta. De fapt, cum ar fi putut opera nave de 150.000 tdw daca nu avea adancimi mari la dana?
…din ziceri bine informate în dezinformare, recte, purtătorul de cuvânt al Flotei ruse din Marea Neagră, căpitanul de rangul I Viaceslav Truhaciov, la ora actuală, avem în „lacul rusesc” Băsescian(nomine odiosa) o Flotă a Rusiei (ura, ‘ura măsi)!!! cu baza în Sevastopol Crimeea (anexată) ce este în proces de completare cu ceva submarine, propulsie diesel-electrică din proiectul 636.3, echipate cu rachete de croazieră de tipul Kalibr, similare rachetelor de croazieră americane Tomahawk „încercate” în salve de 10 luate câte una recent în Siria. Trei submarine din acest proiect, supranumite şi găuri negre în ocean, deoarece sunt aproape nedetectabile Novorossiisk, Rostov-pe-Don şi Stary Oskol se află deja în Marea Neagră încă trei similare Krasnodar, Kolpino şi Veliki Novgoro or ajuns cu bine înainte de revelionul trecut … dacă stiu IO bine, sunt din clasa „Kilo”… DILEMĂ cum le dai la cap la „tovarăşi”… „înodați” în gândul vostru „incidentul” aviatic ruso-aemerican, un Su-27 a interceptat un avion de supraveghere american, cu „festivalul”; Gruparea navală permanentă NATO de luptă împotriva minelor marine (SNMCMG-2/Standing NATO Mine Countermeasures Group) ce desfășoară, în perioada 24 ianuarie, 13 februarie, activități specifice de supraveghere a traficului maritim în bazinul Mării Negre și pune în aplicare proceduri standard de operare pentru acest tip de misiuni, împreună cu echipajul navei de cercetare hidrografică multifuncțională HMS Enterprise (Marea Britanie) și echipajul vânătorului de mine TCG Akay (Turcia) … şi puteți cugeta că e aglomerație mare în Marea Neagră… si iarna asta e prea cald şi uite că „iarna poate fi ca primăvara” cu încălzirea asta globală… aşa ceva?!?…
nomine odiosa?!
marinar latinist
?!
traducere din latinà: „nume odios”. Într-un subiect naval, probabil cà este contributia unui navigator cunoscàtor de latinà 🙂
„Poetului exilat in anticul Tomis, Ovidiu, ii datoram expresia nomina odiosa, adica nume care nu trebuie pomenite, deoarece evoca lucruri neplacute, provoaca repulsie, expresie pe care o regasim in lucrarea Heroide (XIII, 54), mai precis in scrisoarea pe care Laodamia o adreseaza sotului ei Proteslas”
Posibil ca sa mai zică unul sau altul ca degeaba le cumpărăm ca vor fi ineficiente, distruse etc. La ce folosește asta? Simplu, citește omul obișnuit și își însușește ideea ca dam banii degeaba apoi politicianul îl aude pe omul obișnuit de la care vine votul, îl da în spate pe specialist care îi spune ca rolul submarinului e de descurajare și nu sa urce pe râul Moscova sa terorizeze Kremlinului și nu mai cumpără nimic. Reputații experți sa vadă întâi de toate ca facem parte din NATO și aici trebuie sa contribuim cu ceva,, cărămizi ,, și noi iar în plus sa sfătuiască Federația ca degeaba costruiesc noi vase sunt fata de NATO în urma și cantitativ dar mai ales calitativ. Așa ca întrebarea e: Rusia de ce tot construiește?
Chestia cu adancimea cred ca a fost o stramba mai elaborata.
Fifor a mia zis ca anul 2018 se va demara si programul pentru „sistemul de instalatii mobile de lansare de rachete antinava.”
http://www.ziare.com/mihai-fifor/ministrul-apararii-nationale/psd-insista-cu-promisiunile-ca-marina-militara-va-fi-dotata-cu-mai-multe-submarine-produse-chiar-in-romania-1500333
… care probabil vor fi gata inaintea fregatelor si corvetelor. Deci lucrurile se vor intampla totusi in ordinea normala (dupa mine).
Va merge mai repede livrarea lor dar decizia se va lua dupa ce se va semna contractul pentru corvete, ca sa stim ce rachete sa solicitam si pentru bateriile de coasta.
As fipreferat sa facem ca polonezii, cu RBS pe coasta si NSM pe nave (sau invers) ca sa nu punem toate ouale intr-un cos dar nu cred ca vom avea bani pentru asta.
As prefera RBS15 ca poate vor scoate si Mk4
sau
Harpoon ca poate ne lipim mai tarziu si de JASSM (ER?) /LRASM 😉
sau
Exocet ca sa ne lipim mai tarziu de MdCN.
Polonezii au toata panoplia/ghiveciul: NSM pe mal, RBS pe apa si JASSM in aer.
Pe noi cred ca scrie Exocet dar ar merge si RBS 15 sau NSM.
Eu pariez pe Exocet sau RBS 15.
Marea Neagra are o particularitate specifica. Si aici ne ajuta Dunmezeu ca noi nu prea suntem in stare sa o facem. Sub 180 m totul e mort. E o suspensie de mortaciuni in hidrogen sulfurat. Un soi de mâl in care nimic nu functioneaza. Densitatea creste cu adancimea. De ce 180m? Pentru ca asta e adancimea stamtorii Bosfor. Dunarea aduce aluviuni, astfel incat adancimea costala a noastra e mica. Poti observa tot pana la 180 m adancime. Si noi si rusii stiu asta. Daca am avea candva 3 submarine functionale, in Sevastopol ar fi alarma permanenta, iar Lavrov va face spume la gura de dimineata pana seara, zi de zi.
Pe site-urile de specialitate maritima, am verificat, se specifica ca frontiera dintre apa oxigenata si cea neoxigenata(malul) variaza intre 150m(minim) si 200m(maxim)… oare un submarin si-ar mentine flotabilitatea si ar putea naviga in mod normal daca, sa zicem, din mare nevoie, capitanul vasului ar decide sa coboare cu submarinul mai jos de 200m adancime? S-au submarinul s-ar duce direct la fund?
Erata: Sau*
Diferenta de densitate nu e atat de mare. Submarinul poate compensa, ca d-aia are rezervoare de balast.
Sub 180m nu e nici un „mal”. E apa, doar ca e apa fara oxigen si cu sulfurati.
M-a speriat putin Florin A. citez: „Sub 180 m totul e mort. E o suspensie de mortaciuni in hidrogen sulfurat. Un soi de mâl in care nimic nu functioneaza. Densitatea creste cu adancimea.”
Am crezut ca daca un submarin s-ar duce sub 180m adancime, in Marea Neagra… ar cade de-a dreptul „mort” pana ajunge pe fundul marii…
Sincer mie submarinele acestea costiere nu- mi plac. Imi par niste submarine castrate. Adica pierd o parte din esenta de arma eminamente ofensiva a submarinului. Nu avem nevoie de submarine pt interdictie in apropierea litoralului nostru, asta o poti face si cu baraje de mine.In schimb avem nevoie de submarine care sa pericliteze linile de comunicatie maritima adverse pana laNovorosiisk daca este cazul cu autonomie sub apa mai mare decat ce ofera un submarin costier si eventual cu capacitatea de a lansa rachete inclusiv asupra unor tinte terestre. Chiar daca sunt mai scumpe prefer submarine ca Type212 sau Scorpene in detrimentul unor costiere oricat de ieftine ar fi acestea.
Cred ca o sa fac un articol scurt cu date comparative ca sa vezi ca submarinele „costiere” de care vorbesti nu sunt chiar „costiere-costiere” ci au suficienta autonomie sa opereze in toata Marea Neagra, precum si suficiente capacitati de lupta pentru a-si face treaba bine.
Nici mie nu a-mi placeau pana la faza asta:
https://en.wikipedia.org/wiki/ROKS_Cheonan_sinking
Eroule Andrasta,Gotland sau u212 ar fi lista nu ai vad pe ai nostri sa incerce ei introducerea unei clase noi .
Daca va fi sa fie vom alege un produs matur
Am inclus Andrasta pe lista in ideea ca este un Scorpene „bagat la apa”
Nu stiu dar 5 zile autonomie sub apa este cam putin la Andrasta.
@Anla’shok
Total de acord cu tine…….
Prefer si eu, dupa mintea mea, submarine „normale”
Cu un sub’ „castrat” nu poti fi ofensiv la nevoie…
Si asta e spilul la un sub, ca nu stii pe unde se poate afla si ce pune la cale….
Cele costiere, mai ieftin iesi cu un baraj de mine…
..”si eventual cu capacitatea de a lansa rachete inclusiv asupra unor tinte terestre”
…sigur ca da! Daca am putea ataca tinte terestre am fi „cineva”. Da de ce neaparat submarine asa de scumpe? Daca am fi avut SCUD-urile nu mai vorbea nimeni azi de submarine. Pana si zaidi aia din Yemen au asa ceva si baga groaza in casa lui Saud.
Pt ce ne trebuie noua submarine?! Pai raspunsul este foarte clar cristalizat in motivatia achizitiei Kilo. Ne mai aducem aminte ca Romania s-a rugat mult de URSS sa ne vanda trei Kilo, pana la urma ne-au dat doar unul. Intentia noastra era sa avem sase nave in doua divizioane.
Asa ca Bucurestiul intrase in discutii avansate cu China exact pt submarine pitice (parca 9 bucati) care sa fie construite la noi, proiect abandonat in cele din urma.
Un submarin este atat prima linie de aparare cat si ultima, orice flota ruseasca care ar avea de gand sa vina spre Constanta ar trebui sa disloce un mare numar de nave/avioane pt a neutraliza submarinele noastre, un numar atat de mare incat s-ar putea sa se lase pagubasi.
In caz de conflict sub-urile romanesti ar avea suficient de mult timp sa iasa la apa adanca, un atac nu poate veni chiar prin surprindere si odata ajunse la apa adanca incep patrularea. Cu trei, macar doua, submarine Ro patruland M.Neagra situatia pt rusii devine mai stravazie, nu risti sa pleci din port cu navele pline de infanteristi cand stii ca te asteapta submarinele inamice in drum.
Ce sa alegem?! Pai nu prea avem variante decat sa ne orientam spre nave mari de tip U sau Scorpene, adica proiecte mature. Caimanul are cateva probleme, prima fiind ca nu exista, daca l-am dori ar trebui ca noi sa platim dezvoltarea clasei, avand insa avantajul ca ar fi chiar al nostru.
Problema andurantei este iarasi sensibila in cazul unui sub micut, un Kilo, Scorpene sau U 212 pot patrula peste o luna si aprovizionate pe mare pana la 3 luni, ori in caz de cresterea tensiunii acest lucru conteaza, „Biblia” fortelor navale spune clar: sa nu te prinda atacul inamicului cu navele in port, de aceea navele noastre tot fac exercitii de alimentare pe mare.
Lasand la o parte submarinul, o declaratie a viceamiralului Marsu m-a nedumerit, spunea domnia sa ca la orizontului anului 2026 Romania ar trebui sa aiba TREI fregate modernizate! Adica mai cumparam una sau modernizam Marasestiul?!
Iar Marsu este un tip foarte serios…
Cred ca a gasit articolul meu cu Marasesti Aegys si vrea sa-l faca 😉
Ciudata declaratia, poate mai vor sa cumpere o fregata…
Iver Huitfeld? Belharra?
DZP?
Cu Sapte Provincii cred ca ne cam intindem desi daca prin absurd am cumpara una i-am obliga pe rusi sa depuna efort suplimentar la Marea Neagra.
Nava mi se pare exceptionala dar nu cred ca-i de nasul nostru.
Oh, c’mon….doar una…
Vorbeste cu Fifor.
Nu e ciudata, planurile mai vechi prevedeau modernizarea 22-urilor, cumpararea de corvete si vanatoare de mine dupa care Marasesti urma sa fie retras si inlocuit de o fregata usoara.
Hmm, cand am zis ca avem nevoie de 3-4 fregate inarmate chiar inaintea corvetelor am luat castane ca la scoala si am fost trimis la bibloteca ?.
Pe merit 🙂
It is worth looking at the German-Norwegian sub U project in the ocean version, seriously speaking, I have been a supporter of the German option for years. That’s right … if you spend so much money just for a new ship!
Or …Los Angeles types;)))
Well, some people prefer to spend money on submarines, others on rockets. ?
smx 26 pare o nebunie de submarin din video urile animate de pe youtube, in momentul de fata exista macar vreunul din dotarea unei tari?
Deci FELICITĂRII PENTRU DOMNUL MINISTRU
Probabil ca la 3 submarine de acest gen se referea .Si este singurul care a avut curajul sa spună ce gândește. In mod sigur citește https://www.rumaniamilitary.ro
si este de acord ca avem nevoie de submarine .
Dar vorba aia ….Fapte nu vorbe…..
O platforma de alimentare, care sa serveasca drept baza pt submarine, la 15 mile marine in larg, pt. a avea o adancime decenta, protejata de bateriile de coasta, pe care amplasezi o baterie hawk si 4 RIM-116 RAM + 4 C-RAM( nu ca una bucata patriot ar da rau), ar fi o idee. Impreuna cu o versiune mai performanta a SCOMAR, pui linii de mine, plase antisubmarin, tarcuri concentrice antitorpile.
http://radioconstanta.ro/wp-content/uploads/sites/9/2015/06/platform.jpg
http://194.88.148.122/b0/c6/b8/da/default_289551609191.jpg?c=776f0b64ff92d60dc0f517fa2022825a
http://www.national.ro/wp-content/uploads/2014/08/sistemu.jpg
Cum funcționează SCOMAR:
-Cele două elemente principale ale Staţiei de senzori sunt: senzor radar şi senzor optoelectronic Informaţiile integrate de la senzori sunt transmise către Centrul de Comandă şi Control.
