În spațiu – petrecere la lansarea SSO-A

În primul rând o veste tristă – Satelitul probabil nu apare în această săptămână.

În al doilea rând, un îndemn: dacă cititorii nu au făcut-o deja, sunt încurajați să citească articolul apărut astăzi scris de Grigore Leoveanu, partea a unsprezecea dedicată avioanelor de recunoaștere și supraveghere. Este mult mai interesant decât acesta. 🙂

Despre SSO-A am vorbit deja, dar nu strică un sumar.

  • Inițial, un număr de 71 de sateliți erau programați pentru lansare. Vor fi doar 64; cei 7 rămași nu erau gata.
  • Lansarea a fost arvunită de Spaceflight Industries în 2015 pentru a acoperi cererea, satisfăcută de obicei de capacitatea existentă la misiunile standard.
  • Lansarea este considerată o mașină de gunoi spațial, contribuind doar la creșterea cantității de gunoi spațial. Posesorii sateliților nu sunt de acord.
  • Lansarea a fost amânată de două ori – prima dată datorită unor verificări adiționale ale Falcon 9, a doua oară din cauza vremii.
  • Nu este cea mai mare cantitate de sateliți lansată în spațiu; recordul îl are o rachetă indiană PSLV care a lansat la începutul lui 2017 104 sateliți.
  • Există un mic scandal referitor la momentele când sateliții vor fi lansați, acuzația fiind că Spaceflight a furnizat informații care nu sunt coerente și corecte, dar, bineînțeles Spaceflight neagă spunând că lucrează împreună cu autoritățile pentru a nu exista probleme. Vom vedea.

CEO-ul Spaceflight Industries – Curt Blake – a declarat despre această lansare: [2]

Usually, we buy up excess capacity, and that’s how we fulfill the demand of our small satellite customers.
And basically we had to go to a model where we’re buying an entire launch vehicle in order to satisfy that demand.
The whole thing is super, super well-planned, as you can imagine. Doing anything with that many different satellites and that many different procedures, to make sure it all comes together correctly — you really have to make sure you know when all the different pieces are coming together.
It’s a lot of satellites that are all sequenced off in a way that we’ve done hundreds of simulations on, to make sure that there’s no recontact when we send all these different satellites out.

Integrare structură lansare sateliți SSO-A

Integrare sateliți pe structura de lansare (sursa Spaceflight)

 

Și totuși, cum vor fi urmăriți sateliții?

  • Spaceflight Industries a recunoscut posibila problemă – raises natural concerns about potential collisions between spacecraft causing orbital debris – dar apoi a mai făcut o declarație: Spaceflight is a strong proponent of being stewards of space and operating responsibly. We run countless simulations and tests to do everything we can to successfully place payloads on orbit. Once payloads have been deployed, it is the operator’s responsibility to make contact with and track the satellite.
  • Dar s-au asigurat că va fi bine: By initiating discussions with the 18 SPCS, we’ve been able to provide them with the information they need to minimize risks to currently orbiting space objects. [6]
  • De asemenea au spus că Manifests can change leading up to the launch for a variety of reasons, including payloads not being ready, the right licensing not being secured, etc.
  • Un cercetător în astrodinamică (T.S. Kelso) a tweetat: It remains unclear how prepared we are to track & ID passengers from the SSO-A launch in a timely fashion. I am still very concerned. CelesTrak stands ready to work with anyone willing to share to help sort this out: https://www.leonarddavid.com/cluttering-the-space-commons-monday-launch-irks-orbital-debris-experts/. [4]
  • Urmăritorii de sateliți (18 SPCS – engl Air Force’s 18th Space Control Squadron) au declarat că Check out the SSO-A launch on Monday at #Vandenberg AFB w/ 64+ spacecraft! We’re working closely with all O/Os to track & catalog the objects ASAP. Thanks to all O/Os for their cooperation, transparency & support for #spaceflightsafety. [5]
  • T.S. Kelso nu s-a lăsat: Spaceflight seems primarily focused on the potential for ‘recontact’ among their payloads, which is a minor issue (since it would happen at low velocity) and only affects the payloads from that launch.
    • Prima problemă este: Past large multi-payload deployments have taken weeks to produce orbits for many of the objects and those started with good data from the launch provider on where those objects were expected to be at deployment.
    • A doua problemă este: We don’t require identification for safety of flight, but the operators do to be able to point their antennas at their spacecraft to communicate with them. If they fail to do so within some time limit — for example, the length of time their batteries will last — their satellite will die before they ever hear from it.
    • Și concluzia: The issue is setting reasonable expectations for the satellite operators and allowing them to plan and test for reality. It’s too late to do that now and many of these satellites will effectively be space debris upon release from the dispensers.”

Nu știm dar vom afla.

