În spațiu – săptămâna 2018/45

Recomandare: pentru o experiență completă cititorii sunt rugați să utilizeze browserul Firefox. Pentru a vizualiza orbitele este nevoie sa faceți click pe imagine.

SLS

SLS face pași către primul zbor – pentru teste complete, fără echipaj – care este programat pentru 2020. Costul până în 2017 (2011-2017) a fost de ~11.88 mld USD.

În primul rând evoluția, acronimele și organizarea SLS.

Evoluția (propusă pentru) SLS (sursa NASA)

SLS Block 1 este compusă din:
– boosterele navetei spațiale (SRB – engl Solid Rocket Booster, RSRM – engl Reusable Solid Rocket Motor): cele două MRCS (motoare rachetă cu combustibil solid) utilizate de naveta spațială, reutilizate pentru SLS;
– treapta întâi, boosterele (RSRMV – engl Redesigned Solid Rocket Motor V): două MRCS utilizate de SLS în prima etapă a zborului, bazate pe RSRM;
– treapta a doua, treapta principală (CS – engl Core Stage): corpul central al vehiculului, cu 4 motoare RS-25 alimentate cu combustibil lichid (motoare care au fost utilizate și la navetele spațiale) și rezervoarele de combustibil (hidrogen lichid și oxigen lichid);
– treapta a treia (ICPS – engl Interim Cryogenic Propulsion Stage): treapta a treia a SLS, utilizată după separarea de treapta a doua;
– adaptorul treptei a treia (LVSA – Launch Vehicle Stage Adapter): adaptor aflat între treptele a doua și a treia;
– adaptorul modulului Orion (OSA – Orion Stage Adapter): adaptorul aflat între treapta a treia și Orion;
– modulul Orion: compus din modulul de comandă (CM – engl Command Module) – nava care transportă astronauții și modulul de serviciu (SM – engl Service Module sau ESM – engl European Service Module) – conține sistemul de propulsie, combustibil, generare energie;
– sistemul de abandon al lansării (LAS – engl Launch Abort System): sistemul care permite abandonarea misiunii în cazul unei probleme la lansare, extrăgând modulul de comandă din SLS;
– lansatorul mobil (ML – engl Mobile Launcher): vehiculul utilizat pentru transportul SLS de la clădirea unde este asamblat (VAB – engl Vehicle Assemble Building) la platforma de lansare.

Sistemul de propulsie al treptei principale a SLS a trecut prin testele statice ale motoarelor RS-25 și secțiunii care face legătura cu corpul la Stennis Space Center (SSC). La SSC a fost testată și prima treaptă a rachetei Saturn V (S-IC), sistemul de propulsie al navetei spațiale și treapta principală a rachetei Delta IV (CBC – engl Common Booster Core).

Teste statice cu motoare RS-25 (14.08, 06.09,25.09,11.10, 31.10)

De asemenea a fost testat static și RSRMV (boosterul) care va fi utilizat pentru SLS, prima dată în 2015, apoi în 2016.

Test booster

SLS va refolosi tot stocul de componente rămas de la programul navetei spațiale, acestea nefiind refolosite după utilizarea cu SLS. În stoc în acest moment sunt 16 motoare RS-25 și un număr de segmente ale SRB. Segmentele SRB folosite pentru RSRMV sunt pregătite de Northrop Grumman Innovation Systems (adăugată izolația interioară, turnat combustibilul), fiind stocate până la începutul lui 2019 când vor fi transportate la KSC. Atunci când stocul de segmente rămase de la naveta spațială se va epuiza, Northrop Grumman va livra segmente diferite pentru bosterele SLS.

Boosterele vor avea un sistem de control al tracțiunii (TVC – engl Thrust Vector Control), o parte din componentele secțiunii anterioare și posterioare fiind aceleași cu cele utilizate la naveta spațială. RSRMV a fost propus și ca primă treaptă pentru vehiculul Ares I, parte a programului Constellation. După anularea Constellation, RSRMV a fost adoptat pentru SLS. Cu toate că SLS va folosi boostere care se bazează pe segmente care au fost lansate și cu naveta spațială, boosterele SLS sunt diferite: RSRM aveau patru segmente – anterior (forward), anterior-central (forward-center), posterior-central (aft-center), posterior (aft); RSRMV are în plus un al cincilea segment central (center-center).

Va fi realizată prima integrare a vehiculului de lansare utilizat pentru misiunea EM-1 (Exploration Mission 1); acesta va trece printr-o serie de teste structurale la KSC, primele trepte ale vehiculului (boosterele și treapta principală) fiind asamblate și puse pe lansatorul mobil pentru primele teste.

Secvență testare SLS (sursa NASA)

În același timp, va fi realizată și asamblarea modulului de comandă cu modulul de serviciu, apoi vor fi adăugate LAS și ICPS. Va fi adăugat combustibilul care poate fi păstrat pe termen lung și toate celelalte consumabile care pot fi stocate.

Orion (sursa NASA)

Integrarea LAS – Orion (sursa NASA)

Două echipe se vor ocupa de integrare: Integrated Operations, care va așeza boosterele pe lansatorul mobil și le va conecta la corpul central și Spacecraft and Offline Ops care se ocupă de Orion și ICPS.

Se va face apoi asamblarea completă a SLS, urmând să fie transportat de două ori pe platforma de lansare – prima dată pentru teste și repetiția generală, a doua oară pentru lansare.

ESM (FM-1 – engl Flight Model-1) este așteptat în USofA pe 16 noiembrie 2018, în timp ce FM-2 este în curs de asamblare.

ESM are trei tipuri de motoare: 24 de motoare utilizate pentru controlul atitudinii, 8 motoare auxiliare pentru manevre pe orbită și OMS-E pentru manevre care necesită mai multă energie.