– Se asigură controlul de la distanţă al senzorilor din Centrul de Comandă şi control,staţiile de senzori putând fi operate şi local.
– Senzori radar: radar coerent banda X, înaltă rezoluţie, F.M.C.W., urmărire automată, casting al antenei ridicat.
– Performanţe tipice de detectare a radarului:
– ambarcaţiuni mici – 39 km;
– ambarcaţiuni semi rigide – 57 km;
– ambarcaţiuni mare viteză – 63 km;
– nave mici – 66 km.
-Senzori optoelectronici: imagine video în spectru vizibil şi infraroşu; înaltă acurateţe, stabilizator giroscopic; urmărirea automată a ţintei.
Performanţe tipice ale camerei în spectrul vizibil:
– ambarcaţiuni mici – detectare 20 km recunoaştere 12 km;
– ambarcaţiuni semirigide – detectare 22 km- recunoaştere 15 km.
Performanţe tipice ale camerei în infraroşu:
– ambarcaţiuni mici – detectare 13 km – recunoastre 6 km;
– ambarcaţiuni semirigide – detectare 14 km – recunoaştere 7 km.
Pe platforma poti opera si 2 elicoptere ASW si o baterie de rachete antinava.
Ai pe langa dar nu foarte aproape, o corveta si 2NPR-uri.
Linia finala un P-3 Orion sau ceva echivalent.
Azi fiind duminica, mi-am permis sa imprumut trusa de traforaj a EROULUI BULA, sper sa nu ma certe sau sa ceara drepturi de autor.???
Cat despre faptul ca va costa cat un portavion, noi sa fim sanatosi.
Acesta este un pamflet, luati-l ca atare.
SCOMARul mai functioneaza?! La un momentdat era in carje ca nu aveau contract pt mentenanta sistemului…
Acum vreo 2 ani, functiona la jumatate din capacitate, dar nu pt lipsa mentenantei, ci pt ca asa se vroia”. Idem pt sistemele de termoviziune din punctele de frontiera. Intre timp au fost batuti un pic pe umar din partea „Intel” aliat si si-au mai revenit. De ce o merge la noi, doar cu parul?
De ce se vroia asa?
Popey asta, e baiat dstept. Adancimea in portul Constanta e dragata pana la 14 metri. Type U 212 A se poate scufunda in apa cu adancimea de 20 m fiindca a fost conceput si pt. Marea Baltica care sufera de aceleasi probleme cu adancimea ca si N-E bazinului Marii Negre.
Nu e nevoie sa scufunzi un submarin in ape putin adanci. Nu e necesar. Acesta se deplaseaza la suprafata pana ce da de adancimea de 20 m, dupa care poate intra fara probleme in imersiune. Iar de acolo in scurt timp se face nevazut.
Punctul vulnerabil este din momentul iesirii la suprafata si pana la ancorarea in port (si invers) unde v-a fi camuflat in mod corespunzator. Nu vei sti niciodata cu precizie la ce dana, sau in ce port se afla acostat. De asta vor fi 3 submarine. Ca sa ai tot timpul unul in raionul de operatii.
Dar iesirea si intrarea acestuia in port v-a fi escortata si supravegheata cu nave militare de suprafata, avioane, elicoptere, etc.
Noua ne trebuie submarine care sa opereze si in alte zone ale Marii Negre, de exemplu in fata portului Novorossisk 🙂 , Crimeea sau in fata Bosforului. Nu cred ca un submarin de buzunar (genul celor folosite de Koreea de Nord) poate sa faca ce vrem noi sa faca: sa aibe anduranta, capacitate importanta de a transporta armament, rachete, torpile, mine, ROV-uri, FOS, senzori performanti, capacitate de modernizare pe masura ce avansul tehnologic ofera alte solutii.
https://en.wikipedia.org/wiki/Type_212_submarine#/media/File:U_34_in_Fahrt.jpg
17 m zice wikipedia pt. Type 212. Dupa cum se spune si mai sus, se poate draga un canal mai adanc.
Type 214 e urmasul lui Type 209 nu versiunea de export a Type 212, e pentru adancimi mai mari insa fara tablaraie non-magnetica.
„The Type 214 submarine is derived from the Type 212”
Type 214.
https://en.wikipedia.org/wiki/Type_214_submarine#/media/File:Chegada_do_submarino_NRP_Tridente_%C3%A0_Base_Naval_do_Alfeite.jpg
fiecare cu obsesia lui, a mea e legata de materiale compozite.. https://www.thyssenkrupp-marinesystems.com/en/composite-materials.html
Mi se pare extrem de simplu sa construiesti submarine din materiale compozite, are chiar avantaje. Nu mai ai avea nevoie de oteluri speciale, de complicatia sudurii, fibra de sticla e extrem de ieftina, nu e magnetica etc. Sa nu uitam ca cele mai mari pale de eoliene au o lungime de peste 88 de metri, https://www.ingenieur.de/technik/fachbereiche/energie/groesstes-windrad-welt-herz-nieren-getestet/
Tehnologia e simpla, exista ceva experienta in zona Brasov.
si daca tot visam, avem si motor!
https://www.thyssenkrupp-marinesystems.com/en/hdw-fuel-cell-aip-system.html
Daaa..
https://defencyclopedia.com/2016/07/06/explained-how-air-independent-propulsion-aip-works/
Intrebare, putem accesa asa ceva?
Defineste „accesa”.
Poate suporta presiuni de 20 atmosfere?
Ce rezistenta in timp, are? Airbus NH90 parca aratase niste slabiciuni tocmai pe latura asta. Inteleg ca nu mai vorbim de fibra de sticla si rasini epoxidice de acum ceva timp dar totusi…
Poate suporta socuri de la explozii de proximitate?
Ce cost presupune solutia ThyssenKrupp AG?
Asa, nici carbura de tungsten nu e magnetica, dar costul…
Raspunsul de mai sus era pt. @neamtu tiganu, dar am fost neatent.
Cu bani se poate orice..
Stiu, doar ca noi suntem propietarii cardului:
http://i.huffpost.com/gen/2298998/thumbs/r-CUTTING-CREDIT-CARD-large570.jpg
Presiunea e o chestie de dimensionare, la nevoie se pot introduce in zonele f. incarcate cadre din fibra de carbon sau otel sau chiar alu.
Rezistenta in timp e chiar mai mare decit a otelului deoarece problemele de coroziune sunt minime. Sa nu uitam ca pe linga F 35 multe alte avioane civile Boeing Dreamliner, A 350, precum si f. multe vase navale folosesc asemenea materiale.
Socurile exploziilor sunt chiar mai bine suportate decit metalele, sa nu uitam ca vestele de protectie sunt confectionate din kevlar.
Trei surse diferite:
1.)“The long-term ageing behaviour of these composite materials is indeed an unknown,” says Philip Irving, an aviation structures specialist at Cranfield University in the UK. “What is going to happen to these structures, which are often bonded as a single piece, in the 30-year lifetime of an aircraft?” Much is known about metal, he says. “There is almost nothing equivalent published on composite-structure damage, visibility and growth – and the necessary research is still under way,” he says.
„The epoxies systems also has some drawback that limit it to a certain degree. 2.)First of all the material itself is very expensive and the cost factor can determine the decision significantly. Moreover, the workers have to be skilled and know the exact mixing procedure and amounts to perform a satisfactory end result; the mixing is critical. Epoxies need a hardener that has to be mixed with the resin in order to start the curing process. The mixture of both components to get the required end result is critical; the correct ratio is needed to ensure optimal cross linking of the molecules during the cure. Skilled and experienced workers are more expensive and thus, influence the overall cost tremendously”.
3.)https://fenix.tecnico.ulisboa.pt/downloadFile/395145918845/Jo%C3%A3o%20Carvalho%20(62858)%20Extended%20Abstract.pdf
Cam multe necunoscute, pt a fi noi pionieri in domeniu.
Ok, dar ThyssenKrupp sunt chiar cei care fac Type 212. De ce nu folosesc compozite mai multe daca tehnologia e chiar la ei in curte?
Eu zic ca e o problema de cost. Compozitele nu sunt ieftine, mai ales la asemenea scara.
Compozitele necesita enorm de multa manopera deoarece tehnologia este extrem de putin automatizata. La salariile nemtesti sigur ca devine f. scump, la salariile romanesti insa arata cu totul altfel.
Palele de eoliene se produc mai ales in Danemarca, de ex. fa. LM. Chiar si Siemens are acolo o fabrica.
Am mai spus-o si altadata Romania ar trebui sa-ncerce sa intre in aceasta tehnologie, mie cel putin mi se pare extrem de simpla. Apropos, fibra de sticla se fabrica pe vremuri si-n Ro, chiar am vizitat fabrica, undeva in Bucuresti in cartierul Militari.
Compozitele sunt folosite de mult timp la submarine, mai exact la domul sonarului de la prova (care e plin cu apa), la periscop si antene. Se studiaza folosirea la suprafete de control si la elice. Dar nu la coca de presiune (pressure hull), pentru ca au viata mult mai scurta decat otelul special. Desi ar suporta, la aceeasi greutate, incarcari mult mai mari decat otelul, sau ar permite o scadere de greutate de 60% la aceeasi incarcare, compozitele nu rezista la foarte multe cicluri compresie-decompresie. Daca are cineva compozite cu viata cel putin la fel de lunga (pentru pressure hull) ca otelul, probabil informatia nu e publica. In ce priveste costul cu manopera al compozitelor, daca se foloseste o imprimanta 3D atunci e mic. Vezi experimentele ORNL:
http://www.3ders.org/articles/20170721-3d-printed-submarine-built-with-ornls-baam-3d-printer-suggests-additive-future-for-navy.html
De „submarinele” construite de traficantii de droguri mai bine nu comentam, alea nu sunt submarine adevarate (nu se scufunda la >200 metri) si nu trebuie sa traiasca decat 1 – 2 misiuni ca sa-si scoata banii.
@neamtu tiganu, chestia e ca materialul in avion e solicitate in mod special la intindere, chestie la care fibrele exceleaza. Pe un submarin necazul e solicitarea la compresiune. Compresiunea tinde sa duca la delaminare, samd, samd
Traficanti de droguri din America de Sud foloseau submarine din materiale compozite fabricate ad-hoc. Indetectabile.
Si nu aveau la dispozitie ditamai santierul naval 🙂
Acelea nu sunt materiale compozite deosebite, este o banala fibra de sticla din care se fac de zeci de ani si barcile pescaresti. Plus ca nu se scufunda, au doar un profil de navigatie foarte jos.
Fibra de sticla are doua mari probleme: capacitatea de incasare si faptul arde violent si repede. Nu cred ca o sa vedem prea curand submarine militare din fibra…
U 212 e proiectat special pentru misiui in Marea Baltica.
U 212 A e varianta italiana modificata pentru Marea Mediterna.
Personal consider submarinul din articol necorespunzator la misiunile marinei romane .
A nu se uita ca rusii sint altfel dotati decit China sau Japonia iar turcii cu flota lor de submarine actioneaza bine in Marea Neagra.
3 submarine U 212 sint solutia ideala pentru marina romaneasca. Cu AIP, sub Harpoon ( coincidenta , intimplare , e si o racheta in variante lansate de nave si avioane . Ce doreste MApN ca racheta comuna antinava.)
Atit U 212 cit si Harpoon dint arme rodate , existente.
Sintem prea saraci sa ne permitem luxul de a arunca cu bani in experimente ca SMX 26 .
Există vreun articol despre SUB urile turcești si cum.opereaza ele la marea neagră..??
Ar fi interesant…
SMX 26, cred ca ar merge doar adiacent U212. Cate 2 din fiecare, sa le operezi in functie de necesitati. Asiguri si supravietuirea si anduranata. U212 ar juca rolul vanatorilor de munte, ce pot duce lupta singuri, iar ala micul, rolul infanterisului.???
Doar ca asta ar insemna sa fim cobai.
Salut. Suntem siguri ca nea Fifor e filolog, sau ce o mai fi el.Tovarasu gandeste ceva mai strategic decat altii inaintea lui.Lasand la o parte mistourile cred ca a venit momentul mult asteptat ca Romania sa se comporte ca o tara serioasa si sa devina cea ce trebuie sa devina adica o mica putere regionala care sa se faca si sa fie respectata de toti,amici sau inamici dar pentru asta trebuie ca armata romana sa aiba o dotare corespunzatoare. dupa mine 3 subnarine trebuie sa fie numarul minim,si nu trebuie sa ne gandim prea mult la cat costa,ca la cat se fura costul lor e un mizilic.Securitatea Romaniei nu poate avea pret
robu o tema de reflectie , dupa ultimul australian open simona halep a castigat 1,6 milioane dolari australieni din care statul australian a i-a luat impozit 860000 dolari si statul roman a luat 8000 dolari impozit , atata timp cat nu intelegem ca suntem o tara prea mare pentru a fi un paradis fiscal pentru capital si nu intelegem ca si capitalul trebuie impozitat poate mai mult decat munca nu vor fi bani pentru o inzestrare credibila in cazul de fata si nici pentru alte lucruri pe care trebuie sa le asigure un stat serios cetatenilor sai ,treaba cu submarinele de altfel necesare eu o vad in actuala situatie in care se afla romania mai mult ca un os de ros aruncat opiniei publice , o fumigena menita sa mascheze alte lucruri mai nasoale .
Iar incepi cu prostiile de stanga?