Lansare sateliți SSO-A

Dar dacă tot vorbim de gunoiul spațial, poate situația nu e atât de neagră.

Gunoi spațial

 

Ce sateliți vor fi lansați? De toate felurile. Ce vor face ei? Diverse – de la testarea tehnologiilor la experimente științifice. LIsta finală de sateliți nu este și nu va fi publică.

  • În buletinul din săptămâna 45 cititorii aflau că satelitul KazSaySat al Kazahstanului va fi lansat de SpaceX, din motive de cost, cu toate că pe teritoriul său există cosmodromul Baikonur. Satelitul urma să fie lansat cu misiunea SSO-A pe 19 noiembrie, misiune organizată de Spaceflight Industries. Prețul plătit pentru lansarea KazSaySat este confidențial. [1]
  • Un satelit va urmări culoarea oceanelor pentru a le determina sănătatea.
  • Satelitul DLR Eu:CROPIS va testa creșterea de plante în sere închise în condiții de gravitație de pe Lună și Marte. Practic, satelitul va asigura un ecosistem.
  • Cubesatul de 3u Astrocast dedicat comunicațiilor cu IoT.
  • Un Cubesat de 12u pentru teste cu un SAR în banda X (engl Synthetic Aperture Radar).
  • Sateliți cu tehnologii de testat.
  • Un satelit pentru USAF Space Test Program (STPSat-5).
  • Doi sateliți SkySat pentru PlanetLabs.
  • Doi cubesați dezvoltați de elevi de liceu, parte a programului NASA ELaNa (Educational Launch of Nanosatellites).
  • O statuie de aur de 24 de karate dedicată cosmonautului Robert Henry Lawrence Jr.
  • Un artist va lansa un satelit care se vrea o operă de artă – un satelit cu un element reflectorizant de mărimea unui tramvai 41 – care să strălucească pe cerul nopții, spre disperarea astronomilor.

Orbital Reflector

Informații despre sateliți (sursa Spaceflight)

Structură lansare sateliți (sursa Spaceflight)

 

Totuși, de ce o petrecere? Naveta spațială a fost primul vehicul de lansare care a fost refolosit. Multă vreme singurul, fiind, de fapt, un avion orbital (era lansat ca o rachetă, se întorcea planat pe o pistă de aterizare). Numărul de zboruri al fiecărei navete nu va fi egalat prea curând:

  • OV-101 (Enterprise): 5
  • OV-102 (Columbia): 28
  • OV-099 (Challenger): 10
  • OV-103 (Discovery): 39
  • OV-104 (Atlantis): 33
  • OV-105 (Endeavour): 25

SpaceX este prima companie care a reușit să refolosească o rachetă, recuperând-o prin zbor, fără parașute. Falcon 9 a ajuns la Block 5, care va fi o configurație păstrată neschimbată în continuare, în urma certificării sale pentru zbor cu echipaj uman. Iar dacă tot va rămâne neschimbată, SpaceX urmărește utilizarea unui booster Falcon 9 de 10 ori.

Lansarea Spaceflight Industries va fi a treia lansare comercială a unui booster care a mai zburat. Dacă până acum ne obișnuisem cu o a doua lansare, avem o premieră. Prima treaptă (B1046) a fost folosită la lansarea sateliților Bangabandhu-1 și Merah Putih.

Lansarea se va face de la baza Vandenberg din California la ora 18:32 UTC. Prima fereastră de lansare este între 18:32-19:00 UTC (20:32-21:00 ora României). A doua fereastră de lansare este este mâine, 3 decembrie, între 18:32-19:00 UTC (20:32-21:00 ora României). Transmisia pe internet va începe cu 15-20 de minute înainte de lansare. Inaginile de mai jos prezintă vehiculul care va fi lansat.

Vehiculul B1046.3 (sursa SpaceX)

Dacă doriți să urmăriți aici lansarea, mai jos va fi streamul cu transmisia.

Lansare SSO-A

 

Evenimentele înaintea lansării:
– 00:38:00 SpaceX Launch Director verifies go for propellant load
– 00:35:00 RP-1 (rocket grade kerosene) loading underway
– 00:35:00 1st stage LOX (liquid oxygen) loading underway
– 00:16:00 2nd stage LOX loading underway
– 00:07:00 Falcon 9 begins engine chill prior to launch
– 00:01:00 Command flight computer to begin final prelaunch checks
– 00:01:00 Propellant tank pressurization to flight pressure begins
– 00:00:45 SpaceX Launch Director verifies go for launch
– 00:00:03 Engine controller commands engine ignition sequence to start
– 00:00:00 Falcon 9 liftoff

Evenimentele după lansare:
– 00:00:59 Max Q (moment of peak mechanical stress on the rocket)
– 00:02:21 1st stage main engine cutoff (MECO)
– 00:02:24 1st and 2nd stages separate
– 00:02:32 2nd stage engine starts
– 00:02:38 Boostback burn
– 00:02:43 Fairing deployment
– 00:05:58 1st stage entry burn
– 00:07:45 1st stage landing
– 00:10:01 2nd stage engine cutoff (SECO-1)
– 00:13:47 Spaceflight SSO-A:SmallSat Express deployment begins
– 00:43:11 Spaceflight SSO-A:SmallSat Express final deployment
 

#kesslersyndrome

Atât.

