“Juan Carlos I”
Însă de fapt nici ei nu știu exact ce-și doresc, pentru că navele din clasa LPD – amphibious transport dock, nu au la bord decât elicoptere, în timp ce presa locală vorbește și despre avioane VTOL.
Dar poate că am înțeles noi greșit, dar în 2017 a fost aprobată achiziția a patru nave de asalt amfibiu și în finală au rămas spaniolii de la Navantia cu “Juan Carlos I” și francezii de la Naval Group cu “Mistral”. Navele au destule lucruri în comun dar sunt și suficient de diferite, în sensul că “Juan Carlos I” poate opera avioane, “Mistral” nu, așa că nu putem înțelege prea bine ce-și doresc indienii.
Însă competiția a fost anulată în 2020. Suma pusă atunci la bătaie era de 3 miliarde de dolari.
Astăzi s-ar putea ca programul să fie reluat cu un buget de 9,5 miliarde de dolari, dar de această dată se doresc nave “landing platform docks”, adică fără aviație militară de tip VTOL, deși nici prima cerere de informații nu sugera că indienii își doresc LPD-uri, pe model american, italian sau spaniol.
În fine, navele vor fi construite în India de un șantier naval care încă nu a fost ales, iar printre companiile străine dispuse să ofere transfer de tehnologie se numără Navantia și Fincantieri, deocamdată cel puțin.
Armata indiana deține în prezent aproximativ 10 mii de militari în trei brigăzi amfibii și scopul declarat ar fi acela de a putea să protejeze mai eficient insulele Andaman, Nicobar și Lakshadweep, dar este evident că aceste nave ar putea fi folositoare și în multe alte locații din Oceanul Indian.
GeorgeGMT
Primul vas de tip LPD (Landing Platform Dock) este considerat în general USS Raleigh (LPD-1) al Marinei SUA.
Conceptul de LPD a apărut la sfârșitul anilor 1950, când US Navy a vrut să combine funcțiile mai multor tipuri de nave amfibii:
LSD (Landing Ship Dock) — pentru transport și lansare de ambarcațiuni de debarcare,
APA/AKA (transport de trupe și echipamente),
LPH (Landing Platform Helicopter) — pentru transport și operare de elicoptere.
Astfel, LPD-urile au fost concepute ca nave multifuncționale capabile să transporte trupe, vehicule, ambarcațiuni de debarcare și elicoptere, devenind nucleul forțelor amfibii moderne.
Alte exemple
USS Vancouver (LPD-2) – 1963
USS La Salle (LPD-3) – 1964
Acestea au urmat imediat după Raleigh, menținând aceeași configurație de bază: punte de zbor, doc inundabil și spațiu extins pentru trupe.
Ultima functie actuala posibila de pe punte in zilele noastre este lansarea, receptia si depozitarea ale UAV.
https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Raleigh_(LPD-1)
Vor sa lupte cu China.
Armed Forces set for major tri-service mountain drill focused on futuristic warfare
Exercise ‘Vidyut Vidhhwans’ to integrate land, air, sea, cyber, space, and cognitive operations under Northern Command
https://www.tribuneindia.com/news/defence/armed-forces-set-for-major-tri-service-mountain-drill-focused-on-futuristic-warfare/
Despre asta e miza maritima
https://en.wikipedia.org/wiki/String_of_Pearls_(Indian_Ocean)
String of Pearls vs Necklace of Diamonds
Why India’s and China’s networks of allies are reluctant to get involved in their border row
https://asiatimes.com/2020/07/string-of-pearls-vs-necklace-of-diamonds/
China’s strategic ambitions seen in the Hambantota port in Sri Lanka
https://www.orfonline.org/research/chinas-strategic-ambitions-seen-in-the-hambantota-port-in-sri-lanka
Necklace of Diamonds Strategy: China is increasing its presence in the Indian Ocean over the past few years through its Debt Trap Diplomacy and Strings of Pearls strategy to contain Indian hold in the Indian Ocean.
https://www.jagranjosh.com/general-knowledge/necklace-of-diamond-strategy-1592404137-1