„…nu intelegem ca si capitalul trebuie impozitat poate mai mult decat munca…”
razvan mihaileanu nu trebuie decat sa te uiti la sistemul de impozitare din tarile occidentale si fa comaparatia cu noi ( apropo de prostii noi ne incatanam in prostiile de dreapta secolului 18 ) sa fim seriosi sunt prosti toti aia din tarile dezvoltatate ,oare e prost statul australian cand i-a luat simonei mai mult de jumatate din castig ? oare e prost statul american cand acum niste ani i-a luat unui boxer din 10 milioane de dolari castigati dupa o finala 4 milioane ? numa noi suntem destepti si ne ducem de rapa de aproape 30 de ani , un stat de dimensiunile romaniei are cheltuieli serioase ( nu suntem principatul de monaco unde din 30000 locuitori 25000 sunt milionari si miliardari fugiti de fiscul din tarile lor si care are poate 1000 de functionari cu tot cu forte de securitate ) uita-te la tari occidentale de dimensiunile si populatia romaniei ( la tari adevarate nu la grecia ) ce impozite au ,te vad om destept .
daca vrem sa ne dezvoltam trebuie sa impozitam mai mult capitalul decat munca , la noi din pacate e invers si rezultatele se vad
Pai in primul rand, exista o conventie pentru evitarea dublei impuneri intre Australia si Romania, in cazaul asta Australia e cea care trebuia sa ia banii (nu stiu ce reprezinta cei 8000 de dolari).
Doi la mana, in exemplul dat de tine, Australia impoziteaza tot munca (si aparent o impoziteaza serios, aprox 52%). La fel cu exemplu boxerului, banii castigati reprezinta remunerarea unei munci (boxatul in cazul asta), in nici un caz un castig din capital.
Mai departe, nu pot vorbi pentru toate tarile dezvoltate, dar cel putin in Olanda si Belgia (aici cunosc destul de bine problema, fiind implicat personal) taxarea muncii, ca nivel procentual, este mult mai mare decat taxarea capitalului. Deci nu suntem noi capul rautatilor.
Nu in ultimul rand, subiectul e foarte discutat cu multe argumente pro sau contra in mai toate economiile dezvoltate. Daca unii vad taxarea capitalului ca pe o forma de dubla impunere, altii subliniaza ca sunt persoane care castiga milioane din investitii fara a transpira prea mult, in timp ce altii isi rup spatele pentru cateva mii si platesc impozit mai mare ca si procente.
Problemele in Romania le-as vedea totusi ca fiind altele: proasta colectare, proasta gestiune a resurselor, lipsa de coerenta in actul administrativ, etc.
Iti dau 100% dreptate. La cat se fura putem dota si cu 6 submarine plus dublu nave de suprafata. Se fura monstruos de mult. Si toti fura. Indiferent de partid.
asta e fix spalatura pe creier, tip Antena 3, si unul din motivele principale pt ca pesede are o majoritate asa mare in parlament. daca te-ai gandi cateva minute ti-ai dat seama ca nu are cum sa fie asa.
te rog, foloseste creierul si nu te mai lasa prostit de propaganda care are ca scop sa te tina acasa. pensionarii si votantii psd in schimb ies la vot de fiecare data
scuze de offtopic
Gotland sa fie. Nu ma pricep la date tehnice sau oportunitate dar îmi plac suedezii. 🙂
Mie imi plac suedezele. 🙂
Dacà tot visàm, DCNS (acum Naval Group), scoseserà un concept de sumersibil cu 38 de noduri la suprafata. Ceva între corvetà si submarin.
http://rpdefense.over-blog.com/article-smx-25-un-sous-marin-atypique-74600762.html
Un sub nu poate manevra la intrarea si iesirea din baza stand intre cele doua coci ale unui catamaran?
ASA?
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ab/US_Navy_Sea_Shadow_stealth_craft.jpg
Un submarin in general , nu intra sub apa direct din port. Navigheaza la suprafata pina e destul de adinca apa ca sa poata naviga sub apa.
Iesirea in larg e cam peste tot escortata de nave de lupta. Care asigura protectia submarinului pina „se da la fund” . 🙂
Misiunea unui submarin NU e sa patruleze la 3 km de tarm. Pentru asta exista paza coastei (cu vedete)
Un submarin ( romanesc in cazul nostru) are misiunea principala de a patrula in mare ( si sub apa) zona economica exclusiva a tarii. Acolo unde oricare submarin rus AZI poate naviga linistit ca nu avem cu ce sa il detectam la 100 metri sub nivelul marii.
Problema va devenii cu atit mai evidenta , necesara , cind vom incepe sa extragem petrol si gaz din zona economica exclusiva ( e dovedit stiintific ca sint rezerve substantiale in zona )
Evident se poate asigura paza zonei in mod divers , fara marina militara si fara cheltuieli miliardare pentru inzestrarea flotei.
Vine patriotul Tariceanu si da contractul de exploatare la Gazprom. 🙂
Submarinele, minimum douà, sont impérative pentru o apàrare credibilà împotriva amenintàrii navale. Am ràmas impresionat de activitatea Delfinului din al doilea ràzboi mondial, nu atât pentru rezultatele concrete, cât pentru amenintarea strategicà continuà de care flota sovieticà trebuia sà tinà cont si era jenatà în deplasàri.
Dar trebuie completat cu sistemele de detectie (retea de sonare pasive), avioane de patrulare maritimà (sunt unele chiar abordabile ca pret) sau chiar satelit (în noua gamà, sateliti Pleiade Neo ale Ariane pot sà „vadà” detalii de 30 cm si sà transmità datele prin legàturà laser în timp real la 1,8 Gbps – https://www.usinenouvelle.com/article/airbus-prepare-la-nouvelle-generation-de-satellites-d-observation-de-la-terre.N587783 )
Un submarin la 100 metri adincime sub apa , nu il vezi nici din avion ca sa nu mai zic de satelit.
Detectarea la aceste adincimi se face cu sonoboe lansate din avion , detector de anomalii magnetice , sonar remorchat de nave sau elicopter ASW , sau cu un alt submarin.
Aah, merci, nu stiam cà submarinele în imersiunenu pot fi detectate prin satelit.
Acum serios, când am enumerat mai multe mijloace de detectie era pentru întreaga activitate maritimà si litoralà, nu numai submarinà.
3x U212 sh sau noi ar fi ideal pentru noi dar daca se merge pe ideea de cuplare cu 4x corvete cred ca in competitie raman doar DCNS cu Gowind si Scorpene (cm-2000) sau ce alt submarin or vrea sa propuna si Damen+Saab cu Sigma si Gotland+ (sau A26 daca se vor hotara sa-l termine). Thyssenkrupp are ceva intentii prin Romania, ceva MEKO?
Tot în chestiuni navale, Naval Group ar fi revenit cu un pret mai scàzut fatà de cel initial (360 milioane € cerute înainte pentru 4 unitàti) la oferta de 4 patruloare maritime din clasa Gowind Argentinei.
http://www.opex360.com/2018/02/02/negociations-vente-de-4-patrouilleurs-de-type-ladroit-a-largentine-ont-ete-relancees/
https://en.wikipedia.org/wiki/French_patrol_vessel_L%27Adroit
Nu sunt Gowind ci „L’Adroit” .
„L’Adroit est un patrouilleur hauturier de la famille Gowind (type OPV 90) „
Eu as merge pe tradiție, U212 e un proiect comun italiano-german, Delfinul a fost făcut în Italia iar Marsuinul și Rechinul la Galați de nemți….
Nu avem ce face cu submarine de buzunar ci arme adevărate cu capacități antinava reale.
SMX-26 nu este numai un proiect „artistic”.
O arhitectà navalà de la ex-DCSN spune într-un interview ca a trecut toate procedurile de validare, care permit trecerea la etapele de studii detaliate si constructie.
Mai spune cà s-au gândit mai întâi la senile, si apoi au optat pentru roti.
https://www.ouest-france.fr/bretagne/dcns-lorient-invente-le-sous-marin-rase-cailloux-1454308
Din nefericire ministresu de aparare a aruncat nada si se pare ca a prins
Cincinalu intr’o zi
Nu vom avea submarine.punct
Bugetul de azi nu suporta nici macar actualele pensii si salarii umflate
Ati uitat ca hidroelectrica, romgaz si nuclearelectrica au tăiat complet investitiile si au virat la bugetul de stat toate sumele de bani in avans
7 baterii patrioate s-au redus la una platita
Cele peste 30 de avioane militare idem
Corvetele s-ar face
Dar dacă se poate sa le plateasca producatoru iar statu sa restituie cand are el chef
Ca la avioanele spartan
Legile justiției au trecut in forta prin curtea constituțională
La fel dezincriminarea incompatibilitatilor din legea ani – acuma sa te tii de angajari ale membrilor familiei, firme la fiecare ales : pai trebuie bujetu trecut direct prin firma primarului ca ar fi pacat ca orice amarestean sa ia lucrari de la primarii cand stie mai bine primaru cum se poate fura, ar fi pacat sa vina oamenii din alte localități
Si nu in ultimu rand prostia pnl care impreuna cu psd au bagat legea cu amnistia fiscală pt cei care au construit blocuri pe persoană fizică – fratii negoitza stie de ce, si conducerea pnl asemenea : tara pe persoană fizică
O să fie rau si jale
Da poate cei care rămân no să fie asa de creduli ca cei de azi
@ capatul satului. De ce minti mai vere? Legile justitiei n-au trecut prin CCR ci au cam fost trimise inapoi in parlament, Patriotul asa a fost de la inceput planiut sa fie platit treptat, pai tu la mintea ta vroiai sa dam odata 3,9 miliarde de dolari?!
Bugetul suporta…
Legile justiției au trecut
Cine are un pic de timp poate cauta pe pagina palavramentului urmarirea procesului legislativ
Poate lectura actele normative modificatoare
Inclusiv excepțiile de neconstitutionalitate formulate de inalta curte, usr, si restu
Iar comunicatele curtii constituționale sunt clare
Ceea ce s-a admis ca neconstitutional este nesemnficativ fata de cea ce a trecut
2-3 articole au fost declarate neconstitutionale
Grosul a trecut: controlarea procurorilor de catre ministru justiție, parchetul special care anchetează magistrați, franarea independentei procurorului si modul de numire al procurorilor – excluderea presedintelui republicii din numirea sefilor sau un rol mai mult superficial al acestuia
S-a admis frectie ca nu s-a stabilit corect răspunderea magistratului: dar poate ca nici nu se dorea
Toate au fost gândite bine ca la ordonanța 13
Nu tot ce scrie la presa e adevarat
Dacă o să am timp o sa scriu ceva la psr ca sa clarific ce s-a intamplat in realitate
Minte ca este un spalat latrinist. Arunca o minciuna/minciuni intr-un amalgam de balaceanca, apoi continua cu balaceanca; minciuna/minciunile fiind trecute sub tacere…
@capatu satului: Daca nu vom avea submarine in urmatorii 20 de ani, eu nu as fi chiar asa pesimist. Dar acum avem IMO multe alte prioritati si nu cred ca ne putem permite sa cheltuim pe submarine putinii bani ramasi pentru inzestrare, dupa ce platim Patriot, Himars si (sa speram) 36 de F-16 block70 (upgradate de la block25 excess defense).
Unii cred ca noi vom participa la scufundarea flotei ruse de suprafata, eu ma indoiesc, asta va face aviatia NATO cu F-35, dupa neutralizarea AAA din Crimeea. Cred ca noi doar vom participa, cu ce nave si elicoptere ASW ambarcate vor supravietui asaltului cu P-800 si Kalibr, la vanatoarea de Kilo+, chestie care va cam dura. Pentru asta nu prea avem nevoie de submarine, avem nevoie de fregate usoare / corvete bine inarmate AA, capabile sa supravietuiasca unui atac de saturatie cu P-800 si elicoptere ASW autentice (Puma naval s-ar putea sa nu fie adecvat).
Si ce am realiza cu 3 submarine in urmatorul scenariu: dupa cativa ani de preturi bune la petrol si gaze, Rusia va fi gata de o noua aventura in Ucraina, adica de ocuparea a ceea ce ei numesc Novorossiya. Cu o conducere slaba si corupta si finantele falimentare, Ucraina nu va reusi sa opreasca noua ofensiva, care ar putea ajunge la Gurile Dunarii. Nu trebuie sa permitem asa ceva si ar fi bine sa convingem NATO de necesitatea protejarii cel putin a unei portiuni a teritoriului Ucrainei de invazia ruseasca. Pentru a-i opri pe rusi la Bug avem nevoie de tancuri si IFVuri, cu protectie AA si logistica, nu facem mare lucru cu submarinele.
Măi fraților (inclusiv Tzupy) reveniți-vă! Noi suntem NATO… Când o să înțelegem că odată intrați în alianță nu trebuie să mai gândim în termeni de NATO și “noi” ci doar NOI, adică NATO.
Nu NATO v-a veni să scufunde flota rusă ci NOI ca parte componentă a NATO o să fim în prima linie pentru această zonă. Da, vor veni și americanii, și englezii și canadienii, dar “grosul” noi românii o să fim. Și nu cred deloc că vor veni să ne ajute la greu nici nemții, nici italienii, nici francezii și nici spaniolii ci noi o să suportăm greul din această zonă. Noi românii la sud iar polonezii la nord, iar ceilalți vor veni ca să ne ajute…
Nu mă îndoiesc deloc de patriotismul majorității celor de pe acest forum, însă trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Ca o paralelă, nu va fi deloc ca la inundații când armata face totul iar “nea cutare” îi mai și înjură pe militarii veniți la dezastru – binențeles că rolul armatei în această metaforă ar reveni trupelor aliate, iar noi… precum “nea cutare”.
Reveniți-vă.