Iulian

Share
1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (medie: 5,00 din 5)
Încarc...  

Surse:
1. Казахстан выбрал для запуска своих спутников американский Falcon из-за стоимости ( https://www.interfax.ru/world/636632, accesată la 2018-11-10)
2. Watch SpaceX launch its biggest crop of satellites yet with a twice-used rocket ( https://www.theverge.com/2018/12/1/18114894/spacex-falcon-9-reusability-sso-a-mission-rideshare-satellites , accesată la 2018-12-01)
3. Orbital Reflector ( https://www.orbitalreflector.com/ , accesată la 2018-12-01)
4. T.S. Kelso Twitter / @TSKelso ( https://twitter.com/TSKelso/status/1064566649838174208 , accesată la 2018-12-01)
5. 18 SPCS Twitter / @18SPCS ( https://twitter.com/18SPCS/status/1063585589021224961 , accesată la 2018-12-01)
6. COLLISION AVOIDANCE AND DEBRIS MITIGATION FOR SPACEFLIGHT’S SSO-A MISSION ( http://spaceflight.com/collision-avoidance-and-debris-mitigation-for-spaceflights-sso-a-mission/ , accesată la 2018-12-01)
7. List of Space Shuttle Missions ( https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Space_Shuttle_missions , accesată la 2018-12-01)

22 de comentarii:

  1. Ala cu tramvaiul ar fi trebuit batut bine, poate se razgandea 🙂 …

    • mda…cand am citit de artistul vietii ma gandesc la marletele ala care a achizitionat drepturile de utilizare ale Vantablack doar pt. el. Odata cu ieftinirea accesului in spatiu trebuia sa apara si cocalarii spatiali.

      • Sint doua subcategorii de cocalari pe care i-am vazut pina acum – artistus spatialis (‘artistii’) si futilus spatialis (cei care urca inutilitati, cum ar fi cubesatii mai mici de 1u, busturi, orice). Categoria mama este cocalarus spatialus.

  2. Din cate stiu eu obiectele de le LEO se cam curata singure, mai ales daca sunt mici si usoare :).

    • Da, am vazut. A inceput sa ii doara. In 2020 ULA are prevazuta prima lansare cu motoare Blue Origin. Din 2019 se pare ca Soyuz va transporta doar rusi catre ISS (zvonurile spun ca lansarea costa 45 mil USD si ei vindeau locul cu 60 mil USD).
      Era prevazut sa scriu asta pentru Satelit, dar m-am luat cu ‘inteligenta’ in albastru; uite asa am ajuns sa fiu cunoscut ca ‘ala care are o problema cu jandarmii’ pe site. :/

  3. E clar ca gunoiul spatial starneste ingrijorare din ce in ce mai mare. Un criteriu poate fi si atentia de care se bucura in cadrul ESA sau NASA; nu prea iese fum fara foc. Cate puncte care mi se par interesante:
    – obiectele din spatiu sunt urmarite cu radar pana la 3kkm (deci tot LEO si parte din MEO), europenii depend de americani la acest capitol, desi dezvolta si ei ceva, si optic mai departe de atat. Este vorba despre obiecte 50-100mm in LEO pana la 1m in MEO si GSO.
    Aici o poza cu degradarea orbitala finala a Tiangong1 (am tot incercat sa pun direct poza dupa metoda descrisa de Razvan dar nu am reusit).
    https://www.esa.int/spaceinimages/Images/2018/03/Spotted_in_space

    – dimensiunile urmarite nu sunt sunt relevante. Dovezi – poza lui Iulian cu impactul unei microparticule la vieze de peste 15m/” asupra unui bloc de metal, sau distrugerea produsa asupra satelitului Sentinel1A de imipactul cu o particula ceva mai mare de 1mm:
    http://www.esa.int/Our_Activities/Operations/Space_Debris/Hypervelocity_impacts_and_protecting_spacecraft/(print)

    Editor edit: imagini extrase din linkul lui Marius.
    Test impact la viteză mare:

    Impact asupra învelișului ATV:

    Impact al unui fragment de sub 5 mm cu panoul solar al Sentinel-1:

    – Ultimele rapoarte arata o aglomerare clara, mai ales a LEO, si asta din cauza corpurilor de racheta (doar 20% sateliti), si o reducere uriasa a gunoiului produs intentionat (pag 45&52), dincolo de sinistrul experiment chinezesc Feng Yun care are un aport de 34%, dovada (pentru mine) a iresponsabilitatii unora.

    https://download.esa.int/esoc/downloads/BR-336_Space_Debris_WEB.pdf

    O prezentare scurta a sindromului Kessler in stadiu incipient:
    https://download.esa.int/esoc/downloads/BR-336_Space_Debris_WEB.pdf

    Pentru LEO eu unul nu vad altceva decat un pericol temporar, si mai ales unul de natura economica (ceea ce nu inseamna deloc putin, si sunt constient ca aproape tot ce are omenirea mai bun si scump se gaseste aici, inclusive SSI). La MEO nu-mi dau seama inca. GSO (de fapt GS-regiunea) este prea vasta; pe cand la GEO cred ca e o mare problema, mai ales ca nu exista nicio optiune de „curatenie” (poate propulsarea inspre HEO – space graveyard?).

    Ma gandeam la experimentele cu arme antisatelit, dar mai ales cele bazate pe energie cinetica: nu ar fi ajutat o lansare retrograda? Efectul nu ar fi fost mai mare datorita vitezei relative la tinta? In plus descompunerea vectorilor ar fi asigurat propagarea si o zona de efect.

    • Vezi ca ai pus doua linkuri identice la final 🙂

      Pericolul este mai mare pentru LEO si MEO decit pentru GEO. In principal pentru LEO.

      LEO are orbite cu altitudini, longitudinea nodului ascendent (engl longitude of the ascending node, cunoscuta intr-un caz particular si ca ascensia dreaptă a nodului ascendent – RAAN, engl right ascension of the ascending node; mai multe detalii intr-un articol viitor) si inclinatii diferite. GEO e reprezentata de sateliti care au aceeasi orbita, dar cu alte elemente orbitale (da, mai multe detalii intr-un articol viitor).

      LEO, datorita orbitelor diferite, presupune ca impactele au loc la viteze mult mai mari, chiar si din directii opuse. Pentru cazul GEO exista cimitirul orbital (engl graveyard orbit). Coliziunile pe orbita cimitir au loc la viteze relative mult mai mici (aceeasi directie de rotatie si viteze relative de maximum zeci de metri pe secunda).

      Pericolul pentru LEO este intr-adevar temporar, perioada de timp pentru curatenie prin mijloace naturale fiind de maximum 1 milion de ani, minimum 100 de mii de ani.

      Referitor la preocuparile institutionale, ele sint doar ale ESA si NASA. Agentia Spatiala Chineza (nici una din ele) nu are aceleasi preocupari, scopul lor este sa ajunga la acelasi nivel sau sa opreasca pe toata lumea (mentalitatea ciubenului cu pretentii, care vrea si el in liga mare).

      • Hmmm, m-ai cam lovit cu timpul pentru curatarea naturala. Nu credeam ca este atat de indelungat. Incerc acum sa inteleg de ce aveam o impresie asa gresita. Poate de la eforturile cosntante de reboost orbital ale SSI? Stiu ca in acest caz degradarea orbitala este vizibila chiar si la nivel de an. Pe de alta parte SSI este situata destul de jos..Oricum, apreciez frumusetea exprimarii 🙂 Intr-adevar cam totul e temporar; conform lui S.H. pana cand si timpul e o problema temporara 🙂

        Pentru LEO inteleg ca aglomeratia e mare si ca e greu de izolat un obiect de celelalte. Criteriul delimitarii bezilor de altitudine nu se aplica cu siguranta (orbitele eliptice, plus complicatiile orbitelor polare cu altitudini variabile daca sunt raportare la Pamant si ciclul de degradare orbitala – reboost care vad ca nu e unul regulat).

        • ISS manevreaza din doua motive : pentru a evita coliziunile (are o zona de siguranta de 25 de km in jurul ei, 2 km in sus si in jos) si pentru a isi pastra orbita (altitudinea scade anual cu 2 km). Manevrele de schimbare a altitudinii le fac rusii cu Progress.

          Scaderea de altitudine a ISS se datoreaza moleculelor de aer care o lovesc si radiatiei solare. Suprafata cea mai mare o au panourile solare, astfel incit cind ISS e pe partea intunecata a Pamintului ele se orienteaza perpendicular pe traiectoria de zbor pentru a scadea frecarea.

          Pentru LEO problema mare acum e din cauza ciocnirii dintre Iridium si Cosmos si a chinezilor. ISS a avut cazuri cind a fost lovita fara a se sti nimic despre acel obiect inainte de contact (panourile solare si structura au fost lovite).

          Despre tracking, mai tirziu… 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *