Luptele din Basarabia, 1941

Daca miercuri si joi v-am prezentat un document care arata similitudinile intre situatia politica si militara a Romaniei din anii 1935-1940 si 2017, document care arata dezinteresul, coruptia si incompetenta in materie de inzestrare a Armatei, astazi va prezentem si reversul medaliei – calitatea corpului de ofiteri la intrarea Tarii in cel de-al doilea razboi mondial…

Sigur nu stiu care este calitatea corpului de comanda din Armata Romana de astazi, dar daca merge precum rata, macane ca o rata si arata ca o rata ce poate sa fie?! Adica suntem la fel de corupti ca in anii „30, condusi tot de incompetenti, politicianismul, nepotismul si incompetenta sunt prezente in aceiasi masura, asadar avem astazi un corp ofiteresc si unul de subofiteri performant sau tot ca in „940?

 

Greșelile comandanților români

Vă oferim spre lectură un document realizat de Marele Stat Major în 1941. Data exactă a emiterii lui nu apare, dar, din analiza textului, rezultă că a fost întocmit după primele săptămâni de lupte. Documentul, care prezintă unele concluzii ale înfruntărilor dintre unitățile române și cele sovietice, are două părți.

Prima, intitulată „Procedeele de luptă ale inamicului”, trece în revistă modul în care sovieticii au acționat, oferind informații utile comandanților români aflați în linia întâi. Partea a doua, „Constatări cu privire la conduita și atitudinea trupelor noastre”, se concentrează, în special, asupra greșelilor făcute de comandanții români.

Documentul este o radiografie zguduitoare a protagoniștilor luptelor din Basarabia și oferă informații noi despre un episod care continuă să ne fascineze: Campania din 1941.

Partea a II-a

II.CONSTATĂRI CU PRIVIRE LA CONDUITA ȘI ATITUDINEA TRUPELOR NOASTRE

1.Din punct de vedere operativ

a) Unele unități au atacat direct și de front rezistențele inamice organizate, căutând a trece prin barajul de foc al inamicului fără sprijin de artilerie. S-au produs astfel pierderi inutile.
Ori de câte ori situația nu impune altfel, asemenea rezistențe trebuiesc manevrate și ocolite.

b) Cu ocazia trecerii Prutului de către o M[are] U[nitate] s-a constatat că:
– trecerea s-a făcut fără nicio protecție de aviație, deși se aveau la dispoziție forțe aeriene importante, neangajate;
– artileria antiaeriană de care se dispunea pentru apărarea trecerii nu sosise în dispozitiv în momentul trecerii;
– din artileria de câmp și grea nu se dispunea, în momentul trecerii, decât de un divizion de artilerie de câmp și o baterie de artilerie grea;
– nu s-a adus din timp și, deci, nu s-a folosit batalionul de pionieri cu echipajele de punți de asalt respective; trecerea s-a făcut cu bărcile companiei de poduri, care constituie un material greu de manevrat;
– în momentul trecerii, transmisiunile nu erau întinse nici între M.U. și unitățile în subordine, nici între acea M.U. și eșalonul superior;
– în zona de trecere, unitățile de infanterie erau masate, în loc de a fi dispersate într-un dispozitiv articulat și camuflat; strigăte și comenzi cu voce tare însoțeau operațiunea, deși țărmul inamic era la o depărtare de 100-150 metri;
– trupa, care mărșăluise toată noaptea, nu avusese, până în momentul executării trecerii, decât 1-2 ore de somn și nu mâncase decât un sfert de pâine, bucătăriile nefiind sosite.

Trecerea marii unități a reușit pentru că inamicul nu era prezent; dacă însă inamicul ar fi opus cea mai mică rezistență, operațiunea, în felul cum a fost pregătită și executată, ar fi eșuat complet.

c) Trupele care se mențin în capete de pod sau care ocupă diferite puncte importante, trebuie să ia toate măsurile de siguranță necesare, pentru a putea respinge un contraatac inamic.

În acest scop:
– se vor organiza la teren, procedându-se imediat la întocmirea planului de foc respectiv;
– se va menține contactul cu inamicul, eventual prin patrule trimise înainte;
– se va asigura sprijinul de artilerie necesar, luându-se toate măsurile ca legătura infanterie-artilerie să funcționeze în cele mai bune condițiuni;
– se va asigura un suficient material anticar, pe direcțiunile unde sunt semnalate care de luptă inamice sau acolo unde terenul favorizează un atac cu care;
– se vor organiza incursiuni, în scopul de a se lua prizonieri și a identifica forțele inamice din față; incursiunile vor fi bine pregătite și executate acolo unde se cunoaște situația, fără a risca pierderi inutile;
– munițiunile nu vor trebui risipite. Atât infanteria, cât mai ales artileria, nu vor trage decât asupra obiectivelor bine cunoscute și a căror importanță merită un consum de munițiuni. De asemenea, nu trebuie să se tragă decât atunci când se montează acțiuni importante, pentru a nu-l determina pe inamic să-și schimbe locul.

d) În operațiunile din ultimele zile s-a observat, la o mare unitate care se găsea temporar în apărare că, deși a avut informațiuni multiple și din timp, care arătau aproape cu certitudine momentul și locul unde se va produce un atac inamic (adunări de trupe și coloane îndreptându-se spre frontul marii unități; o apropiere de poziție sub forma unei infiltrațiuni prelungite), totuși, marea unitate:
– a suportat bombardamentul aviației și artileriei inamice;
– a așteptat să primească atacul inamic pe locul pe care se găsea instalată și
– a reacționat prin contraatac.

În asemenea situațiuni, se recomandă următorul procedeu: să se retragă trupa din zona de atac, creând în fața inamicului un gol în care, după ce el va pătrunde suficient, să fie contraatacat prin surprindere, în ambele flancuri.
Pentru aceasta este necesar:
– să se mențină, în fața golului creat, elemente care să dea impresia că terenul este puternic ocupat;
– să se păstreze puncte tari pe flancurile golului creat;
– să se grupeze, din timp și în ascuns, rezerve pe flancul golului, cu care să se treacă apoi la contraatac.

Procedeul prezintă avantajul că sustragem trupa proprie de la acțiunea masivă a artileriei și [a] aviației de bombardament inamice și atragem pe inamic într-o cursă, unde va suferi efectele unui contraatac de flanc și prin surprindere.
Se atrage atențiunea că acest procedeu nu trebuie să constituie regula, ci va fi întrebuințat numai atunci când se va dispune de informațiuni bune și din timp căpătate asupra locului unde se va produce atacul inamic și când terenul avantajează pregătirea și execuția unei asemenea operațiuni.

2.Organizarea, circulația și disciplina spatelui unităților operative

Domnul general Antonescu, făcând zilnic inspecții pe front, a constatat o completă lipsă de organizare și de disciplină a spatelui.
Unitățile par a fi uitat că, de felul cum este organizat spatele și în special circulația, depinde în mare parte reușita operațiunilor și alimentarea lor.

Printre multiplele constatări făcute, se subliniază următoarele:

a) La o mare unitate, pionierii trecuseră peste un pod stricat, aflat pe singurul drum al acelei mari unități, fără să se fi luat nicio măsură de repararea lui.
S-a pierdut din vedere că restabilirea comunicațiilor și, în special, a podurilor stricate sau distruse, constituie prima fază a aceluia care vrea să înainteze sau să fie aprovizionat.

Fiecare mare unitate trebuie să-și asigure, în primul rând, comunicațiile strict necesare pentru aprovizionare și evacuări, mai ales în zonele unde comunicațiile sunt sărace.
În operațiuni, mobilitatea unităților are o deosebită importanță. Pentru a se asigura, în același timp, și mișcările operative, și aprovizionările, se vor lua următoarele măsuri:
– transportul munițiunilor va fi adaptat nevoilor reale de aprovizionare, adică nu se vor imobiliza toate mijloacele de transport cu cantități inutile de munițiuni, atunci când nu se întrevede angajarea unei lupte care nu consumă cantități importante de munițiuni;
– în schimb, se vor lua toate măsurile pentru a se transporta, la timp, hrana oamenilor.
Pentru ca diferitele coloane să nu rătăcească și să poată urmări unitățile, se vor lua măsuri ca drumurile să fie marcate prin indicatoare (tăblițe cu un unghi ascuțit).