@Doru: tocmai ca mi-am revenit… Imi placea sa cred ca vom cumpara F-35A, dar dupa ce am adunat costurile de achizitie si operare pentru tot ce avem nevoie, m-am dezumflat… Macar daca am obtine fonduri de la NATO pentru compatibilizarea bazelor aeriene cu F-35…
In ce priveste gandirea in termeni de noi si NATO, de fapt ce ai scris mai sus sugereaza (si sunt de acord) ca ar trebui sa gandim in termeni de noi si o parte din NATO, in special SUA. Actualmente noi avem o minuscula influenta in deciziile majore ale NATO, ceea ce nu se va schimba. Asa ca nu putem gandi in termeni de noi = NATO, nici macar SUA nu pot gandi asa 100%.
Domne, incep sa se incurce borcanele:
Se confunda submarinul costier cu submarinul de buzunar sau midget.
SMX-26 e apt sa opereze in ape foarte mici datorita formei specifice dar are autonomie de 1luna, la fel cu cele mai mari.
Probabil are o autonomie egala cu Andrasta, de 3000 mile marine ceea ce e overkill pentru Marea neagra. Delfinul vechi a facut patrulari pana la porturile din Caucaz, cu o autonomie de 2000 mile.
Are un total de 10 torpile la bord dar nici U212 nu e departe, cu 13 din care cel putin 1 va fi, de fapt, un sistem IDAS.
Daca 212 poate face reaprovizionare pe mare, se poate gasi o solutie si pentru unul mai mic.
E prea specializat eroule. Si nu exista deci nu prea stim multe: ce adancime maxima?Ajunge la haloclina? Ce viteza maxima?Poate fugi dupa ce trage o torpila sau lanseaza o racheta? Ca alea sunt activitati f zgomotoase si in cateva minute te mananca o torpila. De ce are enspe tuburi cu cate o torpila?
E un concept si nimic mai mult. Submarinele nu sunt cilindrice degeaba, forma rezista mai bine la adancimi mari si la viteze ridicate.
Da-le dracu de forte speciale, noua ne trebuiesc mai multe forte conventionale. La ce ma ajuta sa pun 12 scafandrii in Crimeea? Si va rog sa ma lasati cu „atasatul de mine”, ca nu suntem in WWII. Torpila e sfanta. Si mina CAPTOR (care tot o torpila).
Nu toate minele sunt ca-n WWii si CAPTOR nu e singura inteligenta. Produc cei de la SAAB mine inteligente Mine 42 care se deplaseaza lent cateva mile si se aseaza pe fund pe coordonatele stabilite. Apoi, cand trece cineva prin zona, se pune in miscare si i-o trage. Se lanseaza din tuburile de 533mm dar nu am gasit alte date despre ele.
Cam de asa ceva si de CAPTOR am avea nevoie. Plus senzori.
Vrei submarin mic? Uite-le:
http://www.hisutton.com/New%20Croatian%20midget%20sub%20-%20Drakon%20220.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Una-class_submarine
http://www.hisutton.com/Porpoise_1000.html
http://covertshores.blogspot.ro/2010/07/swedish-midget-subs.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Ula-class_submarine
Ai uitat de U206… 😀
http://www.descopera.org/supercavitatia/
http://www.hit.ro/lib/uploads/image/an_2014/luna_09/zi_01/sub.jpg
https://army.ca/forums/index.php?topic=34807.0
ipoteticul submarin romanesc este o capabilitate cu bataie directa la rusnaci.
decizia nu va fi luata in biroul lui fifor.
Din motivul acesta, dar si pt ca Daddy vrea sa isi negocieze libertatea, fac pariu ca va fi un submarin cu materiale din USA. Asa ca va paste o deceptie ca atunci cand mizati pe Gripen si am luat F-16. Poate pe termen mediu apar niste torpile cu raza lunga de actiune.
Niste U206 modernizate ar strica? Sunt destul de mici si cica inca mai sunt in serviciu activ.
Nu sunt convins ca un sub din anii 70 e destul de silentios in ziua de azi.
Cand cele 3 submarine se vor gasi in apa, flota Romaniei va conta cu adevarat la Marea Neagra. Sa speram ca Marina va scrie specificatii adecvate cu realitatile de astazi.
Mai departe, nicio grija, competente tehnice inca se mai gasesc. Cu o asociere corect aleasa, ar putea iesi o treaba buna.
pana la submarine avem alte prioritati asw pe care trebuie sa le indeplinim(nave de suprafata,elicoptere,armament,senzori) pe termen scurt si care chiar ne sunt vitale.poate fifor ar trebui intrebat despre ele ca sa numai abereze in prime time despre flota lui de submarine?
Scorpene 1000, A26 Pelagic, Andrasta daca vrei sa compari.
Ca sa fac un pronostic, as zice ca ai nostri se vor orienta catre ceva putin mai mare, cu un deplasament de cca. 1500 t. Important e sa aiba AIP.
Argumentele lui Popey raman valabile in opinia mea, dar solutia nu cred ca este totusi un submarin ca cel din articolul de azi…
As fi foarte curios sa vad cerintele tehnice! 🙂
Cand va incepe extractia de gaze din marea neagra, vom avea nevoie de ceva mic care sa se miste la apa mica si, la nevoie, sa infiltreze la platforme echipe FOS, sa urmareasca in liniste miscarile submarinelor rusesti care, sunt convins, isi vor gasi ceva de treaba pe langa platforme si conducte.
Infiltrare inseamna altceva. Pe obiective inamice, gen. Nush cum faci, invariabil spui 2-3 chestii ok si dupa aia te ia rau valul.
🙂 )))
Acuma, de unde sa stiu denumirile tehnice ca la transmisiuni nu faceam d’astea.
Ideea era ca submarinul sa duca, neobservat, o echipa de scafandri de lupta in apropierea plaformei iar astia sa urce si s-o ia cu asalt. Vorbesc despre situatia cand este capturata de inamic sau are loc o luare de ostateci. P’acolo.
@eroul bula: cine sa captureze platforma? Rusii? Crezi ca aia daca ar incepe razboi cu Europa si-ar pierde timpul capturand nush ce platforme de foraj romanesti? Pe bune, suna a film de Sergiu Nicolaescu 🙂 Cu Florin Piersic comandantul desantului romanesc, Sergiu Nicolaescu amiralul roman, Beligan ceva savant roman important luat ostatic pe platforma, Jean Constantin maistru pe submarin, samd. Pe bune, depasiti momentul epocii Ceausescu. Platformele alea sunt 0 pt rusi. In cel mai rau caz in caz de razboi ar consuma pe ele cate un Kalibr sau si-ar face mana pe ele smecherii aia de pe Su-24 care baga in sperieti marinarii americani si cu asta basta.
Ipoteticele submarine romanesti (de care ma indoiesc ca vor fi vreodata) ar avea un singur rol.
Ship in being, ca si Delfinul din WW2, simpla lui existenta in M Neagra forteaza flota inamica sa ia masuri AS crescandu-le costurile de operare. Din punctul asta de vedere, aproximativ orice este bun, important e sa fie cat mai silentios si sa aibe cel mai hotarat comandant de a nu intra in lupta. Vezi isprava Delfinului cu Uralet.
Mi se pare cam putin pentru investitii asa de mari.
Oricum, rusii n-ar ataca Romania dinspre mare decat cel mult demonstrativ, gen bombardament aerian.
Sa zicem c-ar ataca decisiv, ar debarca cu Ropuchile 10.000 de infanterie marina si ceva tancuri. Foarte frumos, in secunda 2 ar fi aruncate in aer podurile de pe Dunare. Asta ar inseamna cateva zile bune pt. pregatirea traversarii, timp in care trupetii rusi ar fi tintuiti in Dobrogea, prinsi intre Delta, Dunare si Mare, cu ceva teren dificil, muntos, asa, ca sa fie. La cheremul artileriei si aviatiei. Un fel de kill-box natural. Chiar ii credeti pe rusi tampiti? Pt. ca numai un tampit ar ataca Dobrogea dinspre mare. Adica voi credeti ca generaloii aia cu 15 kile de stele in piept isi vor asuma risc si incertitudine maxime (care insotesc orice desant naval) sa fie prinsi ca boii cu marea in spate, cu Delta in dreapta, ratacind prin Muntii Dobrogei (care chiar asa pitici nu-s chiar potriviti pt traversari cu tancul) doar ca sa se trezeasca fata in fata nu cu unul ci cu doua brate fluviale unul dupa altul, despartite de o lunca joasa inundabila.
Stelian, pastreaza-ti vehementa pentru spete la care te pricepi, aici nu e cazul.
FOS are periodic exercitii exact cu tema platforme maritime si probleme care pot aparea in situatii de pace.
Rusii au dat si dau tarcoale de multa vreme, nu chiar ca la suedezi, dar nici prea departe.
@vlad, da’ de ce ne enervam? N-avem argumente? Sunt nerabdator sa ascult precedente si istorii cu debarcari sau tentative de debarcari pe litoralul romanesc.
Pai ai scris un cearceaf, cine o fi ala nervos?
Vorbim de platforme si tot ce implica ele. Lecitina?
doar de amoru’ artei 🙂
…si daca din Dobrogea schimba brusc directia catre sud, iau Sofia, Salonik-ul si-l intalnesc pe Erdogan la Tarigrad? Si pe acolo… la sud ce faci? Arunci in aer „podul prieteniei” din Giurgiu? De acolo Bucurestiul e in raza artileriei..
…submarinele nu-si au rostul intr-o mare asa de mica. Alea rusesti au insa ca teren de vanatoare, Mediterana si Atlanticul, nu marea Neagra. Si-n conditiile in care pot sa-ti trimit Kalibr dintr-o alta mare (Azov sau Caspica) un submarin romanesc cu rol antisubmarin e inutil. Ceea ce face ca „interesul” pentru un submarin romanesc (care sa nu fie subiectul Montreaux) sa fie ideea altora..
… ghici ciuperca!
Tu ii crezi, si altii care cred ca-i sustin pe rusi, pe generali rusi destul de slabi dezvoltati mintal. De ce sa debarce in Dobrogea si sa o ia spre sud,. cand pot ajunge in sud fara probleme?
Sub-urile rusesti nu au ca singur scop in viata lansarea de Kalibr, daca era asa nu aveau nevoie de submarine, le lansau linsititi de pe platforme terestre sau avioane. Daca rusii au adus sase sub-uri noi in MN putem presupune ca au motive serioase, exact aceleasi motive le avem si noi.
pai nu de asta. Nu asta comentam..
ci tactic..
…stelian zice ca rusii nu-s tampiti sa atace de pe mare Dobrogea ca bubuie el toate podurile de peste Dunare. Pai daca rusii o fac „tocmai de aia”, de ai dracu’, sa arunce stelian in aer toate podurile (fara astea NATO n-are nici un cap de pod acolo) si p-orma astia se sucesc spre Salonic sa-i ceara lu’ Erdogan pamant si apa?
…evident improbabil. Oare? Si daca rusi-s tampiti? Era o intrebare „de amoru’ artei” 🙂
dupa parerea mea, daca ajung sa „debarce” „undeva” in sud rusii iau directia Sofia-Belgrad sau Pristina. Nu Tarigrad. Ca Tolbuhin in WW2 🙂 Si de acolo Podgorita! Si uite inca un port visavis de Tartus…
Tactica militara este complicata, hai sa n-o ducem in ridicol. Nu suntem in 1877…
@stuwilson, presupun ca in goana lor de a-i cere lui Erdogan pamant si apa rusii s-ar gandi ca o chestie bestiala ar fi 1. sa activeze art.5 cu cateva saptamani mai repede si 2. sa atace nu una ci trei tari NATO (Romania, Bulgaria, Turcia) ca sa fie siguri ca NATO intelege mesajul. Repet, rusii sunt in multe feluri dar nu-s tampiti. Pe deasupra mai au si scoala de sah buna.
Parerea mea ca rusii cu aglomeratia de sub-uri fac 2 chestii:
1. eludeaza niste tratate privind rachetele de croaziera cu raza medie de actiune
2. au un „acvariu” personal (Marea Neagra), un fel de sanctuar, de unde or sa poata iesi la vanatoare in Mediterana si mai departe in caz ca vor avea nevoie.
Pe conventia aia pazita de turci nu m-as baza prea tare in caz de razboi. Or sa treaca prin Bosfor si pe dedesubt nu doar in pas de defilare.
Data viitoare ai grija mai mare cu vorbele, ca nu stii cine se agata de ele. Si nu e prima oara cand iti spun.
Stelian..era doar …un exercitiu de logica „inofensiv”. 🙂
1. N-are a face ca ataca trei tari NATO deodata sau 20. Odata inceput balul nu mai conteaza. Rusii nu vad NATO ca pe Romania ,Bulgaria sau Turcia ci ca pe SUA. Daca astia-s slabi n-or sa aibe nici o jena sa inceapa ei primii. Si la sah (apropos) cine incepe primul e in avantaj intotdeauna, ca-n toate jocurile de strategie „pe ture”. Cine are albul are initiativa inca de la prima mutare, prin urmare are avantaj. Pentru ca-i „LA MUTARE”!
..”J’adoube”…
2. Rusia nu eludeaza nici un tratat privind rachetele cu raza mica si medie in Europa. Tratatul are ca obiect doar rachetele sol-sol. Cu baza terestra. Nu se aplica celor cu baza in aer sau pe mare. Nu eludeaza. Se adapteaza. De unde si „ravna” cu care-si inarmeaza flota cu rachete de croaziera cu baza navala si-si maresc numarul de TU 160 . De fapt… fac exact ce au facut yancheii cand au semnat tratatul de limitare a rachetelor cu raza scurta in 1987. Ramasi fara Pershing-uri si Pionier-uri ai zice ca in sfarsit Europa ar fi rasuflat usurata. Nu! Yancheii se bazau pe Tomahawk in cazul Europei. Acum cu aparitia Kalibr NK este „paritate”. De unde si nervii pentagonezilor. Caci li se serveste aceeasi doctrina, aceeasi strategie si aceleasi mijloace cu care ei faceau „valuri” si puneau presiune” pe Rusia lui Eltsin.