Motorul OSM-E și motoarele auxiliare (sursa 1 – NASA; 2 – ESA)

În paralel cu construcția celor două module de serviciu (FM-1 și FM-2) în Europa, la White Sands Test Facility se fac testele cu un analog al sistemului de propulsie al ESM (PQM – Propulsion Qualification Module), dezvoltat special pentru teste și validare. În luna octombrie au fost făcute două teste cu motorul de manevră (OMS-E – engl Orbital Maneuvering System engine), unul de 5 secunde și unul de 20 de secunde. Campania de teste cu PQM va continua în această toamnă și în primăvară.

PQM (sursa NASA)

Test PQM (sursa 1 – NASA; 2 – ESA)

Pe măsura creșterii mărimii rachetelor a fost nevoie și de creșterea puterii motoarelor. A fost, în consecință, nevoie ca și sistemele de protecție să crească în dimensiuni. SLS – prin cele 4 motoare RS-25 și două boostere – produce ~3100 tone forță (~37000 kN ~30500 kN), alături de o cantitate mare de căldură, vibrații și energie acustică. Pentru a controla energia acustică se folosește o perdea de apă – IOP/SS (engl Ignition Overpressure Protection and Sound Suppression). Sistemul a fost folosit de la început pentru lansările navetelor spațiale, dar a fost nevoie de creșterea dimensiunilor lui pentru SLS. Pregătirea pentru lansarea SLS presupune și testarea IOP/SS, un test fiind efectuat pe 15 octombrie 2018, al doilea după cel din ianuarie 2018.

IOP/SS (sursa NASA)

Filmul de mai jos prezintă testul din octombrie, cu deversarea a 1700 de tone de apă.

Test IOP/SS

 

OmegA

Thiokol a fost o companie chimică din USofA întiințată în 1929 pentru a produce cauciuul sintetic rezistent la solvenți descoperit în 1926. În 1948 a fost deschisă fabrica de motoare rachetă cu combustibil solid în Maryland, Elkton. A câștigat contractul cu NASA pentru a produce SRB pentru naveta spațială în 1974. În 1982 a fuzionat cu Morton-Norwich, rezultând Morton Thiokol Incorporated (MTI). În 1989 Morton Thiokol se divide, rezultând Morton (păstrează produsele chimice) și Thiokol Inc (divizia de sisteme de propulsie). În 1998 își schimbă numele în Cordant Technologies. Fuzionează apoi în 2000 cu două divizii ale Alcoa, cu Howmet Castings și Huck Fasteners devenind AIC Group (Alcoa Industrial Components).

Alliant Techsystems Inc. (ATK) a fost o companie americană desprinsă în 1990 din Honeywell. În 2001 a cumpărat Thiokol și celelalte divizii din AIC/Alcoa care aveau legătură cu sistemele de propulsie pentru ~2.9 mld USD. În 2014 divizia Aerospace and Defense Groups a ATK a fuzionat cu Orbital Sciences Corporation formând Orbital ATK.

Orbital ATK a fost achiziționată în 2018 de Northrop Grumman pentru 7.8 mld USD, devenind Northrop Grumman Innovation Systems (NGIS).

OmegA este o rachetă aflată în dezvoltare la NGIS ale cărei prime trepte sunt bazate pe motoare rachetă cu combustibil solid. Finanțarea totală primită de la USAF pentru dezvoltarea sa este de 792 mil USD, Orbital ATK a contribuit cu fonduri proprii la această dezvoltare în faza inițială.

OmegA (sursa NGIS)

NGIS a identificat puncte comune între SLS și OmegA. Mike Laidley, vicepreședinte responsabil cu programul de lansări a făcut câteva declarații referitor la punctele comune pe care le au boosterele SLS și racheta OmegA.

We started working on OmegA about three years ago as part of the RPS – the Rocket Propulsion System development activity. That was the RD-180 replacement effort to develop solid propulsion options for the U.S. government national security launches.

In parallel with that, we started the solid propulsion work – that’s the CBS [Common Booster Segment] work – on a vehicle configuration up here in Chandler [NGIS’s Arizona facility] to support those propulsion options and create a vehicle that would fulfill the government’s needs for the full range of EELV [Evolved Expendable Launch Vehicle] mission requirements.

We certainly see a lot of synergies between SLS and OmegA. If you look at the solid motor booster segments that SLS is flying, those are more directly linked to the Shuttle era heritage. But there’s certainly a lot of synergy there with our own CBS elements [for OmegA]. And there’s a lot of benefit to NASA from a cost perspective on SLS if OmegA goes forward, opens up the CBS production line, and ultimately continues to develop the CBS segments which could have a lot of cross utilization and technologies and manufacturing tooling and things like that between the two.

So we see OmegA and SLS as highly synergistic, and I think NASA is beginning to see that as well. They’re beginning to see the benefits of OmegA coming along in parallel with SLS and the money that can be saved on SLS.

The Shuttle segmented design was really made for reusability. So those are steel cases, they’re big, and they’re heavy. And they were made to be recovered and cleaned up and reused.

What we’ve done [with OmegA’s CBSs] is we’ve turned [the booster casing] design into a composite, much lighter, much more efficient from a production perspective, case then what’s used in those large, heavy steel cases. So we can, through the use of some automated fiber placement tools and winding machines, produce segmented cases far more efficiently than what we could previously.

So these are our manufacturing process efficiencies that at some point could very well benefit SLS if they were able to adapt some of these. And there’s talk of that happening at some point in time.

So we think that this design we’ve put together for CBS will have a lot of synergy with what they’re going to need for SLS. And so again, we’ve focused here on developing a segmented case design that can be produced efficiently and that can be built for far less cost then what those heritage segments could.

Referitor la teste și alte aspecte care țin de dezvoltare, Mike Laidley a declarat cele de mai jos.