b) Serviciile hipo și auto funcționează fără nicio ordine. Astfel, s-au văzut:
– căruțe izolate într-un continuu marș, fără a se ști cine le-a trimis și pentru ce le-a trimis;
– camioane întrebuințate în mod cu totul arbitrar și pentru transporturi neînsemnate (câteva kilograme de alimente sau altceva la câțiva zeci de kilometri), imobilizându-le timp îndelungat, fără a se obține de la ele tot randamentul necesar;
– oameni izolați forfotesc în toate părțile peste câmp, pe drumuri, fără nicio treabă bine precizată;
– de asemenea, se văd zilnic căruțele și camioanele pline de lucruri care nu sunt necesare operațiunilor (scaune, mese, scânduri sau alte obiecte de gospodărie) și care ar trebui depozitate imediat.

c) În ceea ce privește mișcarea și staționarea coloanelor și serviciilor, s-a constatat că se executau:
– în dezordine;
– fără măsuri de siguranță și de camuflaj;
– în coloane de zeci și sute de trăsuri etc.

În această privință, se fac următoarele recomandațiuni care trebuie păstrate cu cea mai mare rigurozitate:
– coloanele trebuie să țină continuu, dreapta drumului;
– ele trebuie să mărșăluiască numai în grupe de câte 5 trăsuri;
– în fiecare grupă, trăsurile să păstreze o distanță de 20 – 30 de metri una de alta, iar între grupe, o distanță de 50 – 100 de metri;
– când se opresc, sau [se află] în staționare, ele se vor răspândi și camufla în locuri acoperite
– se va profita de orice oprire pentru a repauza oamenii și animalele, a-i hrăni, adăposti, îngriji din punct de vedere sanitar (veterinar) etc.

d) În zona unei mari unități toate trenurile regimentare și formațiunile de servicii erau împrăștiate într-o zonă de culturi de câteva sute de hectare. Toate culturile erau călcate în picioare și distruse de caii lăsați liberi să pască, distrugând ogoarele țăranilor, muncite cu atâta trudă și, implicit, avuția națională. Comandanții respectivi, mari și mici, priveau spectacolul nepăsători, fără a lua nicio măsură.
Acolo unde furajele nu sosiseră, trebuia să se cosească o porțiune de teren care să fie plătită proprietarului, iar nu să se devasteze zone întregi.

e) S-au văzut cirezi de vite între care și vaci cu lapte urmând unitățile.
Numai marile unități au dreptul a avea parcuri de vite, care, de altfel, trebuiesc organizate; unitățile nu au dreptul să poarte vitele după dânsele, iar tăierea vacilor cu lapte și a vițeilor este interzisă.
Cu această lipsă de organizare și dezordine în circulație și cu această forfoteală neștiută chiar de șefii din spatele frontului, pe lângă că trupa și animalele sunt extenuate până la scoaterea lor din serviciu, coloanele și formațiunile de servicii pot intra ușor în panică, la cel dintîi bombardament aerian sau terestru, sau pradă actelor de sabotaj ale elementelor inamice rămase înapoia frontului.
Domnul general Antonescu a ordonat să se mențină disciplina și ordinea, iar, pe lângă fiecare mare unitate, să se hotărască un ofițer superior energic care, zilnic, să cutreiere spatele frontului, pentru a pune ordine și disciplină în coloane, diferite formațiuni de servicii, centre de distribuție etc.

3.Instrucția unităților

Instrucția disciplinară nu trebuie suprimată, chiar în situația de război în care se găsesc unitățile.
Această instrucție este, îndeosebi, necesară la unitățile din rezervă și la formațiunile de servicii, acestea din urmă dovedindu-se incomplet instruite.
Păstrarea viguroasă a disciplinei, instruirea asupra măsurilor de siguranță ce trebuiesc luate în staționare, apărarea contra parașutiștilor, camuflajul etc, urmate de inspecții zilnice asupra igienei oamenilor, îngrijirea animalelor și materialului, vor face obiectul activității zilnice a acestor unități și formațiuni, ori de câte ori situația operativă nu le impune alte însărcinări.