E simetric. Dar Kalibr NK, desi in aceeasi clasa cu Tomahawk este o arma mai noua, mai moderna, mai potenta.” Initiativa” a trecut in partea cealalta in cazul acesta. Amplasarea lor pe sub-uri mici gen Kilo sau corvete minuscule complica si mai mult situatia. Europa este din nou „prizoniera” jocului celor doi mari. Singurii care conteaza aici de fapt. Vom avea razboi rece dar fara cursa inarmarilor, caci un timp rusii nu vor raspunde simetric dpdv tehnic.
3. Marea Neagra (implicit Azov!) este o prelungire a Mediteranei. Este controlata de rusi de pe USCAT! Aceasta este noutatea. Flota marii Negre n-are a face cu paza marii Negre. Lumea nu intelege asta. Suntem martorii unui breakthrough ce are ca rezultat concret SAM-uri si rachete antinava cu raza mai mare ca acum doua decade. Mobile. Asta combinat cu geografia inghesuita a zonei geografice a dus la asa numitele A2D2 sau zone de interdictie. Asta-i enerveaza cel mai tare pe yanchei. Dintr-o data o zona semnificativa a continentului e inaccesibila sau foarte greu accesibila pentru ei. Si n-are nimic de a face cu flota marii Negre. Doar in subsidiar. Ca potential. Dupa parerea mea doar ofensiv, ca si proiectie si control. In cazul ei Mediterana este zona de responsabilitate.
Ei si-au facut mutarea…au apasat butonul ceasului lor care s-a oprit. Instantaneu a pornit ceasul celuilalt. E la mutare si ceasu-i merge. Ca-i un joc de sah nu-i asa? 🙂 Confruntata cu o lume revendicativa , cu poli de putere care apar ca ciupercile dupa ploaie (fiecare cu ambitiile si demonii ei), SUA fac din ce in ce mai greu fata. Dar ceasul lor merge. Inca nu si-au facut mutarea. Si timpul se scurge…
Ca sahist practicant (este autentic) am castigat o groaza de partide la viata mea. Tot multe am si pierdut. Un sir semnificativ le-am remizat! Dar din toate cele castigate cele mai dragi sunt cele in care am castigat prin criza de timp al adversarilor! Cautau un raspuns si nu-l gaseau. Si le cadea steguletul ceasului de control. Erau unii care nu-si dadeau seama de asta si inca mai stateau pe scaun gandind in continuare…Obsedati de un raspuns…Psihologic e foarte instructiv. 🙂
Yancheii par a fi in criza de timp. Politici de tipul win-win nu prea mai produc. Iar cel mai umilitor lucru in sah e sa pierzi prin „zugzwang”.
4. Pe conventia aia pazita de turci eu m-as baza cel mai tare! Conventia aia APARA Turcia! Este un mare avantaj. Daca Turcia o incalca poate pierde stramtorile. Juridic! Caci atata timp cat o conventie „te recunoaste” atunci te apara. Practic recunoaste „dreptul international” asupra lor. In caz ca s-ar pune in discutie vreodata suveranitatea stramtorilor , ele ar fi aparate nu doar de legea Turciei, de dreptul suveran, ci si de cel international, adica de toata lumea!.
Initiativa nu are legatura cu cine incepe, initiativa se castiga se pierde, tine de mentalitate, de inteligenta si curaj…
In Mediterana rusii sunt niste catelusi, arunca doar un ochi sa vezi ce flote navale si aeriene are NATO in Meditewrana, fara sa-i mai punem la socoteala si pe americani. Iatlienii singuri scufunda tot ce au rusi plutittor…
Americanii in criza de timp?! Pai rusii se tot chinuie si dilata termenele la toate alea, de la submarine, la tancuri si avioane si tot americanii sunt aia in criza de timp?! Breeee, pe vremea ailalta aveau ivanii o propaganda de mai mare dragu sa te uti la ea: ecologisti/verzii, aia de luptau impotriva armelor nucleare etc sunt toate inventii KGB, dar matale ii faci rau de ras…
Stu, vezi ca Basarabia vine la noi si noi nici macar nu vrem, ei ne vor. Matrozu, se agata si el de un pai. Sa ramana la voi, nu ne complicam.
E mai simplu sa ai niste submersibile pentru cazul asta. Submarinul ala e tipic pentru scoala franceza, mai curand DGSE/Action decat Hubert, iesire prin tuburi, nu ca americanii sau englezii, care au lux. E o capabilitate mai mult decat interesanta, dar nu ca sa aperi platformele.
Pt. nostalgici:
http://www.tokkoro.com/picsup/2955465-jules-verne-nautilus-divers-fantasy-art-submarine-underwater-sea-technology-lights-fish___landscape-nature-wallpapers.jpg
http://www.tokkoro.com/picsup/2965817-jules-verne-digital-art-fantasy-art-underwater-submarine-sea-sun-rays-blue-20000-leagues-under-the-sea___fantasy-wallpapers.jpg
http://blog.martymagic.com/wp-content/uploads/2014/02/jules-verne-nautilus-Disney-Version.jpg
mie imi plac francezii . 4 fregate/corvete gowind 2500 plus 3 submarine scorpene.sunt bunivsi nemtii cu u212 dar…..
Ce parere aveti de acest SMX Ocean engleza si franceza https://www.naval-group.com/en/news/dcns-unveils-smx-ocean-a-new-blue-water-ssk-with-expanded-capabilities/ https://www.meretmarine.com/fr/content/dcns-devoile-un-nouveau-sous-marin-oceanique-dote-de-piles-combustible
Abordarea tovarasului ministru aminteste de infrastructura rutiera din Moldova. Ce conteaza ca nu pot face macar un drum expres ei promit doua autostrazi. Ce un sub, nu, trei bucati, de la nasul mare!!!
Părerea mea totuși e că asistăm la o schimbare de paradigmă, se pune problema că cam suntem în fundul gol cam la tot ce înseamnă arme și totodată că în cazul unui conflict major va trebui sa avem partea noastră de implicare nu sa stam cum mainile-n san…..cam cum e acum cu Irakul si Afganistanul care aparent nu sunt o problema de securitate pentru România.
Eu zic că toate programele vor trebui duse la bun sfârșit altfel vom rămâne că acum….în fundul gol!
O retea de senzori pana la 50 km de tarm care sa monitorizeze orice nava suplineste 1-3 submarine. Important este sa se stie ca in careul B44 de 10/10 km se afla o nava . Atunci se pot hotari contramasurile.
Submarinele lui Fifor sunt ca autostrazile PSD-ului: minunate dar vor lipsi cu desavarsire ! Asta dupa ce au condus 19 ani din cei 28 trecuti din 1989.
Cand ai Patriot la MK si in viitor si cele achizitionate de noi amplasate in Dobrogea(conform discutiilor anterioare de pe rumil) iti permiti sa tii submarin la suprafata fara teama de aeriana. La asta se va adauga si F-35 pe model belgian. Deci nu te obliga nimeni sa construiesti jumatate de submarin calare pe jumatate-de-torpila pe motiv ca trebuie sa iesi in larg pt apa adanca. Si ca sa conteze in Marea Neagra, trebuie unul adevarat, altfel la prima furtuna alergi in port. Microfighter, microsubmarin, microdrona zici ca suntem in Ant-man
Cum sa zic…… eu nu am nevoie sa compensez nimic cu un submarin maaaaare. 😉
Vorbind serios, daca vom incepe extractia de hidrocarburi la Marea Neagra, eventual sa si exportam spre Moldova si Ucraina, si pe cineva care va fi foarte deranjat.
Asa ca exista riscul sa se intample tot felul de chestii la platformele de extractie sau la conductele care transfera hidrocarburile la mal.
Pentru asta ai nevoie de submarine care sa poata opera la adancimi foarte mici, sa se aseze pe fundul marii si sa asculte.
Iar la nevoie sa le faca treaba aia.
Corporatiile daca au nevoie sa isi protejeze platformele maritime, sa si le asigure sau sa plateasca pe cineva pt asta 😉 In plus, orice atac, de orice fel o sa duca direct la articolul 5 si istoria ne arata ca aliatii i-au mai batut in Crimeea in 1853-1856.
La modul tau de gandire, ma asteptam sa propui adiacent niste structuri fixe pe adancime mica gen 50-100m cu sonare plus torpile cu raza lunga.
Cand m-am gandit la un submarin mare, am avut in vedere si ca turcii sunt in zona.
ma repet, da’s curios. Dati-mi si mie un motiv pt. care pe rusi sa-i doara asa de tare la basca de platformele alea ca sa riste macar si un Tu-22M pe ele. Ii depasim fara rusine la productia de petrol si gaze? Ca sa lase NATO fara motorina?
Problema nu e la „ca ii depasim” , ci la faptul ca le furi o parghie de control ..economic , indirect politic samd
Submarinele ..eu as fi de acord ca nu trebuie cautat „greierul” submarinelor ptr a fi originali
O sa ne ducem noi in odessa sa plantam mine???
O sa atacam rusii???
Platforma se intinde mult ai conditii care variaza , de la anotimp ( temperatura apei), salinitate (varsarea dunarii), aluviuni etc
Eu as crede ca suburile ar fi ptr a marca prezenta si cercetare
Daca tot se pun de ce nu invita lA ceva exercitii simulate in mareA neagra ptr a vedea cum se descurca fiecare in zona?
https://www.icds.ee/fileadmin/media/icds.ee/doc/ICDS_Report_Russias_Electronic_Warfare_to_2025.pdf
Fifor este un idiot – are idei! Nu dati banii pe prostii, luati rachete la copii… antisubmarin sa fie! Si o retea de hidrofoane! Daca ne mai tin bracinarii, niste nave telecomandate/autonome (AI) cu 2-4 torpile…
Dar daca tot am primit Insula Serpilor inapoi,oare cum ar fi sa facem o baza de submarine acolo,cu baterii de rachete antinava si antiaeriene?
N-am primit nicio insula inapoi. Am primit ceva platou continental dar insula, cu zona de 12 mile marine din jurul ei, a ramas la ucraineni.
Oricum nu se justifica sa faci o baza de submarine acolo. Greu de aparat, greu de aprovizionat.
nu noi am primit-o noi ci ucrainenii de la noi la tratatul de recunoastere a granitelor din 1997.
Na beleaua:
http://adevarul.ro/news/eveniment/cum-posibila-fabricarea-submarinelor-militare-made-romania-performante-pret-vor–putea-rivalul-rusesc-1_5a772ad7df52022f752f57ef/index.html
Interesant ca se discuta despre programul cu submarinul ca offset pentru contractul fregatelor. Adica … 😉
In alta ordine de idei, expertii cu care s-a consultat autorul articolului nu viseaza decat Germania si Olanda si nu vad preturi decat de la 550 milioane $ in sus.
N-au auzit de Gotland. Sau e prea ieftin pentru gramezile de bani pe care le avem noi.
Acum nu vreau sa fiu rautacios dar articolul respectiv are unele hibe, cum ar fi:
– Submarinele produse de Germania pt Israel au fost subventionate de statul german, sunt comanda speciala nu ne putem lipi la ele
-SUA, UK si Franta nu ne intereseaza au in dotare numai submarine nucleare, noi nu vom cumpara asa ceva, dintre cele trei doar francezii produc si sub-uri clasice
– Ce-i aia industrie orizontala la submarine? Putem noi fabrica cele necesare unui submarin? Si daca am fabrica sub-ul in tara intr-o proportie de sa zicem 60% despre ce offset mai vorbim si mai ales cat ar costa de fapt submarinul? Tot 550 milioane de euro?
-sa producem noi submarine pt tarile aliate? Adica daca un aliat NATO vrea sub-uri le va cumpara de la noi si nu de la un producator cunoscut? Noi daca am cumpara Scorpene l-am cumpara din India sau din Franta?
-ce sa cumparam de la olandezi, Walrus class, o nava care deja se apropie de MLU si care ar putea fi ultimul submarin construit integral in Olanda? Cine a mai cumparat submarine de la Olandezi?
-nu cred ca U 214 poate atinge 400m adancime 🙂 .
– dezirabile pt noi sunt doar Suedia, Germania si Franta pt ca doar astia produc in cadrul NATO sub-uri clasice
Initial am vrut sa scriu „expertii” cu ghilimele dar n-am vrut sa fiu nepoliticos.
E clar ca in privinta optiunilor, oamenii sunt pe langa subiect mult de tot.
Olanda intra in discutie doar daca se asociaza Damen cu Saab, in caz de am alege A26, sa fie produs in santierul Damen. Dar asta e doar un scenariu din categoria daca. Dar expertul nu cred ca s-a gandit la varianta asta cand a pomenit de Olanda.
Si faza cu sa producem submarine pentru tarile aliate e haioasa. Ar fi posibila doar daca cineva ca DCNS ar cumpara un santier de la noi si sa produca aici corpul navelor doar pentru ca e mana de lucru mai ieftina iar echiparea submarinelor sa se faca in Franta. Cum a procedat Damen cu nava de suport HNLMS Karel Doorman, construita la Galati si echipata in Olanda.
@George GMT
„…dezirabile pt noi sunt doar Suedia, Germania si Franta pt ca doar astia produc in cadrul NATO sub-uri clasice”.
Suedia nu e membru NATO, cu tot ce decurge de aici…
Corect.
De unde il cumparati o sa fie mai putin important cand se ajunge acolo. Ce este mai important este formarea echipajelor. Pentru asta trebuie sa va lipiti de olandezi. Au cel mai bun program pentru submarine SSK similar cu „Perisher Course” al Royal Navy pentru SSN; restul desparti graul de spic (nu incepeti cu aluzii la ce buni au fost suedezii cand l-au „scufandat” pe Ronald Reagan).
http://www.public.navy.mil/subfor/underseawarfaremagazine/Issues/Archives/issue_28/dutch.html
Forta de munca este mai ieftina in Romania asa ca si costul de fabricatie si achizitie a submarinului ar fi mai mic decat daca acesta ar fi fabricat in Germania.Daca submarinele ar fi construite de o firma mixta romano germana, cel putin jumatate din profit ar ajunge in Germania la firma germana.
mda….deci cumparam nave de suprafata (care ar fi fezabil de facut in RO) si la schimb aia ne dau tehnologie ca sa fabricam in tara niste OZN-uri de submarine. Toata discutia e in cel mai pur stil romanesc, Simona Halep te sustineeeeeem, Hagi, regele fotbalului, samd.
Romania nu are nevoie de sub-uri, ar fi doar o hemoragie financiara care ar manca banii atat de necesari altor zone (aparare aeriana in primul rand, apoi forte terestre, etc). Cu tot respectu’ dar nu se compara ce „batalii” a dus Marina Romana in oricare din razboaie vreti (WW2/1/Independenta) cu greul dus de fortele terestre si de cele aeriene. Tot ce-a facut Marina au fost in general sustinere a unor operatiuni terestre hazardate (evacuarea din Crimeea). Evident, in cel mai pur stil romanesc, cea mai grea pierdere a Marinei Ro a fost scufundarea unei canoniere romanesti care a calcat peste o mina tot romaneasca. Ro Navy e suficient sa existe cat sa nu se cheme zona noastra economica sat fara caini. In rest baterii antinava prin Dobrogea, un sistem bun si flexibil de radare si comunicatii si cam atat.
Doar ca sa stie rusii ca exista un submarin romanesc in mare nu se merita.
NATO daca vrea sa aibe un submarin in mare si in turci nu mai are incredere iar bulgarii nu par seriosi poate sa propuna Ro sa imparta macar partial costurile (achizitie/exploatare) cu Ro.
Tehnic, Ro nu are nevoie de submarine.
Pe Simona chiar o sustinem, Hagi este Regele Fotbalului Romanesc si Romania are nevoie de submarine.
Submarinele sunt singurele nave care pot crea o reala descurajare in fata ivanilor marinari, sunt cele mai bune arme anti-submarin si, desi sunt scumpe, isi merita banii.
In M.Neagra nu poti avea o flota de suprafata care sa faca fata Rusiei decat in conditii foarte stricte, flota ar fi deci limitata in actiunile pe care ar putea sa le duca, pe cand submarinele ar fi libere. Vezi WW2…
Scumpe?! Pai hai sa numaram: 3 sub-uri nu sar 1,2-1,4 miliarde de euro, dar noi avem Patriotul – 3,9 miliarde $, HIMARS 1,2 miliarde dolari, SHORAD/VSHORAD 2,1 miliarde de euro, patru corvete – 1,65 miliarde de euro etc.
Doar daca comparam pretul corvetelor cu cel al submarinelor putem observa ca nu-s chiar atat de scumpe, iar din punct de vedere tactic si strategic valoreaza cat toata flota noastra modernizata si dotata la un loc.
E de mirare ca mai discutam despre oportunitatea achizitiei de submarine, acestea fiind cele mai versatile si „egalizatoare” nave ale marinei romane, mai ales in fata unui adversar de talia Rusiei. Submarinul este prin definitie o arma foarte utila intr-un razboi asimetric, atunci cand te confrunti cu un adversar net superior cantitativ.
De acord cu OZNurile, adica eu cumpar niste Loganuri si tu imi dai ca offset ceva BMWuri 🙂 🙂 .
@revin, cu riscul de-a parea pedant. „Submarinele sunt singurele nave care pot crea o reala descurajare in fata ivanilor marinari” – ce sa ii descurajezi? Sa ii descurajezi sa faca ceea ce oricum nu au de gand sa faca? Repet, Romania e practic inatacabila dinspre mare. Nu intr-un mod critic. Da, e foarte fezabil sa ii fie bombardate portul Constanta, rafinaria Petromidia, alte elemente de infrastructura dar asta se poate face lejer de la 500 de km cu rachete de croaziera si in ultima instanta cu bombardiere. Eu nu-mi aduc aminte de nici o tentativa a rusilor sau a altora de-a debarca pe tarmul romanesc. Ba mai mult, in WW2 rusii nici macar nu se mai ambalau sa-i urmareasca pe ai nostri pana spre tarm pt. ca stiau ca nu pot face mare lucru. Da, au avut niste expeditii de pedepsire cu bombardierele lui Agarici, cu Zveno-urile care au incercat sa atace podul de la Cernavoda, cu Moskva care a bombardat Constanta, in toate rezultatul a fost un rahat pe batz pt. rusi. Dar nu au avut nici o expeditie serioasa de debarcare. Ce sa protejezi cu sub-urile? Liniile maritime quasi-inexistente? Din punctul meu de vedere rusii pot sa aibe in Marea Neagra si 50 de submarine, cata vreme is conditionate de Bosfor e ca si cum ar avea pesti in acvariu. Bugetul de inzestrare pentru Romania e o suma fixa si nu prea mare.
Altele sunt prioritatile.
De exemplu, Patriot e o achizitie excelenta, de unul singur sistemul asta le reduce rusilor cu 70-80% posibilitatile de atac aerian: vor putea ataca cu sanse doar cu rachete balistice, eventual de croaziera. Asta ii conditioneaza la costuri enorme, la tinte fixe, de maxima importanta, la o gramada de munca pe partea informationala, samd. In conditiile in care ai nostri as-ar feri de „performante” ca ale ucrainenilor gen sa parcheze tanc langa tanc si cort langa cort in raza de actiune a inamicului, asta deja ar pune la adapost fortele terestre impotriva catastrofelor militare.
Apoi aviatia, e foarte bine cu alea 12 F-16 noi dar pana la 48 de avioane multirol mai e mult. Apoi artilerie autopropulsata, apoi elicoptere, nu mai insir ca nu ma mai opresc. Marina in intregul ei vine undeva foarte la urma. Romania nu depinde in mod critic nici teritorial nici economic de mare. Nu e nici arhipelag, nu e o insula care traieste din comert maritim, nu ni se poate impune embargou maritim, samd.
Prin urmare, marina militara nu e o componenta critica a sistemului de aparare. Nu vei pierde Romania din cauza Marii Negre, chiar si ocuparea partiala a Dobrogei de catre forte inamice necesita o doza foarte mare de imaginatie. Are de-a face mai mult cu tot felul de traditii si complexe de ordin istoric. Toata euforia asta cu „anul marinei militare” mi se pare o deviere inutila si periculoasa de la trunchiul problemei (sau poate chiar asta se vrea?).
Nu-i vorba sa vie ivanii cu barca la C-nta ci sa ne putem proteja liniile de comunicatii, pe de alta parte nu poti sa stai doar la incasare mai tre sa dai si tu cu ceva dupa aia…
Plus de asta submarinele pot face si protectia flotei de suprafata. Bombardarea aia cu rachete si bombardiere nu-i chiar asa simpla cum pare. Ro va avea sisteme AA si anti-racheta desfasurate in zona, iar rusii nu au chiar atat de multe rachete de croaziera, de bombardiere nu mai vorbim.
Dpmdv marina are si ea urgenta ei, necesitatea ei, iar submarinele trebuie luate in considerare. Asa cum am mai scris nici macar nu sunt atat de scumpe, daca privim o eventuala achizitie in planul mai mare al inzestrarii.
Daca privesti cu atentie ce fac ai nostri la MN observi ca ei se pregatesc de fapt de lupta ASW, atat corvetele cat si fregatele vor fi dotate pt lupta ASW si doar in secundar pt lupta nava-nava sau AA, ori in acest context cea mai buna arma ASW este un alt submarin.
Cu 2-3 sub-uri romanesti aflate la vanatoare libera pe mare, flota rusa va fi mult mai atenta si chiar si rachetele alea e bine sa fie lansate de la distanta cat mai mare de tramul nostru.
Pe de alta parte nici Rusia nu are asa de multe resurse incat sa ne ingroape in cateva zile, s-a vazut in Ucraina ca sunt destul de slabi conventional, se vede si in Siria unde nu au putut sustine o prezenta prea masiva.
Dobrogea si Constanta ca si libera circulatie pe Dunare sunt strategice pt Romania in absolut orice context le-am pune.
Chiar daca rusii nu ar intentiona sa ne invadeze de pe mare, daca s-ar ajunge la un razboi intre Romania si Rusia, tara noastra ar fi capabila sa poarte razboiul si pe mare, cu rezultate bune.
Visati, nu gluma!
Fifor a zis ca va construi in Romania submarine.
Asta e informatia de baza.
In traducere: se pregatesc sa fure cu ajutorul industriei navale, cu pretextul ca apara interesul national.
Submarinul va fi fregata marasesti scufundata in crimeea.
Restul sunt povesti.
Andrasta vs Caiman care ar fi mai bun avand in vedere ca au aproape acelasi cost?
Caiman ca acces în ape mici, rezerva de torpile şi protecţie antiaeriana.
Andrasta ca AIP şi viteză.
Submarine mici dar specializări uşor diferite.
Dacă AS avea bani, AS lua 3 caiman şi 3 gotland/u212.
U212 poate fi produs şi de Fincantieri care Vard 😉 .
Vard are santierele din Tulcea si Braila, specializate pe realizarea de nave civile…
Au o problema majora cu personalul, au adus 150 de vietnamezi si intentioneaza sa mai aduca minim 150.
http://www.zf.ro/companii/santierul-naval-vard-tulcea-a-adus-150-de-muncitori-vietnamezi-si-mai-vrea-sa-aduca-inca-pe-atat-santierul-func-tioneaza-la-capacitate-maxima-avem-in-plan-realizarea-de-noi-inves-titii-16781435
Nu e chiar așa. Oamenii din Ro i-a dus Fincantieri in Italia sa lucreze la navele de croaziera. Sunt mai buni decât vietnamezii. La ce navuste fac in Ro ca sa aibă marja de profit trebuiau să mai reducă din costuri. Vard oricum nu era pe roze din cauza înghețării noilor exploatări de hidrocarburi off-shore datorita preț mic petrol și costuri mai mari decât ale celor onshore. Vard oricum era nisata și Fincantieri i-a salvat. Le-a mai dat să fabrice și altceva in afara de nave specializate pe explorări hidrocarburi.
Ce nu e chiar asa, ca sunt specializati pe producerea de nave civile, nu militare, in cele doua santiere din Romania sau pe faptul ca au o reala problema cu personalul?
Muncitori straini au lucrat pe santierul din Tulcea inca de la preluarea acestuia de Aker Yards.Este vorba de polonezi iar venirea vietnamezilor nu este nimic nou.Pe de alta parte santirul poate face si nave militare daca are comenzi. Practic acolo se pot construi nave cu pana la 200 m lungime si ~50 m inaltime. Care este impedimentul in realizarea navelor militare daca au proiectul.
Faptul ca santierul ăla nu a făcut decât nave civile chiar nu are importanță??? Iar pe aici s-a discutat mult ca îți specializezi constructorii, ca să îi poți folosi ulterior la mentenanța si în alte proiecte…
Explica te rog ce specializare trebuie sa faca oamenii unui santier ca sa construiasca o nava militara. Ce specializare trebuie sa capete santierul pentru constructia unor nave militare? Ok Tulcea a facut nave civile dar paleta este foarte diversa de la cargouri si diverse nave specializate pana la nave de croaziera. Ca navele militare au proiecte diferite de ale navelor civile dar si navele civile difera ale dracului de mult intre ele cum ar fi un cargou si o nava de croaziera pentru zona arctica sau nave specializate pentru platformele maritime. Dupa logica specializarii pe care o sustii ar trebui specializati separat pt fiecare tip de nava pe care o construiesc.Oricum la Tulcea nu cred ca se vor face nici corvetele nici submarinele si nu din cauza ca n-ar putea santierul de aici ci din ale motive.
Descărca documentul din link: https://www.google.ro/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/monographs/2005/RAND_MG236.pdf&ved=2ahUKEwi-1ODgl5LZAhXJJlAKHZQ9A7oQFjAAegQIERAB&usg=AOvVaw38xkLLdyrlilyolMpz3Zad tratează în cele peste 130 de pagini diferențele dintre santierele navale civile si cele militare din UK. Dacă nici asta nu îți răspunde la întrebare….
Documentul vorbeste despre posibilitatea ca industriala navala britanica axata aproape exclusiv pe nave de lupta sa intre pe piata civila. La concluzii ai ajuns? Nimic din document nu sugereaza ca un santier ca Vard Tulcea nu ar putea construi nave militare. Te intreb ce experienta avea Damen Galati in domeniul navelor militare cand a construit nave de acest tip cand santierul nu este specializat pe asa ceva? Nu au experienta? Dar cum se castiga experienta? Probabil spunand invariabil ca nu se poate.
Damen si-a construit acea experienta in timp, pe alte proiecte. Realizarea unei nave militare difera fundamental de una civila, si nu o zic eu, ci firmele implicate in survey-ul din link. Alea care fac nave militare.
Se pare ca nu citim la fel, uite aici cateva extrase:
Differences Between Military and Commercial Shipbuilding
If the UK commercial market is to expand, military shipbuilders will
presumably have to begin building commercial ships, because the
commercial industrial base is so small. The construction of all but the
most complex commercial ships, however, differs dramatically from
that of warships along several dimensions:
• Ship size and complexity. The average commercial ship is about
three times as big as the average military ship and thus cannot be
built in facilities sized for military ships. At the same time, the
average commercial ship is much simpler (e.g., no weapon system)
than the average military ship.
• Acquisition process. Commercial ship owners are accustomed to
much simpler contracting, designing, construction, and testing
processes than those that pertain in the military world.
• Design and construction. Commercial ships are, for the most
part, large steel boxes with relatively small and simple propulsion
and navigation systems. Designing military ships takes
longer because of their high equipment density, the large number
of sophisticated systems involved, and a desire to at least
match the current state of the art. Construction of commercial
ships is mostly a volume business that depends on simple steel
forming and welding processes repeated over and over. The construction
of warships involves the use of exotic materials, the
installation of large amounts of high-value, sensitive equipment,
and the satisfaction of more exacting standards. The testing
process for military ships is more involved because it has to
reflect the high technology and technology density of the ships
and take account of multiple possibilities for mutual interference
of advanced electronic systems.
• Workforce character. In the United Kingdom, military shipbuilding
requires a much higher ratio of white- to blue-collar
workers than that found in commercial shipbuilding. This is
because military shipbuilding demands much more engineering
support, as well as the need to interact extensively with the government
oversight team. Military shipbuilding also requires
more highly skilled and specialised workers. Such high overhead
and high skill base cannot be sustained by any yard that expects
to build typical commercial ships at competitive prices.
The differences between military and commercial shipbuilding
are not as great, however, for auxiliary vessels (oilers, sealift ships,
etc.) and some amphibious warfare ships as they are for surface com
batants and submarines. Auxiliary vessels are similar to commercial
ships and are often built to similar standards, and testing can be less
rigorous where weapon and sensor systems are few.
How Military and Commercial Shipbuilding
Differ
In Chapters Four and Five, we will assess the United Kingdom’s
prospects in the commercial and military ship export markets. In
those discussions, it will be useful to draw on an understanding of the
differences between commercial and military ships and shipbuilding.
In this chapter, we identify and elaborate on those differences. We
compare and contrast commercial and military shipbuilding along the
following dimensions:
• ship size and complexity
• contracting
• design
• production
• workforce demand
• client involvement
• business models.
In the following sections, for convenience, we will discuss ‘military’
ships versus ‘commercial’ ships, but it should be kept in mind
that these categories overlap along most of the dimensions just listed.
It cannot be said, for instance, that all military ships are more complex
than all commercial ships. At one end of the spectrum are aircraft
carriers, other surface combatants, and submarines, which are
extraordinarily dense with large engines and high-technology systems
and which are manned by large crews. At the other end are commodity carriers such as oil tankers and bulk carriers, which are essentially
large steel boxes with relatively small engines at the rear and which
are manned by one- or two-dozen mariners. The differences diminish
when comparing military amphibious warfare and auxiliary vessels
(oilers, supply ships, landing ships, etc.) and a few types of complex
commercial vessels such as large research vessels, pipe layers, and
LNG carriers. The less complex military vessels have many similarities
to their complex commercial brethren with regard to high technology
and technology density and are often built and tested to similar standards.
These similarities between some subsets of military and commercial
vessels should be kept in mind throughout the following discussion.
In fact, we break out military auxiliary ships as a separate
category.
Ship Size and Complexity
With a few exceptions (e.g., aircraft carriers), the physical dimensions
and weight of warships are much smaller than those of modern merchant
ships. Warships Forecast’s 10-year military outlook averages to
5,137 LSW per ship, or, by the rough conversion factor we introduce
in Appendix A, 10,274 GRT.1 Lloyd’s January 2003 commercial
order book averaged to 32,553 GRT.
Hidden in that comparison is the fact that much of the commercial
market is for truly huge ships. There are 62 ordered commercial
ships measuring 150,000 GRT or more, whereas the largest ships
on the European military forecast are the UK Future Aircraft Carriers
(CVFs), which may displace about 60,000 tons LSW, or 120,000
GRT, and there will be only two of them. The recently built large
UK replenishment oiler, HMS Wave Knight, is at 23,294 GRT,
much smaller than the large commercial cargo-carrying ships. In fact,
about 60 percent of the current commercial order book will carry
more cargo than the Wave Knight.
Although warships tend to be smaller than commercial ships,
they are much more complex. Most commercial ships are essentially
very large steel boxes with relatively small engines and small crews,
sufficient only to move the ship from port to port but nothing else.3
Warships, conversely, are compact and outfitted with complex sensors,
weapons, and communication and power distribution systems
(often in duplicate). This array of systems reflects the multiplicity of a
warship’s functions, as opposed to the single functionality (typically
transport) of many commercial vessels. For example, a commercial
ship needs a radar system only for navigation; a warship, however,
requires such a system not only for navigation but also for detecting
threats and engaging them. Military ships have complex hotel systems
to serve a crew that may number in the hundreds or thousands of
people, and many have structural features to enhance performance
and survivability.
An important ramification of warships’ complexity is that they
are far more expensive to build than commercial ships.
Contracting
About 80 percent of the cross-national sample of shipbuilders
responding to our survey said that there was a difference between the
types of contracts used by their military and commercial customers.
As the firms pointed out, each contract has unique aspects; however,
the commercial contracts are typically simple. They almost always
entail a firm fixed price with payments made at a few fixed milestones,
usually contract signing, start of fabrication, keel laying,
launching, and delivery. Commercial contracts require penalties for
late delivery. In addition, they are very competitive and leave little
scope for changes, including price revisions.
Security
More than 80 percent of the firms responding to our survey asserted
that military projects demand a higher level of security to prevent unauthorised
access to the ships and any information, material, or
equipment that is at the site. The latter includes weapons, ammunition,
secure communications links, and encryption equipment, as
well as layouts that might give potential enemies key data with which
to attack the craft and disable it. Because of these concerns, all personnel
granted access to the site require clearance.
Quality Control
Naval military standards are, understandably, much more onerous
than civilian standards and in many cases involve more exotic materials
whose life histories must be documented. Quality control is more
rigorous in military shipbuilding than in commercial for reasons
largely given already: the need to maximise ship life and survivability,
provide for crew safety in a challenging work environment, control
damage in the event of system failure or attack, and minimise maintenance
time. As a result, more materials must be certified as meeting
a standard, e.g., shock resistance, than is the case in commercial shipbuilding.
Some materials must have a traceable ‘pedigree’ so that manufacturing practices can be verified back through the supply chain if necessary. Because of the complexities of the issues involved in manufacturing speciality components for naval vessels, the base of
suppliers has contracted. Finding and verifying quality materials place
a greater burden on the shipyard’s purchasing, receipt, and inspection
staffs than would be the case for a commercial project.
Testing. While the use of exotic materials and thin plates,
among other things, requires more extensive training and more comprehensive
inspections during construction, it is at the end of the
construction phase, during testing, when military shipbuilding differs
most from commercial. The great majority of our survey respondents
agreed that commercial and military shipbuilding differ in testing
requirements (see Figure 3.4). On military vessels, there is a greater
requirement for testing and commissioning of systems prior to delivery
of the vessel, although the degree of difference is dependent on
the ship type. This greater emphasis on testing in military construction
is a reflection of two factors:
• There is more nonstandard or specially developed equipment,
including weapons and more-sophisticated electronics, on military
vessels than on commercial vessels, leading the customer to
want assurance that all these systems will work together before
accepting the ship into service.
• On military ships, there is usually multiagency involvement,
which requires a greater level of paperwork and bureaucracy
Sea Trials. There was consensus among survey respondents that
military and commercial ships differ in the extent of sea trials
required. Sea trials of military ships often cover all aspects of
manoeuvring, endurance, ship handling, machinery space operation,
and weapon and sensor testing and operation. Such trials are carried
out as an activity separate from testing, prior to a final demonstration
after rectification of defects.
Military Ship Construction Requires a Much Larger Workforce
• The ratio of foremen (blue-collar supervisors) to workers is
about 1:20 at the commercial yards versus about 1:6 at the military
yards. Apparently, the complexity of military ship construction
requires more waterfront supervision.
• The data do not show as great a divergence in the steel fabrication
trades between commercial and military yards as would be
expected from the difference in allocation of work to the hull
(compare Figures 3.6 and 3.7). About 57 percent of the commercial
yard blue-collar workers are involved in steel fabrication,
welding, and mechanical work, versus about 49 percent at the
military yards. However, the three UK commercial yards represented
in Figure 3.7 are all builders of small and relatively complex
commercial or naval auxiliary ships. None of these yards
fabricates the large bulk carriers reflected in Figure 3.6.
• Commercial yards have a much lower proportion of electricians
(about 1 percent of blue-collar workers) than do military yards
(about 16 percent), due in part to the practice of outsourcing
electrical work at the commercial yards and in part to
Our interviewees made some observations that expanded on the
lessons from the data above. They pointed out that military ship construction is more outfit-intensive than commercial ship construction,
so military yards employ a greater percentage of outfitters than commercial
yards do. Military projects require a greater number of people
with skills related to weapons and to electronics and communication
equipment, along with a knowledge of military standards. Technicians
involved in weapon systems are not directly required on commercial
craft, although their skills could be used, for example, on
radio and radar systems. However, on commercial ships, any work
required on such systems during construction tends to be done by the
supplier as a result of purchase or support agreements or guarantee
requirements. The requirements for greater quality control and testing
also give rise to a different skill profile for blue-collar workers, as
do the use of distinctive materials and the importance of shock and
damage resistance and recovery.
„Damen si-a construit acea experienta in timp, pe alte proiecte” Serios? SN Galati este un santier eminamente civil si din postura asta a construit si nave militare, cred ca 19 la numar insa productia de baza este civila(vezi portofoliul de produse).Cand galatenii au construit prima nava militara sub sigla Damen aveau aceeasi experienta pe care o are Tulcea acum.
Si ca tot a pus carnatul de citate, referitor sa sondaj (survey):
„Nonetheless, with one exception, all the dual-purpose respon-
dents to our shipbuilder survey could see benefits to their commercial
work from their military shipbuilding experience or, less often, vice
versa. However, it was pointed out that benefits would largely depend
on the ship type. In particular, where warships are involved, the bene-
fits are marginal. Sharing of best practices is more likely where there
92 Differences Between Military and Commercial Shipbuilding
are greater similarities between ship types—for example, military
auxiliary vessels and similar commercial vessels. Among the benefits
that military practice can draw from commercial experience are
knowledge of purchasing and cost-reducing practices through mod-
ern shipbuilding methods. From military experience, the commercial
side of the yard can learn about arrangement of tight, complicated
compartments; management and control of complex projects; and
higher-quality requirements and, in particular, high-technology
products where those meet owner requirements within cost con-
straints. Of course, the yard as a whole benefits from the broader
business base, considering the constraints on sales in the increasingly
competitive commercial market and in the shrinking defence market.
Sometimes yards that specialise in one category of ship have turned to
the other to fill gaps in demand and thus retain trained, skilled
workers”. Deci daca vor pot. Tehnic vorbind SN Tulcea poate. Fincantieri poate construi nave militare la Tulcea daca va vrea. Tehnic este posibil.
Un ultim mesaj.
Conform citatului tau:
„Commercial ships are, for the most
part, large steel boxes with relatively small and simple propulsion
and navigation systems. Designing military ships takes
longer because of their high equipment density, the large number
of sophisticated systems involved, and a desire to at least
match the current state of the art. Construction of commercial
ships is mostly a volume business that depends on simple steel
forming and welding processes repeated over and over. The construction
of warships involves the use of exotic materials, the
installation of large amounts of high-value, sensitive equipment,
and the satisfaction of more exacting standards.” Deci „most of comercial ship”
Uite aici:
http://www.rosellinisfour-10.no/vessel
Nava asta se va construi la Tulcea si numai „a large steel box” nu este. Zi-mi si mie fundamentele ce stau la baza constructiei aceste nave si care nu se aplica la nava militara. Spune-mi cat de simpla este o astfel de nava comparativ cu o corveta sau cat de complexa este o corveta comparativ cu asta.
Da, nava aia e un fel de Mercedes al navelor comerciale. Plina de tehnologie de inalta performanta, dar nu tehnologie militara. Uita-te cum arata un laptop militar si unul civil de inalta performanta, asta ca sa sintetizez prin caricaturizare.
(Face Mercedes astazi tancuri? Nu. Ar putea sa faca? Sunt sigur ca da…)
Aia cu whitw collars si blue collars plus supervizorii si materialele sensibile se refera la o industrie specializata pe tipuri de nave dintre care cele mai putin complexe erau fregatele Type 23 urcand apoi spresubmarine nucleare clasa Astute , portavioane si distrugatoare. Daca ai citi mai atent ai vedea ca deplang cumva lipsa de abilitate de a exploata nisa navelor militare „mai putin complexe” cum ar fi corvetele, OPV-urile si submarinele conventionale sector in care au inregistrat succese prea mici pentru marimea capacitatilor de productie( cateva corvete livrate la export, lipsa unui submarin conventional in productie etc) Cumva studiul atinge doar in parte situatia SN din Romania. Insa finalul spune ca se poate.
Eu nu am zis ca nu se poate, poti face corvete, moderniza fregatele si realiza submarinele si in Santierul Militar Mangalia, ce practic nu mai exista (intr-o perioada functiona ca subcontractor pentru Daewoo Mangalia), dar la ce costuri???
Eu concluzia o vad altcumva, orice santier militar poate realiza nave civile, chiar si cele complexe, singura limitare fiind data de dimensiuni. Invers, adica santiere civile care fac nave militare, posibil, dar doar daca isi adapteaza operatiunile (muncitori specializati, tehnologii, fluxuri etc), lucru ce costa. Singurul santier din Romania care deja a facut acest lucru pe cheltuiala lui e Damen Galati, pentru toate celelalte cheltuiala ar cadea in sarcina comanditarului, statul roman.
Cred ca ar putea incepe prin revitalizarea sau modernizarea Delfinului, in functie de posibilitati. Spun asta pentru ca el fiind un Kilo, ne poate ajuta in antrenamentul marinarilor de pe fregate si corvete, basca PUMA NAVAL.
Fie si pentru asra trebuie readus la ‘viata’, chiar daca capabil de lupta nu se mai poate. Apoi poti sa continui cu constructia altor 3 submarine, indiferent care, avand posibilitati de mentenenta locala.
Traim si vedem! 🙂
Ptr Delfinul,putem inlociu bateriile cu baterii Solare(deep-charge),avem in Romania
2 companii de baterii…Rombat…Caranda….
-O estimare cca 700 tone baterii solare…apoximativ 5 mil Euro,oricum vor avea o capacitate mai mare cu circa 30-40%,datorita celor 30 ani de avans tehnologic.
-Clasa Kilo,daca este adevarat, se scufunda la 240m???;Il certificam dooar ptr 150m.Comunicatii-le,sUp-dated la sonare or sa bata spre 50 mul usd minim…
Torpile,contramasuri la torpile,ne vand toti,dacaa dam banii pe ele,tara membra NATo,in cel mai select club militar…
Un scenariu:la unul din Motoare Diesel-generator,de origine ruseaca,fara multe ore de functionare,cei drept,se strica pompa de injectie,se intampla si la firmele mai titrate,Ce facem vorbim cu moldovenii din bazar la Gorbaciov(Constanta) sa ne faca ”rost ” de 1 buc/???…Nu mai vorbesc de un banal releu,contactor…ce facem inlocuim toate instalatiile….
Ptr amatori am dat un link …Pampoanito,un sub din al doilea razboi mondial…Partea de manual tehnic care nu este secreta,are circa 14000 de pagini…
-Noi am facut sub acum 60 ani la galati,dar la kituri ,venit din Italia,iar dupa carti
nu prea a facut mare branza…
-Cumparam ,comandam de la nemti -francezi 3 submarine costiere,cu API(s-u pile combustibil) cca 600-700 mil Euro ,cu arme cu tot.Ca off-set cerem 2 -3 cimpuri de
centrale eoliene marine(pret 300kw-eoliana marina 5-6mil Euro)…marea Nordului
este plina de asemea ”paduri”.
-De-a lungul cablului montam citeva statii de alimentare(tehnologia exixta),iar submarinele vor sta in stand-by ,conectate la date-power la cablu de la uscat..
-completam cu drone sub…/aeriene/navale…si vom avea un sistem modern,care
produce si bani …
-Ca intrebare,Delfinul are sas ptr scafandri???
-Foarte bun x-26 caimacan,dar stati linistiti,o sa facem noi 3 sub…mai incolo…
-daca va fi ceva,va fi ce vor americanii la marea neagra,ramane de vazut daca au atata incredere in noi…
O anecdota de la colegii de promotie militari,ofiteri in Ronavy..Prin anii90 le-au
montat la bord RECEPTOARE GPS…DACA ”MERGE’ GPS NU NE DETECTEAZA INAMICUL???!!!!
Nu are sas pentru scafandri, are SBS.
Eu aveam impresia ca te pricepi.
Nemtii au submarine care stau la cheu, dar nu au marinari cu care sa le ocupe. Ca tot se vorbeste despre eficientizarea resurselor in europa. Am o propunere daca se vrea armata europeana, sa negociem sa trimita nemtii submarinele in marea neagra cu jumatate echipaj nemtesc si jumatate echipaj romanesc. Iar romanii sa plateasca Leasing, iar dupa 4 ani submarinul se intoarce acasa si se vinde iar cu banii castigati se fac altele. Si astfel romania isi rezolva problema submarinelor, germania isi rezolva problema marinarilor si mai castiga si bani pe deasupra. Deci ce ar zice bundeswehr de asta? Interesasant nu. Un exemplu de coperare intre aia cu bani si aia cu resurse umane.
Sambata ,pe 3 s-au vizitat navele militare in portul Constanta
As vrea sa punNiste poze de pe Duncan
CUM procedez???
foto 1-protectie antisoc la tablouri electrice…ptr aceste lucruri mici,costa mai mult 1mliliard ….
le poti posta pe un site specializat, ceva in genul „tinypic” si de acolo sa dai URL-ul la fiecare (iti ia mult timp) sau le atasezi la romaniamilitary@gmail.com (limita parca e 25mb pe gmail pentru fiecare mesaj, daca ai multe probabil ar trebui sa trimiti mai multe mailuri…)
Salut,
Cel mai usor cred ca le pui in google drive si dai un link cu folderu unde le-ai urcat.
De acolo le vedem toti, sau fac Baietii de aici un articol separat.
Cam unflate preturile date de analistul militar. Ion Petrescu arată că, pe piaţa submarinelor, preţurile pleacă de la 550 de milioane de dolari şi se opresc la aproape 4 miliarde de dolari. “Dezirabile, dintr-o perspectivă pragmatică, ar fi Germania şi Olanda. Dacă s-ar opta pentru achiziţionarea externă a unui submarin militar, preţurile ar fi între 550 milioane de dolari, precum în contractul de achiziţionare a unui submarin german de Portugalia şi de 1,3 miliarde de dolari, pentru toate cele trei submersibile produse de Germania pentru Israel. În schimb, SUA, Marea Britanie şi Franţa au în dotare submarine moderne cu preţuri estimate la circa 2,4 miliarde de dolari, în cazul americanilor şi britanicilor şi 3,8 miliarde de dolari, dacă avem în vedere opţiunea franceză”, spune analistul. https://www.ionpetrescu.ro/
http://adevarul.ro/news/eveniment/cum-posibila-fabricarea-submarinelor-militare-made-romania-performante-pret-vor–putea-rivalul-rusesc-1_5a772ad7df52022f752f57ef/index.html
Visam sa submarine, dar nu stim sa manevram un robot: http://evz.ro/strict-secret-marina-militara.html
Tot aici pe forum, dar la o alta postare am spus urmatoarele. Persoane care au lucrat e submarin si au plecat catre zari mai calde, in marina comerciala, spun ca este imposibil de remediat problemele singurului submersibil romanesc. Nu bateriile sunt problema, ci si alte sisteme, care au fost „dezafectate” si greu de inlocuit … Toate ceste pagube, au fost realizate in momentul cand s-a incercat realizarea unor „modernizari” cu ceva ajutor din occident. Unii spun de Franta … Fara un raport oficial din partea proprietarilor, nu stiii ce sa mai crezi.
Eu ma intreb
La un sub care e o constructie in mare parte monococa , autoportanta , care suporta fortele pe toata suprafata are vreo importanta …ca are n’spe gauri ce strapung carcasa etansa si ca schimburile de temperatura , de presiune ..in teorie ar afecta toate „semeringurile” ..ca toate aceste etansari axiale sunt ceasuri elvetiene de precizie ce stau in apa de mare
Cine a vazut un „fund” de vas dupa 2 ani la reparatii stie ce inseamna apa de mare ..si alea is date cu vopseluri speciale
Tehnologia materialelor si prelucrarea lor ptr chestiile astea mai sofisticate e „tehnologie spatiala”
Putem indrazni la niste rachetute de croaziera lansate vertical sau macar AA sau e prea mult pentru noi ca si pret ?
Ar fi fost bune ca si descurajare (deterrence) dar si utile in situatii extreme ca doar cea mai buna aprare este atacul… Mai ales cand nu stii de unde vine.
Sincer, este poate cel mai slab articol. Articolul, comentariile lui popeye, ale celorlalți… Mă rog, dreptul la liberă exprimare face parte dintre beneficiile democrației…
Adevarat, unele comentarii sau articole sunt mai bune sau mai slabe, dar oamenii si-au dat interesul pentru subiectul acela, au gandit. Ceea ce tu nu dai dovada prin acest comentariu.
Daca aduci argumente, pareri documentate, atunci jos palaria, poti sa critici si sa cataloghezi pe oricine si orice, daca nu …..
Dar ce-ți trebuie sistem Anti-Aerian pe un submarin pitic???
Daca vrei sa-i asiguri o minima protecție Anti-Aeriana i-ai cu tine 2 lansatoare CA-94m și gata. Dar nu vad logica unui sistem anti-aerian.
Când submarinul este alimentat in larg… Nu este protejat de sistemul anti-aerian al navei?
Eu am vorbit în articolul precedent de submarine pitice! Și reiau propunerea mea din nou: UNA CLASS – o versiune noua.
Croații au institutul de cercetare noi avem șantierele navale!
Ce sa mai zic că UNA CLASS poate veni la pachet cu R-2 Mala care este un mini-submarin pentru scafandri, lansat din tubul pentru torpile.
Practic îl trimiți in sevanstopol, până lângă nava rusească Moskva, implantează torpila și pleacă liniștit, intorcandu-se la nava mama.
Clasa UNA:
– lungime totala 18,80m
– lungimea cocii de presiune -13,30 m
– latimea cocii de presiune – 2,7 m
– diametrul cocii de presiune – 2,5 m
– înălțimea totală cu suprastructura – 3,64 m
– deplasament 76 tone.
Informațiile sunt luate de pe RoMilitary
https://www.rumaniamilitary.ro/dintii-de-rechin-ai-jrm
– aceste nave pot opera în ape cu adâncimi de doar 10 metri.
– adâncimea maximă de scufundare – 120m
– adâncimea maximă de rezistenta -180m
Autonomia este de:
180 ore /,6 persoane
96 ore /10 persoane (4 scafandri)
500 km – raza de acțiune
Stii tu ca Romania cumpara submarine pitice ?
N-o sa fie tot timpul navele tale in zona sau n-o sa aiba posibilitatea din diverse motive ca sa te apere AA.
Am intrebat pentru ca am vazut ca si altii se gandesc sa introduca sisteme AA pe submarine, probabil pentru a contracara avioane/elicoptere ASW de prin preajma.
https://www.offiziere.ch/?p=25280
Am dubii mari ca XMS-26 Caiman va fi vreodata produs/comandat, primele anunturi despre el apar in toamna lui 2012, iar de atunci au trecut ceva ani si nimic…
Oare de ce?
Solutiile 3 in 1 se pare ca nu plac militarilor, cum sa faci „misiuni la litoralul inamic, la litoralul propriu, aparare antiaeriana si antinava, culegere de informatii, operare FOS” cu o singura nava, iar nava respectiva sa exceleze in toate aceste domenii ca una dedicata?
Trustere, catarg retractabil, operation bay, tun de 20 mm, racheta AA, torpile in doua calibre – toate generatoare de probleme, forma de autobuz (de unde si viteza de 10 noduri)
Iar videoclipul de prezentare e de o naivitate debordanta, spatiile interioare generoase rau, tipologiile misiunilor – uau!
Daca vom avea submarine, vor fi germane sau franceze, ca astea sunt singurele optiuni, neaparat cu AIP. Si nu, nu cred ca vor fi construite in Romania.
Ideea dotării cu submarine este superfluă. Dotarea cu submarine nu ne poate apăra de un atac venit de pe mare al Rusiei, Ucrainei, sau Turciei, ipotetic vorbind. Ce să facem cu ele ? Putem face ceva pe ele. Silențioase chiar fiind, sunt bune în faza de observație, dar ele devin vulnerabile în faza de atac când trebuie să se ridice la cota periscopică și pot fi observate de sateliți sau drone și atacate. Flota română nu poate face altceva decât să asigure cât decât paza litoralului cu corvete sau fregate. Ideea dotării cu submarine dovedește o crasă incompetență. Cine este inamicul nostru nr. 1 ? În cazul în care Ungaria sare pe noi ne apărăm cu submarinele din Marea Neagră ? Mai bine am am avea aviație, radare și rachete performante. Cu banii pe trei submarine dotăm două divizii de tancuri. Această gândire proastă arată că nu suntem nici în faza de amatorism. Să sperăm că le vine mintea la cap ministrului Fifor și ofițerilor din Forțele Navale. Vrem un submarin, să-l reparăm pe cel care îl avem și gata. Nu are nici un sens să investim bani în ceva care nu ne poate aduce nimic din punct de vedere al apărării naționale.
Să spui că trei submarine nu îți pot aduce nimic din punct de vedere al apărării naționale mi se pare ceva paralel cu realitatea. Și nu le cumpără acum, până vor intra în dotare, dacă intră vreodată, probabil vom avea toate bateriile Patriot în serviciu. Și mai multe F-16. Așa că submarinele nu o să încurce programele de dotare cu avioane și apărare anti-aeriană. Radare avem și acum destule. Aici stăm bine.
Atac al Ucrainei venit de pe mare? Cu ce? Cu cele 10 barci rapide sau câte or avea în dotare? Și banuiesc ca ne atacă după ce se satură să îi mai bată pe ruși.
Ungaria sare pe noi doar cu gura pentru că sunt niște rupți in cur penibili. Armata lor e zero. Dacă le tragi o palmă țipă că sunt persecutați. Asția nu știu de rușine și de penibil. Și dacă ne strângem ăștia de pe site, îi batem noi singuri.
Întorcându-mă la submarine, dacă cerem și noi ca polonezii niște rachete de croazieră pe submarine tot nu ar aduce nimic in plus din punct de vedere al apărării naționale?