Replica aeronavei Coanda 1910, insotita de echipa ARPIA Craiova, a participat in zilele de 28 si 29 septembrie, la expozitia Carrefour de L’air, in incinta halei Concorde a Muzeului Aerului si Spatiului de la Le Bourget, Franta. Ocazia a fost cea a sarbatoririi centenarului acestui muzeu.
Avem si dovada (cu aparitia in presa), chiar de sub Concorde:
Si aici cu “echipajul” ARPIA Craiova: General de flotila aeriana r. Ion Craciunescu, Comandor r. Ilie Dumitrescu, maistru militar r. Gheorghe Popovici, locotenent r. Gheorghe Dinului, aceiasi care au insotit replica aeroplanului si la show-ul aerian de la Ferte Alais din 2017:
Iar aici alaturi de dl. general de divizie aeriana (2s) Alain Rouceau, director adjunct al Muzeului Aerului si Spatiului Le Bourget, care ne-a fost gazda alaturi de doamna Nina Pollard si carora le multumim pentru ospitalitate dar si pentru intelegere:
Deplasarea aeronavei a fost un adevarat efort, nu doar financiar, pentru a ne incadra in conditiile stricte ale muzeului. Si-au adus contributia la inlesnirea acestei deplasari – dl. inginer de aeronave Marian Jean Marinescu, Dumagas Transport SA, Blue Air Aviation SA , Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, dl.inginer de aeronave Radu Berceanu, Civitas srl Craiova, – iar local, dl. Cristian Nisipasu a fost cel care ne-a ajutat cu logistica pentru incarcare/descarcare si asamblare/dezasamblare.
Momentul in care subsemnatul s-a strecurat si el, in „contrapondere de flanc” pentru dl. Florin Paun, in poza echipei Coanda – poza din articolul scris de doamna Ingrid Vaileanu Paun (pe care va invit sa-l cititi in franceza aici : www.interviewfrancophone.net):
In cadrul expozitiei din hala Concorde, Coanda 1910 a fost piesa de rezistenta, alaturi de cele doua Concorde si un Mirage IV, „echipat” pentru bombardament nuclear:
Burta Mirage IV
Replica “Coanda 1910” a fost realizata in perioada 2009-2012 de catre membrii ARPIA Craiova amintiti mai sus , la initiativa inginerului Stancioiu Nicolae, cu sprijinul domnului inginer Marian Jean Marinescu, (si acum europarlamentar), al S.C. Reloc S.A., Aeroclubului Romaniei, Avioane SA Craiova, si al ALRO Slatina.
Speram ca intr-o zi Coanda 1910 se va intoarce pe meleagurile galice, poate insotit si de alte aeronae reprezentative ale istoriei aeronautice romanesti, dar pana atunci ARPIA Craiova are deja planificate alte prezente la expozitii.
Si ca tot vorbim de expozitie, am surprins 2 motoare mai compacte, dar de referinta, care tare bine ne-ar fi prins si noua pe vremuri: Snecma Larzac si Adour:
In incheiere, cateva imagini din expozitie si show-ul aerian de duminica:
Totul impachetat si gata de plecare dupa o mica dezlantuire a naturii: Coanda 1910 isi ia ramas bun (sau la revedere) de la Muzeul Aerului din Le Bourget:
Marius Zgureanu
Off:https://ziarero.antena3.ro/article/view/id/280205
Frumos, felicitari tuturor celor implicati in proiectul, replica „Coanda 1910”.
Jos palaria si respect pentru istoria adusa din care in fata omului.
Exceptional efortul acestor oameni! Felicitari si lui Marius Zgureanu fara de care lucrurile ar fi mers mult mai greu!
Felicitari!
Felicitari !
Nu-i cam mult sa fie numita replica? Din cate stiu aparatul original era invelit cu placaj si nu avea motor de alouette.
La comunistii astia buhaiti merge si asa.
Motorul original e la muzeul din Bourget, undeva prin depozit, inca nu l-au gasit.
Motorul de Alouette a fost solutia cea mai simpla si mai rapida de a avea un grup propulsor. A fost transformat pentru a furniza tractiune, ceva ce initial fusese cerut celor de la Turbomecanica, care au spus ca nu se poate.
Odata ce ai o turbina in bot, merita sa risti cu placaj pe fuselaj si aripi?
A ti ceva de genu….” intră in corespondență cu Henri Coandă, căruia îî atrage atenția cu invenția sa, joncțiunea metal-sticlă. Se pare ca D.O.M. a fost primul care a realizat practic acest tip de joncțiune, în epocă ea nefiind cunoscută și utilizată. Ulterior ea a stat la baza realizării unor tehnologii precum cea a discurilor optice (CD, DVD, etc) sau opto-electronice. Marele savant efectuează în 1971 o vizită la liceul unde elevul D. Olaru învăța (Liceul Dimitrie Cantemir din București), și asistă la o demonstrație practică realizată de către acesta în laboratorul de fizică: sursă de lumină bazată pe un sandwich metal-sticlă. Ulterior, D.O.M. devine discipolul lui H. Coandă.” o fi citat de sputnik ..)))