Part of our case verification process is to load a case, fill it up with water, and pressurize it up until failure so we can verify our analytical models for the capability of the case and how the case grows and how the stresses are transferred in the case.

So we did that test on that segmented case in June. And it failed just above where we predicted. So that was a perfect outcome from our perspective.

[The CBS segments] are a little bit longer, and they wind up being heavier at the segment size than what the Shuttle used to be because we put more prop in them because we wanted them to be a little bigger.

We are working on an Autonomous Flight Termination System design that we’re going to use across all of our product lines. So that is an in-house design that we’ve been working on for the past couple of years. It will wrap up qualification later this year, early next.

That will eliminate the need for the command transmitters coming off of the Range sites and some of the radar requirements. And that’s kind of the next generation Range products we’re working on. As far as destructive ordinances, we’ve got various kinds of ordinances for the stages to support case cracking and things like that.

CBS au fost proiectate la sediul din Chandler, Arizona și sunt fabricate în Promontory, Utah. Până în acest moment au fost pregătite 7 segmente CBS. Unul a fost testat din punct de vedere al rezistenței iar un al doilea a fost umplut cu un material inert care simulează combustibilul solid pentru a valida procesul de turnare. Un al treilea segment este în curs de a fi umplut cu combustibil solid.

SLS cu boostere moștenite de la navetă (sursa NASA)

Boostere SLS (sursa 1 – NASA; 2 – NGIS)

Racheta OmegA este prevăzută a avea două variante – o variantă intermediară, cu un motor cu două segmente (Castor 600/C600) și una grea, cu un motor cu patru segmente (Castor 1200/C1200). Treapta a doua a rachetei OmegA va avea un motor cu un singur segment (Castor 300/C300).

Urmează să fie testate un booster C600 și unul C300 în aprilie 2019 și august 2019. C600 dezvoltă ~950000 kgf (~9300 kN); C300 dezvoltă 405000 kgf (~400 kN). Timpul de ardere pentru ele este de 120 de secunde – același ca și în cazul boosterelor navetei spațiale – deoarece au același diametru.

Diferența între motoarele SLS și OmegA este sistemul de terminare a zborului (FTS – Flight Termination Systems). Toate sistemele și vehiculele dezvoltate de NGIS vor avea același sistem autonom de terminare a zborului (ATFS – Autonomous Flight Termination System).

Din punct de vedere al avionicii însă OmegA nu este atât de nouă și strălucitoare: se bazează pe echipamente dezvoltate pentru vehiculele anterioare, cel mai probabil Antares. Nu este ceva nou, ULA anunțând recent că în următorii 10 ani va plăti L3 peste 1 miliard USD pentru avionica rachetelor sale.

Autorul profită de ocazie pentru a încuraja cititorul să parcurgă și articolul în 4 părți dedicat motoarelor rachetă cu combustibil solid dacă este interesat de acest subiect. Link-urile se află la final.

Orbital ATK/NGIS OmegA

 

ARCA

Este momentul să trecem pe acasă deoarece ARCA a fost oarecum activă în ultima perioadă. Așa cum spuneam într-un articol anterior ne anunță că este iminentă revoluția spațiului, ‘propulsată’ de ARCA. Autorul va sintetiza informațiile publicate în ultima perioadă de ARCA. Sursa informațiilor este pagina Facebook a ARCA.

2018-09-25 – Teste pregătitoare de calibrare la ARCA pentru motorul aerospike. (engl, orig Preparatory, calibration tests at ARCA, for the aerospike engine.)
2018-10-19 – Testele de calibrare se apropie de final. Urmează testele cu motorul aerospike. (engl, orig The preliminary calibration tests are getting close to completion next week. Aerospike engine tests to follow.)

Teste de calibrare la ARCA (sursa facebook ARCA)

2018-10-23 – În 2019 ARCA împlinește 20 de ani. Dorim să începem anul 2019 cu două teste majore pentru două tehnologii de ultimă generație, ambele testate pe data de 20. Unul în noiembrie și unul în decembrie. Și plănuim ca în următorii 20 de ani să facem pași dincolo de această lume. (engl, orig Next year ARCA is celebrating 20 years since it was established. So we want to enter into this special year of 2019 with two major tests of two cutting edge technologies, both on the 20th. One in November and the other one in December. And we plan here at ARCA for the next 20 years to be out of this world.)
2018-10-28 – O imagine a ceea ce înseamnă LAS 25 și la ce să vă așteptați pe 20 decembrie. Un motor aerospike liniar este luat în calcul pentru LAS, dar primele teste vor fi efectuate cu un motor clasic. Dar, înainte de orice, nu uitați de testele din noiembrie cu motorul aerospike. Finalul lui 2018 va fi fascinant la ARCA. (engl, orig A preview of what LAS 25 means and what to expect for December tests. A linear aerospike engine is also considered for LAS, but the first tests will be performed with a classic engine. Before that, don’t forget about the aerospike engine tests in November. We are going to have a fascinating end of year here at ARCA. Completare ulterioară: [For control there are] four verniers on the truncated section of the tank. Not seen in this photo.)

Revoluția ARCA (sursa facebook ARCA)

2018-11-01 – Robinetele principale sunt pregătite pentru integrare în vederea testului de pe 20 decembrie. La 25 de tone de împingere dezvoltate, LAS 25 este cel mai mare motor rachetă construit cu finanțare privată în UE. (engl, orig The Launch Assist System main valves are prepared for integration in the test article, for December 20th test. At 25 tons of thrust, LAS 25 is the largest rocket engine privately funded and built in the European Union.)
2018-11-02 – Motorul pentru LAS 25 este gata pentru integrare. (engl, orig The engine for the Launch Assist System 25 is ready for integration in the test article.)

Componente LAS – robineți, cameră de ardere și ajutaj (sursa facebook ARCA)

2018-11-04 – Fabricarea rezervorului din materiale compozite este una din cele mai dificile și solicitante activități din industria aerospațială. Straturi multiple sunt aplicate precis, urmând o procedură complexă. Rezultatul final este – în cazul ARCA – unul din cele mai ușoare rezervoare din lume, proiectat pentru alimentarea prin presiune, bazat pe tehnologia dezvoltată de noi în ultimii 15 ani. Acest rezervor este cel mai scump produs fabricat vreodată de ARCA. (engl, orig The fabrication of a composites tank is one of the most difficult and demanding tasks in the aerospace industry. Multiple layers are precisely applied following a complex procedure. The end result in ARCA’s case is one of the lightest composite materials tanks in the world, designed for pressure feed systems, based on a technology developed by our team in the past 15 years. The current tank is the most expensive single piece of hardware we ever fabricated.)
2018-11-04 – ARCA a început construcția unui rezervor din materiale compozite de 12000 de litri pentru LAS 25D. Rezervorul va fi folosit și pentru testele cu motorul aerospike Demonstrator 3. Construcția durează o săptămână. (engl, orig ARCA started to build a 12,000 liters (3,175 gal) composite propellant tank for LAS 25D. The tank will also be used for longer duration tests for the Demonstrator 3 linear aerospike engine. The construction process is taking one week.). Informații furnizate odată cu un film.

Rezervorul de combustibil (sursa facebook ARCA)

2018-11-06 – Matrița pentru capătul rezervorului compozit, pregătită pentru 2019. LAS 100 va avea o forță de împingere de 100 de tone la nivelul mării. (engl, orig A sneak peek at the mold of Launch Assist System – LAS 100 composite tank cap, prepared for casting for next year. LAS 100 will have 100 metric tons of thrust at sea level.)

Viitorul ARCA (sursa facebook ARCA)

Atutorul își găsește cu greu cuvintele. În primul rând este vorba de testele care vor fi efectuate cu motorul aerospike Demonstrator 3, despre care autorul a scris anterior, pe 20 noiembrie. În al doilea rând, este vorba despre testele efectuate cu motorul LAS-25 (probabil o idee readusă la viață de pe vremea când promiteau României spațiul), pe 20 decembrie. În al treilea rând, micuții au în plan un motor mult mai puternic – LAS-100.

Primul motor (Demonstrator 3) funcționează cu peroxid de hidrogen. LAS-25 nu se știe încă.

Deși în fotografiile de pe site-ul ARCA apare alături de un motor o turbopompă și în 2012 lucrau la o turbopompă pentru motorul Executor (alimentat cu oxigen lichid și kerosen), se pare că au înțeles în sfârșit că în viață nu e ca în lumea imaginară. Adică o turbpopompă este un lucru extrem de complicat, dovada fiind că nici chiar SpaceX nu își fabrică singuri turbopompele pe care le folosesc la motoarele Merlin; pentru ele au încheiat un contract în 2002 cu Barber-Nichols Inc. Poate, în viitor, va exista un articol dedicat turbopompelor; Satelitul 15 însă nu lasă timp pentru acest gen de articole.

Revenind la ARCA, pe baza informațiilor făcute publice cu zgârcenie de ei, se pare că s-au întors în lumea reală și au decis să alimenteze motoarele prin presiune. Nu este cea mai fericită alegere pentru o primă treaptă, însă acesta este nivelul real la care se află ARCA din punctul de vedere al tehnologiei cutting edge (sic!). Pe de altă parte, în conformitate cu declarațiile lor de până acum, nu vă așteptați la mare lucru (flăcări, fum) pe 20 noiembrie dacă propulsia este realizată cu peroxid de hidrogen (apă oxigenată, perhidrol) care se descompune la contact cu un catalizator; temperatura nu ar trebui să treacă de 750 de grade Celsius.

Sunt câteva aspecte care determină autorul să fie sceptic în legătură cu testul de pe 20 noiembrie:

• Alimentarea motorului se face prin rezervoare aflate sub presiune. O parte din această presiune se va regăsi la ieșirea din camera de ardere. La această presiune se adaugă presiunea dezvoltată în camera de ardere, ambele contribuind la realizarea forței de împingere. Ar trebui să vedem după test niște rezultate care să spună care a fost forța de împingere degajată și cât se datorează presiunii din rezervor și cât descompunerii. Pe lângă informații referitoare la concentrația perhidrolului, presiunea din rezervor, temperatura de ieșire din camera de ardere.
• Alimentarea motorului se face prin rezervoare aflate sub presiune – să fixăm ideea. Alimentarea camerei de ardere nu se face printr-un robinet și/sau un regulator de presiune. Nu există informații referitoare la controlul presiunii în rezervor. Dacă nu a fost luat în calcul controlul presiunii, forța de împingere nu va fi constantă, deci rezultatul testelor este cel puțin neconcludent, testul în sine fiind inutil din punct de vedere tehnic.
• În unul din filme a fost menționat un burst disk – un disc metalic proiectat ca la o anumită presiune să se rupă. Acest sistem nu este deterministic, rezultatele testelor putând fi diferite între teste.
• Traseul combustibilului, dacă este conform celui prezentat în filmul din articolul anterior.

Autorul așteaptă cu nerăbdare datele de 20 noiembrie și 20 decembrie.
 

Ce cadouri facem în luna decembrie?

Deoarece se apropie momentul, autorul va prezenta mai jos sugestiile de cadouri pentru luna decembrie. O listă propusă de autor este prezentată în continuare.

• Andrew Motes – Space Flight for Beginners
• Roger D. Launius – The Smithsonian History of Space Exploration: From the Ancient World to the Extraterrestrial Future
• Alan Stern, David Grinspoon – Chasing New Horizons: Inside the Epic First Mission to Pluto
• Rod Pyle – Amazing Stories of the Space Age
• John Drury Clark – Ignition!: An Informal History of Liquid Rocket Propellants
• AstroReality LUNAR AR Notebook sau LUNAR AR Notebook
• 50th Anniversary Star Trek Tridimensional Chess Set
• Fascinations Metal Earth 3D Metal Model Kits Set of 2 – Apollo CSM with LM and Apollo Saturn V with Gantry
• Set of 4 Metal Earth 3D Laser Cut Models: Hubble Telescope – Apollo Lunar Rover – Apollo Lunar Module – Mars Rover
• Fascinations Metal Earth Voyager Spacecraft 3D Metal Model Kit
• AG7-LE Limited Edition APOLLO 7 50th anniversary Space Pen & Coin
• Bandai Tamashii Nations Apollo 13 and Saturn V Launch Vehicle NASA Otona No Chogokin Rocket

 

Mărunțiș

• Dimitri Rogozin nu este foarte mulțumit cu infrastructura spațială a URSS Rusiei iar ordinele lui au devenit întâmplător publice. Kommersant a publicat un articol pe această temă, bazat, se pare, pe o scrisoare trimisă tuturor celor din managementul facilităților Roscosmos, reacție supărată așteptată ca urmare a problemelor ultimelor două misiuni Soyuz. Folosind prietenul nostru Google Translate aflăm că D. Rogozin este nemulțumit pentru că angajații s-au obișnuit cu condițiile de lucru, pe care le consideră normale, rezultatul fiind o cultura a producției de proastă calitate și nepăsarea angajaților față de muncă. A mai remarcat șeful Roscosmos neglijența extremă, faptul că halele de producție nu au fost curățate de ani de zile, în diverse locuri se găsește moloz, drumurile sunt distruse și a ajuns și la concluzii: tinerii ar alege industria spațială rusă doar din disperare iar lipsa de bani nu poate fi o scuză pentru această stare a lucrurilor și a dezordinii. Evident, se vorbește în scrisoare și despre măsuri care ar trebui luate până la începutul lui 2019, evaluări și inspecții. Problema este evidentă – banii. Dacă unele companii se descurcă (Progress Rocket Space Centre), altele (Korolev Rocket and Space Corporation Energia de exemplu) au probleme datorită datoriilor (140 mld ruble). [30]
• Kazahstanul are pe teritoriul său cosmodromul Baikonur, de unde operează Roscosmos și Forțele Aeriene Ruse. Însă Kazahstan a ales pentru lansarea satelitului KazSaySat să folosească serviciile SpaceX din motive de cost. Satelitul va fi lansat cu misiunea SSO-A pe 19 noiembrie organizată de Spaceflight Industries. La cererea furnizorului de servicii prețul este confidențial. [31]
• Orbit Fab va derula în spațiu un experiment de realimentare în condiții de gravitație redusă. Experimentul presupune interacțiunea a doi microsateliți care vor juca rolul de rezervoare de combustibil, unul din ei fiind plin cu apă. Scopul este studiul și validarea tehnologiilor – robinete, supape, sisteme de protecție, pompe – și al fenomenelor care se produc în condiții de imponderabilitate – mișcarea lichidului în rezervor, influența asupra navei, etc. Scopul Orbit Fab este o rețea de stații de realimentare aflate pe orbită.
• RocketLab se pregătesc de lansarea It’s Business Time de pe 11 noiembrie. Racheta este pe rampă și a fost încărcată pentru testele premergătoare lansării cu combustibil (engl dress rehersal). De asemenea, Rocketlab a testat și o treaptă superioară pe care apoi a expediat-o către zona de lansare.
• Spaceflight Industries a expediat 12 din {micro|nano}sateliții care vor fi lansați de ISRO (agenția spațială indiană) odată cu satelitul Hysis la finalul lunii noiembrie cu racheta PSLV (engl Polar Satellite Launch Vehicle).
• SpaceX a solicitat modificarea licenței acordată de FCC pentru constelația StarLink. Din cei 4425 de sateliți pentru care au primit licență, SpaceX a solicitat ca 1584 să aibă orbita la altitudinea de 550 de km în loc de 1100 km. Orbitele STarLink trebuiau să fie la altitudinea de 1100-1325 de km. Planul inițial era ca aceștia să fie lansați la altitudinea de 511 km, urmând ca apoi să își schimbe altitudinea. NASA consideră că după 5 ani ar trebui începută deorbitarea lor, în caz contrar riscul de coliziuni crescând destul de mult.
• Se pare că experiența SpaceX în dezvoltarea sateliților va fi folosită pentru clienți externi cu buzunare adânci – guvernul USofA adică. Inginerii căutați ar trebui să aibă experiență în integrarea echipamentelor externe în bus-uri existente și, de asemenea, să fie validați din punct de vedere al securității (engl top secret security clearance). Cuvinte cheie din anunțurile de recrutare de pe LinkedIn: customer payload, satellite mission design, SpaceX-developed satellite constellations and payload missions, simulation of remote sensing payloads and constellations, toate în contextul măririi classified mission manifest. În acest context, poate fi luat în calcul și proiectul DARPA cu un buget de 118 mil USD, care îșî propune să pună echipamente militare pe bus-uri civile pentru a scădea costurile. A fost deja încheiat un contract în valoare de 1.5 mil USD în octombrie 2018 cu Blue Canyon, planul fiind de a avea până în 2021 cel puțin 20 de sateliți pe orbită. Pe lângă încurajarea economiei și tehnologiei.
• NASA LSP (engl Launch Services Program) a certificat racheta Falcon 9 ca vehicul de categoria 3. Vehiculele din categoria 3 sunt utilizate de NASA pentru lansările celor mai scumpe și pretențioase misiuni în spațiu. SpaceX prin CEO său, Gwyne Shotwell, a zis într-un comunicat de presă că după 60 de lansări cu Falcon 9, care au inclus două misiuni ale LSP – TESS și Jason-3, că LSP Category 3 certification is a major achievement for the Falcon 9 team and represents another key milestone in our close partnership with NASA. We are honored to have the opportunity to provide cost-effective and reliable launch services to the country’s most critical scientific payloads.
• În luna februarie – pe 6 februarie 2018 mai exact- SpaceX a lansat prima rachetă Falcon Heavy. A transportat un roadster roșu Tesla care l-a avut la volan pe Starman. Orbita sa are afeliul dincolo de orbita planetei Marte, apropiindu-se de centura de asteroizi. Evident, a fost realizat și un film care surprinde viața la bordul roadsterului Tesla pentru următorii ani.
• Dacă săptămâna trecută știrea a fost că SpaceX este în discuții cu Goldman Sachs pentru un împrumut de 500 mil USD, în această săptămână aflăm că discuțiile sunt cu Bank of America (BofA) și sunt pentru 750 mil USD.
• SpaceX a modificat una din navele din flotă – GO Searcher – adăugându-i un heliport. Aceasta va fi folosită pentru a recupera cosmonauții trimiși de SpaceX în spatiu cu Falcon 9/Crew Dragon în cazul unei urgențe. GO Searcher este echipat cu o macara care va ridica din ocean capsula, așa cum se întâmplă cu capsulele Dragon, însă pentru cazuri de urgență medicală a fost adăugat și helipadul împreună cu posibilitatea de a recupera cosmonauții. Au avut loc teste cu această soluție. Se pare că vremurile când întreaga US Navy mergea după o capsulă sunt de domeniul trecutului.
• La mijlocul anului 2019 SpaceX va testa o treaptă a doua a rachetei Falcon 9 cu tehnologii care vor fi folosite la BFR. SpaceX au declarat de mai multă vreme că va încerca și recuperarea acestei trepte, însă au renunțat se pare la această direcție de dezvoltare, toate resursele urmând să fie utilizate la BFR. Elon Musk a scris pe Twitter că urmează Mod to SpaceX tech tree build: Falcon 9 second stage will be upgraded to be like a mini-BFR Ship. Următoarele sale comentarii au fost: Ultra light heat shield & high Mach control surfaces are what we can’t test well without orbital entry și că nu se va încerca aterizarea acestei trepte – I think we have a handle on propulsive landings. De asemenea, este în construcție o BFR dev ship, care va fi testată în Texas. SpaceX are o relație tumultoasă și complicată cu recuperarea treptei a doua, relația începând în 2011, se pare.
• A început în luna aprilie DARPA Launch Challenge – o competiție prin care se urmărește ca furnizorii de servicii de lansare să poată livra o încărcătură în spațiu, fiind anunțați cu doar câteva zile în avans. Competiția presupune efectuarea a două lansări – pentru prima lansare echipele vor câștiga câte 2 mil USD, pentru a doua se vor câștiga pentru locurile I, II și III 10, 9 respectiv 8 mil USD. După trecerea de faza de calificare fiecare echipă care a trecut de acea fază va primi 400000 USD. Criteriile luate în calcul pentru departajare sunt timpul necesar pentru a ajunge pe orbită, masa care poate fi urcată pe orbită, câ de apropiată este orbita de cea dorită. Ei bine, DARPA a anunțat că 18 echipe au trecut de faza de precalificare (primul pas al competiției) și au fost selectate punctele de lansare. Lansările vor avea loc în 2019.
• Blue Origin a cumpărat în august nava ro-ro daneză Stena Freighter construită în 2004, de 11000 de tone-deadweight (dwt), 182.6 metri lungime și 25.52 metri lățime, volumul intern având 21104 tone metrice. Aceasta a ajuns în Florida pentru a fi pusă pe docul uscat și a fi transformată în astrodrom plutitor pentru anavizarea (!) primei trepte a rachetei New Glenn, programată să aibă primul zbor în 2020 sau 2021 (în funcție de sursă). Blue Origin a solicitat și un patent pentru anavizarea (?) unei trepte a unei rachete, însă SpaceX s-au opus acordării patentului pe motiv că acest concept era deja public fiind prezentat anterior. Fiecare primă treaptă a New Glenn ar trebui să zboare 25 de misiuni înainte de a fi retrasă din serviciu. Dacă în cazul SpaceX nava are o poziție fixă, Blue Origin intenționează ca anavizarea (!?) să se realizeze în timp ce nava se deplasează.
• Stratolaunch a testat cu succes camera de precombustie a motorului PGA pe 2 noiembrie. Aceasta imediat după ce avionul care urmează să lanseze rachetele a rulat pe pistă. Stratolaunch are planuri pentru 2 vehicule – unul mediu (3400 kg pe LEO) și unul greu (6000 kg pe LEO). Prima lansare este planificată pentru 2022.
• Nava de aprovizionare a ISS HTV-7 (vehiculul fiind HTV – engl H-2 Transfer Vehicle) produsă în Japonia și lansată de JAXA a părăsit ISS miercuri 7 noiembrie. A transportat 4.5 tone de provizii, materiale științifice și echipamente. Reintrarea în atmosferă este planificată pentru 10 noiembrie, deasupra Pacificului. HTV nu este un vehicul recuperabil, însă are o capsulă experimentală (HSRC – engl HTV Small Return Capsule) care se va desprinde de HTV și care ar trebui să ajungă înapoi pe Pământ întreagă. Capsula are diametrul de 0.8 metri, înălțimea de 0.6 metri și masa de 180 kg; a fost produsă se pare de Mitsubishi Electric.
• PSP (engl Parker Solar Probe) a supraviețuit primului survol solar, la 24 de milioane de kilometri. Sonda și-a purtat singură de grijă pe parcursul survolului. Să le vedem pe următoarele. Ultimul survol va fi în 2025, la ~6 milioane km. Costul PSP a fost de 1.5 mld USD.
• Prea mult JWST. Comitetul de supraveghere a dezvoltării telescopului James Webb (JWST) consideră că NASA a mers prea departe. Președintele comitetului, Tom Young, a declarat la finalul lunii octombrie: There are a group people who are diehard supporters of JWST, and there are others who support it, but they’re really angry at the cost growth and the schedule delays. […] I, personally, have come to the conclusion that JWST had too many inventions, too much risk, and was a step too far. […] My assessment is that JWST will be supported. I don’t think that there’s any issue in this whole political process that something bad will happen to JWST. Dar în urma dezvoltării JWST și problemelor sale, este posibil în viitor să existe collateral damage. În plus, JWST fiind lansat de ESA cu o Ariane 5, dorește o supraveghere extrem de atentă a procesului de pregătire a lansării. JWST ar trebui să fie lansat la finalul lunii martie 2021, această dată având și o rezervă de timp de 60 de zile. 10 mld USD, 20 de ani.
• Nimic de la RoSA (no news is good news).

Echipamente pentru experimentul de realimentare de pe ISS (sursa Orbit Fab)

Racheta Electron pe rampă și testul motorului (sursa Rocketlab/Twitter Peter Beck @Peter_J_Beck)

Racheta PSLV (sursa ISRO)

Categoriile LSP (sursa NASA)

Starman (sursa SpaceX)

Starman: februarie 2018 – decembrie 2089

SpaceX GO Searcher (sursa NASA)

SpaceX BFR/BFS 2018 (sursa SpaceX)

SpaceX, recuperarea întregii rachete – animație

DARPA Launch Challenge [27]

Blue Origin/Stena Freighter [25]

Blue Origin, New Glenn

Avionul/prima treaptă Stratolaunch

Vehiculele Stratolaunch (sursa Stratolaunch)

Motorul PGA (sursa Stratolaunch)

HTV-7 pregătit pentru lansare și în spațiu(?) (sursa 1 – JAXA; 2 – NASA)

HTV-7 și HSRC (sursa 1,3 – JAXA; 2 – NASA)

HSRC și containerul pentru transport (sursa JAXA)

Evenimentele următoare

Lista zborurilor este prezentată mai jos.

Dată & oră	Loc	Eveniment / Misiune	Organizație	Observații
27 octombrie 2018 08:00 UTC		ZQ-1 – Weilai 1	LandSpace, China	Eșec (video)
29 octombrie 2018 04:08-04:20 GMT 04:08 UTC	Tanegashima Space Center, Japonia	H-2A – GOSAT 2 & KhalifaSat	JAXA	Succes (video)
29 octombrie 2018 00:43 UTC	Jiuquan	LongMarch 2C – CFOSAT	China&Franța	Succes (video)
octombrie 2018 1 noiembrie 2018 15:57 UTC	Xichang	LongMarch 3B – BeiDou G1Q/GEO	China	Succes (video ?, video, video)
3 noiembrie 2018 20:17 UTC	Plesetsk	Soyuz (Soyuz-2.1b) – Glonass M (Uragan M?)	Rusia	Succes (video)
7 noiembrie 2018 00:47:27 GMT	Sinnamary, Guyana Franceză	Soyuz – MetOp C	Arianespace/ESA	Succes (video scurt sau lung)
noiembrie 2018	Wenchang	Long March 5 – Shijian 20	China	amânat pentru ianuarie?
26 octombrie 08:00-09:30 GMT 7 noiembrie 2018 08:00-09:30 GMT amănată	Cape Canaveral Air Force Station	Pegasus XL – ICON	Northrop Grumman/NASA	Prezentare video, video
11 noiembrie 2018 03:00-07:00 GMT	Launch Complex 1, NZ	Electron – It’s Business Time	RocketLab
octombrie 2018 14 noiembrie 2018 11:38 GMT	Satish Dhawan Space Center/Sriharikota	GSLV Mk 3 – GSAT 29	India	alte surse vorbesc despre noiembrie (scheduled to be launched during the second half of 2018) posibile schimbări
14 noiembrie 2018 20:46-22:27 GMT	Cape Canaveral	Falcon 9 – Es’hail 2	SpaceX/Qatar
15 noiembrie 2018 09:49 GMT	Pad 0A, Wallops	Antares – Cygnus NG-10	Grumman/NASA
31 octombrie 2018 00:53 GMT 16 noiembrie 2018 18:14 GMT	Baikonur	Soyuz – Progress	Roscosmos
19 noiembrie 2918 18:32 GMT	SLC-4E, Vandenberg	Falcon 9 – Spaceflight SSO-A	SpaceX/Spaceflight
22 noiembrie 2018	Baikonur	Soyuz – EgyptSat-A (MisrSat-A)	Roscosmos/Egipt
27 noiembrie 2018 21:19 GMT sau 4 decembrie 2018 18:38 GMT	Cape Canaveral	Falcon 9 – SpaceX CRS 16	SpaceX/NASA
27 noiembrie 2018	Satish Dhawan Space Center/Sriharikota	PSLV – HySIS	India	alte surse vorbesc despre 22 noiembrie
29 noiembrie 2018	SLC-6, Vandenberg	Delta 4-Heavy – NROL-71	ULA/NRO	alte surse vorbesc despre 3 decembrie
decembrie 2018	Vandenberg	Falcon 9 – Radarsat	SpaceX/Canada Space Agency Maxar	posibil amânat pentru februarie
30 decembrie 2018 16:38 GMT	Vandenberg	Falcon 9 – Iridium Next 66-75	SpaceX/Iridium

Evenimente din perioada următoare:

• 16 noiembrie 2018: Modulul de Serviciu Orion ajunge în USofA
• 23 noiembrie 2018 05:39 GMT: Lună plină
• 26 noiembrie 2018: amartizarea misiunii InSight
• 13-14 decembrie 2018: Geminidele, vârf de activitate
• 16 decembrie 2018: Cometa 46P/Wirtanen se va afla la cel mai apropiat punct de Soare
• 20 decembrie 2018: plecarea Soyuz MS-09 de pe ISS
• 21 decembrie 2018: Solstițiul de iarnă
• 22 decembrie 2018 17:49 GMT: Lună plină

 

Fotografia săptămânii

Fotografia săptămânii prezintă o situație care se aseamănă cu una întâlnită într-un serial.

La plimbare (sursa SpaceX)

La plimbare (sursa captură ecran)

 

PS: aterizare și amerizare nu erau potrivite; putea fi utilizat termenul de apuntare în loc de anavizare. Uneori sunt permise licențe poetice. 🙂

PPS: acesta este ultimul articol care păstrează formatul curent.

Articolele despre motoarele rachetă cu combustibil solid pot fi citite urmând linkurile de mai jos:

• Tehnologii (episodul 6): propulsia rachetelor – motorul: elemente de bază
• Tehnologii (episodul 7): Motoarele rachetă cu combustibil solid; fundamente (partea I)
• Tehnologii (episodul 7): Motoarele rachetă cu combustibil solid; fundamente (partea a II-a)
• Tehnologii (episodul 7): Motoarele rachetă cu combustibil solid; fundamente (partea a III-a)
• Tehnologii (episodul 7): Motoarele rachetă cu combustibil solid; fundamente (partea a IV-a)

Va urma.

Iulian

(medie: 5,00 din 5)

Încarc...  

Surse:
1. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
2. Site ESA ( http://www.esa.int/ESA )
3. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
4. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
5. Site ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )

6. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
7. Site Blue Origin ( https://www.blueorigin.com/ )
7. Site RocketLab ( https://www.rocketlabusa.com/ )
8. Site Stratolaunch ( https://www.stratolaunch.com/ )
9. Site Northrop Grumman ( http://www.northropgrumman.com/MediaResources/MediaKits/Space/Home.aspx )
10. Pagina Facebook ARCA ( https://www.facebook.com/pg/arcaspace )
11. Site ARCA ( http://arcaspace.com/ )
12. Site Spaceflight Industries ( http://spaceflight.com/ )
13. Site Orbit Fab ( https://www.orbitfab.space/ )

14. Space Launch System ( https://en.wikipedia.org/wiki/Space_Launch_System , accesată la 2018-11-06)
15. Jeremy J. Redden. – SLS Booster Development, 51st AIAA/SAE/ASEE Joint Propulsion Conference, AIAA Propulsion and Energy Forum, (AIAA 2015-3874), DOI 10.2514/6.2015-3874 ( https://doi.org/10.2514/6.2015-3874 )
16. Northrop Grumman Innovation Systems readies SRBs for first SLS flights ( https://www.nasaspaceflight.com/2018/10/ngis-readies-srbs-first-sls-flights/ , accesată la 2018-11-06)
17. Thiokol ( https://en.wikipedia.org/wiki/Thiokol, accesată la 2018-11-06)
18. Alliant Techsystems ( https://en.wikipedia.org/wiki/Alliant_Techsystems , accesată la 2018-11-06)
19. Orbital Sciences Corporation ( https://en.wikipedia.org/wiki/Orbital_Sciences_Corporation , accesată la 2018-11-06)
20. Northrop Grumman Innovation Systems ( https://en.wikipedia.org/wiki/Northrop_Grumman_Innovation_Systems , accesată la 2018-11-06)
21. Northrop Grumman eyes synergy between OmegA and SLS solid rocket boosters ( https://www.nasaspaceflight.com/2018/11/northrop-grumman-synergy-omega-sls-solid-boosters/ , accesat la accesată la 2018-11-06)

22. Where is Starman? Track Elon Musk’s Tesla Roadster in Space! ( http://www.whereisroadster.com/ , accesată la 2018-11-06)
Hanno Rein, Daniel Tamayo, David Vokrouhlicky – The random walk of cars and their collision probabilities with planets, 5 Mar 2018, DOI 10.3390/aerospace5020057 ( https://arxiv.org/abs/1802.04718 )
23. SpaceX Seeks $750 Million Loan Via New Arranger BofA ( https://www.bloomberg.com/news/articles/2018-11-05/spacex-is-said-to-seek-750-million-loan-via-new-arranger-bofa , accesată la 2018-11-06)
24. SpaceX’s helipad-equipped boat will bring astronauts safely home ( https://www.theverge.com/2018/11/5/18064396/spacex-commercial-crew-dragon-astronauts-go-searcher-boat-recovery , accesată la 2018-11-06)
25. Used Ro/Ro Will Become Blue Origin’s Rocket Landing Pad ( https://www.maritime-executive.com/article/used-ro-ro-will-become-blue-origin-s-rocket-landing-pad , accesată la 2018-11-06)
26. DARPA Launch Challenge ( https://www.darpa.mil/launchchallenge , accesată la 2018-11-06)
27. DARPA Launch Challenge ( https://www.darpalaunchchallenge.org/ , accesată la 2018-11-06)
28. Parker Solar Probe ( https://www.nasa.gov/content/goddard/parker-solar-probe , accesată la 2018-11-09)
29. Independent board chair calls JWST a “step too far” ( https://spacenews.com/independent-board-chair-calls-jwst-a-step-too-far/ , accesată la 2018-11-06)
30. Дмитрий Рогозин отменил фасадное положение ( https://www.kommersant.ru/doc/3792028 , accesată la 2018-11-10)
31. Казахстан выбрал для запуска своих спутников американский Falcon из-за стоимости ( https://www.interfax.ru/world/636632, accesată la 2018-11-10)
32. Korolev Rocket and Space Corporation Energia ( www.energia.ru/english/ )
33. Progress Rocket Space Centre ( http://samspace.ru/ )