4.Posturile de comandă ale marilor unități trebuiesc astfel amplasate și organizate, încât să se asigure un lucru ordonat și cea mai desăvârșită liniște, neinfluențat de fluctuațiile luptei.
La un P.C. de mare unitate, domnul general Antonescu a constatat imposibilitatea lucrului din cauza zgomotelor și a activității neorganizate.
În adevăr, într-o tranșee de câteva zeci de metri se aflau patru centrale telefonice în care ofițerii și trupa țipau la disperare fără ca, în realitate, să se poată înțelege cu unitățile în subordine. Toată lumea se agita, striga și dădea ordine.
Chiar în situațiile când împingerea înainte a posturilor de comandă sunt absolut necesare pentru a avea informațiuni la timp, a se avea impresia justă a câmpului de luptă și a se lua măsuri oportune, trebuiesc asigurate condițiuni de lucru liniștite, camuflate și în siguranță.
Fără realizarea acestor condițiuni, la care se adaugă transmisiuni, aprovizionări și evacuări bine organizate și disciplinate, nu se pot conduce operațiunile. Când o mare unitate ajunge într-o astfel de situație, trebuie să suspende operațiunile pentru a se pune în ordine.
Pentru ca P.C. să poată fi găsite, se vor lua măsuri ca drumurile spre acestea să fie marcate prin indicatoare.

5.Funcționarea serviciilor

S-a constatat că funcționarea serviciilor în cadrul armatelor și a celorlalte mari unități lasă foarte mult de dorit, astfel:

a) Sunt aprovizionări trimise și sosite, de care unitățile nu știu, sau care stau nedistribuite zile și nopți, deși unitățile au absolută nevoie de ele.
Șefii de servicii și statele majore nu cunosc precis nici situația materială și nici modul cum funcționează, în realitate, serviciul respectiv și se mărginesc numai a se plânge de lipsuri, de greutăți etc., fără a lua toate măsurile și a face eforturile impuse de situație.

b) Mijloacele de transport și de aprovizionare sunt prost întrebuințate și, din această cauză, nu vor fi niciodată suficiente pentru a face față nevoilor.
După cum s-a arătat mai sus, se întrebuințează camioane sau căruțe izolate pentru a transporta câteva kilograme de material, uneori inutil, în loc să se facă transporturi organizate.

c) Unități detașate care nu au mijloace de a se aproviziona și întreține. Astfel, o companie de transmisiuni aflată la Iași, primește pâinea de la Bârlad, în loc să fie pusă în subzistența unei unități de la Iași, iar alta de la Fălciu se aprovizionează de la Iași. Cu acest sistem, oricâte mijloace de transport am avea, nu ne vom putea aproviziona și, tot aceasta este cauza acelei forfoteli perpetue și inutile care se vede pe zonă, cu delegați, căruțe de aprovizionare etc.

d) Armatele au cerut vin la București, când în zonele lor se găseau regiuni viticole, iar armatele aveau destule fonduri ca să le procure.
Toată lumea cere și nimeni nu încearcă sau nu găsește necesar să satisfacă nevoile, mai întâi prin mijloacele proprii.
Peste tot lipsește inițiativa.
Se fac cereri și se așteaptă rezultatul și dacă acesta nu vine, comandamentele se mulțumesc să spună că au cerut și nu s-au dat.

e) Lipsa de coordonare. Astfel au fost M.U. care aveau surplus de unele aprovizionări, iar altele duceau lipsa acestora. Era sarcina autorității superioare să coordoneze.
Există o inerție a serviciilor care trebuie învinsă.
O rațională exploatare a resurselor locale va duce la micșorarea imensului număr de vagoane necesitate de transportarea aducerilor din interior.
În acest fel s-ar putea acoperi, de exemplu, nevoile de păioase ale armatelor, întrucât transportul acestora din interior necesită de trei ori mai multe mijloace decât celelalte subzistențe.

6.Igiena oamenilor, hrana și îngrijirea oamenilor și animalelor, întreținerea materialelor

a) În special la coloane și diferite formațiuni de servicii, s-au găsit oameni murdari, nespălați, nebărbieriți și în cea mai destrăbălată ținută posibilă. Între orele 10 – 12, pe o zi călduroasă și cu soare, aproape toți oamenii erau în mantale, unele descheiate și cu gulerele ridicate, în contrast cu alții complet dezbrăcați, sau în vestoane ori în cămăși.
În general, pe timpul verii se interzice portul mantalei atât la ofițeri, cât și la trupă, afară de caz de ploaie, sau pe timpul nopții când comandanții pot ordona o ținută uniformă pentru toată unitatea.
Pe timpul lucrului, oamenii detașamentului de lucru își scot toți vestoanele și capelele, le aranjează pe toate în ordine într-un loc uscat și lucrează toți dezbrăcați.

b) Animalele nu sunt îngrijite, sunt extenuate în marșuri fără rost, caii nu sunt adăpați și hrăniți la timp, iar alții sunt cu noroiul uscat pe ei de zile întregi.
În fiecare dimineață trebuie să se facă inspecția ținutei și curățeniei cailor, oricare ar fi situația.
De asemenea, hrana oamenilor și [a] animalelor trebuie asigurată, oricare ar fi operațiunile în curs.
O mișcare rapidă și un efort susținut cer, în primul rând, o hrană substanțială și la timp, a oamenilor și [a] animalelor.
Atunci când se cer trupelor eforturi neobișnuite și prelungite, atât în marș, cât și în luptă, se va dubla rația de hrană la oameni și cai.
Fânul și paiele se vor procura, pe cât posibil, din zonă, pentru a nu se aglomera formațiunile de transport cu aceste furaje.
Când, din cauză de forță majoră, aprovizionările și evacuările nu pot fi complet organizate, operațiunile trebuiesc suspendate.

c) S-a observat că secțiile autosanitare sunt ținute prea înapoi, de unde rezultă că evacuarea răniților nu poate fi asigurată la timp. Ele trebuiesc, prin urmare, împinse către posturile de prim ajutor.

d) Pe timpul și după luptă, se vor lua măsuri pentru asanarea câmpului de luptă.
S-au văzut cadavre de animale neîngropate; de asemenea, morții insuficient îngropați, ceea ce este și neuman, demoralizant și nesănătos.
Toți ostașii căzuți trebuie să fie îngropați cu atenția cuvenită. Se vor face cruci pe care se vor scrie numele ostașilor morți, iar deasupra crucii se va pune casca. Mormintele vor fi cât mai bine îngrijite.
Fiecare unitate va avea un registru în care va înscrie precis locul unde au fost înmormântați soldații căzuți, în scopul identificării lor ulterioare, de familiile celor morți.

e) S-a observat că mașinile de diferite categorii, primite în ultimul timp, se supun, de la început, la eforturi exagerate, fără a li se asigura, în prealabil, rodajul necesar. În felul acesta, ele sunt scoase din funcțiune înainte de vreme, ceea ce înseamnă o importantă pagubă pentru armată și lipsă de folosință a materialului.

7.Diverse

a) S-au văzut cazuri când soldații au împușcat populația civilă pentru pretinse agresiuni inexistente; măsurile contra agresorilor nu vor fi luate decât de autorități și de comandanții de unități, numai în caz de vădită agresiune, sabotaj etc.
Soldații care vor fi prinși că execută singuri, fără să fie atacați (deci, în legitimă apărare), vor fi sancționați pe loc, fără cruțare.

b) Se duce în spatele frontului o campanie defetistă cu sau fără intențiuni, de exemplu: oameni fără ocupații bine precizate, la sosirea răniților în gări, îi plâng în loc să-i încurajeze, imaginează dureri și lipsuri inexistente etc.
Trebuie făcut un control sever al spatelui și din acest punct de vedere.

Șeful Marelui Cartier General Eș[alonul] II
General,
(ss) Mazarini

Conformitate
Șeful Secției a 3-a Operații-Instrucție
Lt. colonel,
A. Cojocărescu

Sursa: culoriletrecutului.ro

89 Comments:

  1. colaps dela a la z,realitatile trecute sau prezente trebuiesc prezentate necosmetizate.
    imi pare rau ca nu am filmat servantii tunurilor aa de 57 mm la mitingul aero din bacau de luna asta,am fost atat de socat de aparitia lor ca am ramas fara replica.oroare!

    • Maresalul Ion Antonescu are multe erori pe constiinta, soldate cu pierderi de vieti umane in cel de al 2-lea razboi mondial…!!!

  2. Scuze pentru offtopic!

    Polonia: Monumentele dedicate gloriei Armatei Roșii vor fi transferate într-un buncăr nuclear!

    „Nu putem accepta glorificarea sistemului totalitar care a fost sistemul sovietic, sistemul comunist”

    https://www.agerpres.ro/cultura/2017/06/29/polonia-monumentele-dedicate-gloriei-armatei-rosii-vor-fi-transferate-intr-un-buncar-nuclear-21-30-13

    …Mutarea monumentelor, care va dura mai mulți ani, nemulțumește însă Rusia, ale cărei relații politice cu Polonia sunt deja extrem de tensionate.

    • de ce le transfera si nu le distrug? Vor sa le re-scoata in caz ca se schimba placa? 🙂

      • După ce le transferă în bancar, cine mai verifica dacă mai sunt acolo sau au fost topite.

        • Exact, daca distrugi niste simboluri din prima se infierbanta sangele in capul unora, daca doar zici ca le depozitezi undeva si apoi treptat scapi de ele e altceva … destepti polonezii.

      • Unele din ele pot fi opere ale unor artisti consacrati sau pot fi chiar obiecte de patrimoniu. Nu toata lume are psihoza distrugerii considerand ca asa a scapat de trecut.

        • Marea parte stim in ce categorie sunt: preaslavind ostasul sovietic eliberator, pe Lenin sau clasa proletara.
          Exact chestiile pe care le-am aratat cu degetul la nazisti, doar ca la sovietici n-am avut voie.

          Cele care au valoare, nu cred ca se incadreaza neaparat la monumente comuniste, deci problema e in clasificarea lor.

        • in titlu scrie clar: „Monumentele dedicate gloriei Armatei Roșii ”
          Acea armata care a participat la ocuparea Poloniei in 1939 si tot acea armata care a refuzat sa ajute revolta din Varsovia.

          • Si acest lucru exclude faptul ca unele din ele sa fie facute de artisti consacrati chiar rusi fiind ?
            Aceste monumente, orori pentru poporul polonez,chiar si pentru rusii de azi sunt sacre. A le distruge inseamna a distruge o pagini din istoria celor doua popoare. Polonezii procedeaza intelept prin faptul ca le pastreaza. Inclusiv acest lucru arata de ce este acea distanta imensa intre ei si noi.

            • Și dacă sînt artiști consacrați trebuie iertați că au creat orori? Monumentele alea sacre pentru ruși sînt amplasate pe teritoriul unui stat suveran, pentru care monumentele au altă semnificație.

              • Asta au stabilit polonezii ca vor sa faca cu monumentele sovietice de pe teritoriul lor, să le pastreze nu sa le distruga. Daca nu esti de acord cu ce fac in tara lor poti depune un protest la ambasada Poloniei sau printr-un europarlamentar roman poti face o interpelare in parlamentul european.

            • Indiferent ce artisti emeriti le-au creat, nu se justifica prezenta lor intr-o tara ce a fost calcata in picioare de catre rusi. Doar amintirea Katyn’ului trecut si prezent ar motiva pe deplin aceasta actiune.

            • Poate ca da, poate ca nu e intelept ce fac.
              Daca tot tin asa de mlt la arta sovieto-ruseasca, sa nu se trezeasca ca le fac aia cereri de retrocedare 🙂

              • Nu e intelept deoarecepoate constitui o incalcare a unui tratat international referitor la cimitirele ostasilor din al 2lea razboi mondial. Dar poate se refera doar la monumente din cimitir fara desfiintarea cimitirelor.

        • Si pentru ca vorbim de Basarabia in articol, ce parere ai de monumentele armatei rosii de acolo, inclusiv tancurile pe postament, de obicei cu teava spre Romania? Le pastram ?

          • Eu sunt adeptul pastrarii tuturor vestigiilor trecutului chiar daca sunt in opozitie cu tendinta asta talibana de a distruge si ingropa in uitare trecutul sau anumite aspecte ale acestuia. Despre monumentele armatei rosii din Basarabia trebuie sa se pronunțe cetatenii republicii Moldova. Noi ne putem da cu presupusul dar nu putem hotari in casa altuia.

            • Ceea ce au distrus sovieticii in Bucovina nu erau tot monumente? De ex.: monumentul Unirii Bucovinei cu Romania din Cernauti, distrus de doua ori de catre sovietici. Frumos sa pastram, n-am ce comenta, insa dubla masura nu face bine nimanui.

            • I-auzi, tata!
              Trebuie sa pastram vestigiile unor nenorociti care ne-au invadat, deportat, omorat si jefuit ca sa nu zica lumea ca suntem talibani.
              I-auzi, tata!
              Moldova e casa altuia.
              Dup-aia ne miram de ce refuzi sa discutam orice posibilitate de upgrade la navele noastre de lupta: ca sa nu le ranim sentimentele vecinilor.
              Asa ca, daca vine aviatia rusa, ne ascundem toti in stuf, precum monitoarele, si asteptam sa le treaca supararea rusilor.

              • Cam asa ceva.

              • Pozitiile astea incisive, extremiste uneori, nu cred ca aduc vreun folos. Poti sa nu fii de acord cu mine, poti sa ma combati cu argumente dar nu poti sa-mi pui pumnul in gura. Daca parerea mea deranjeaza pot fi informat si ma retrag de aici sau mai simplu pot fi blocat.
                Moldova e casa cetatenilor ei nu poti stabili ce si cum sa faca pe considerentul ca vorbim aceasi limba si ca am fost candva aceasi tara. Am discutat cu destui moldoveni, inclusiv militari ca sa am o parere suficent de reala despre ce vor si ce-si doresc.
                Nu refuz sa discut nici un subiect dar discutia despre modernizarea navelor noastre nu-si are rostul atat timp cat decidentii politici si militari atat au dorit sau au putut sa faca.

                • Nu-ti pune nimeni pumnul in gura. Ne exprimam opiniile iar opiniile noastre intra in coliziune.
                  Ce spun eu este ca mi se pare nelalocul ei grija pentru „operele de arta” ale unui regim criminal care a omorat mai multi oameni decat Hitler.
                  Ca ai vorbit cu civili si militari moldoveni, asa o fi dar ar fi bine sa nu uiti ca popor inseamna mult mai mult decat un numar de indivizi aflati pe un teritoriu intr-un anumit moment.
                  Asta cu „discutia despre modernizarea navelor noastre nu-si are rostul atat timp cat decidentii politici si militari atat au dorit sau au putut sa faca”, de unde ti-a venit?
                  Cum sa nu discutam atat timp cat modernizarile se fac pe banii nostri?
                  Pentru ca „stiu ei mai bine”? Chiar ti se pare ca stiu?
                  Mi se pare absolut normal ca, daca cred ca ar trebui facut mai mult la modernizarea navelor, sa-mi exprim punctul de vedere si sa discut tema cu ceilalti. Daca ai lucrat in sistem pot intelege ca „ordinul nu se discuta” dar asta nu e problema mea.

                  • Daca polonezii au decis asa ce vrei mai mult dacat atat. Am spus ca sunt de acord cu ei si ai luat foc, deja se pare ca eu sunt rusofil doar pentru ca-s de acord cu polonezii. Cred ca una vorbesc eu si alta intelegi. Poporul republicii Moldova este cel care traieste acum in hotarele actuale ale acestei tari. Nimic nu te califica și nu-ti da legal sl dreptul sa decizi sau sa le impui ce sa faca. Ii putem ajuta dar nu le putem impune nimic, nici macar din pozitia de frate mai mare.
                    Desi nu ai trait prea mult, cred, in vechiul regim ma cam surprind aceste accente totalitariste si absolutiste, nu cred ca asa trebuie sa fie democratia.
                    S-or face modernizarile pe banii nostri dar deocamdata sistemul de conducere din tara asta e altul decat cel prin plebiscit si cei pe care i-am ales prin vot sa ne reprezinte sunt cei care decid pentru noi. Cum o fac e alta treaba, noi i- am ales dintre noi, ca nu sunt importati. Daca nu ne convin exista suficiente mijloace democratice sa-i schimbam, daca asta dorim cu adevarat si daca ne implicam in aceste schimbari.
                    Construirea de nave, modernizara acestora nu-s chiar chestii la indemna oricui si chiar daca internetul ofera o gramada de informatii sunt sceptic ca poti deveni profesionist doar pe baza asta.

                    • Nu am luat foc legat de decizia polonezilor.
                      Am spus ca le-au bagat in buncar si, sunt aproape sigur, le vor topi mai tarziu. Reactia mea a fost legata de grija ta pentru „operele de arta” care preamaresc criminalii invadatori.
                      Nu mai interpreta opiniile mele privind ce-ar trebui facut in Moldova drept intentia de a-i invada sau a le impune nu stiu ce. Pe de alta parte, care „poporul Moldovei”? Sunt romani, in proportie de peste 80%, plus ceva colonisti, si sunt bombardati cu propaganda moscovita fata de care statul roman nu reactioneaza in niciun fel.
                      Ce mare profesionist trebuie sa fii ca sa-ti dai seama ca am avea nevoie de lovituri 122mm cu bataie marita si cu kituri de ghidaj pe monitoare?
                      Sau de teleoperabile mici, puse pe turelele de 100mm. Nu stiu cum se face dar toata lumea, inclusiv rusii, isi pune teleoperabile pe tancuri doar la noi nu se poate desi turela e similara celor de tanc.

                    • @Eroul
                      Ai loviturile alea de 122 pentru APR-urile normale, cumva?

                    • Si ce teleoperabile opereaza acum Armata Romana?

                    • @sharky
                      Nu am inteles ce intrebi legat de loviturile de 122mm.
                      In privinta teleoperabilelor, daca nu producem/folosim, inseamna ca nici pe viitor nu facem asta? Cat costa sa lanseze procedura de achizitie pentru 6 bucati?

                    • ”Ce mare profesionist trebuie sa fii ca sa-ti dai seama ca am avea nevoie de lovituri 122mm cu bataie marita si cu kituri de ghidaj pe monitoare?”
                      Daca tu nu le ai acum in folosinta, si nici nu intrevezi vreo posibilitate de a le avea, cum dreaq visezi sa le pui pe monitoare?
                      Apoi,legat de teleoperabile, acum sunt in uz cele de pe MLI-uri, care nu rup gura targului, si cele de pe Piranii, care, la fel, nu-s cele mai stralucite.
                      ce nu intelegi tu, si karadeniz incearca sa-ti sugereze subtil, este inertia sistemului in care, desi unii mai tinerei incearca sa propuna niste chestii mai noi, cind se ajunge sus, la constelatii si in preajma lor, mentalitatea e de genul” dar ce, eu in scoala militara am folosiit asa ceva? Cum m-am descucat eu, sa se descurce si ei”, sau ceva asemanator.
                      parerea mea, hic…

                    • @sharky
                      Nu neg ca ar exista mentalitatea asta prin minister dar hai sa ne uitam putin la doua cazuri similare.
                      In cazul dragoarelor se cere instalarea unor generatoare mai puternice, in cazul monitoarelor nu.
                      Asta seamana mai mult a lipsa de viziune a celor care au conceput caietul de sarcini ptr. monitoare. Cand se schimba totul (generatoare, circuite electrice, panouri de distributie), cine ii impiedica sa prevada generatoare mai puternice pentru a acoperi eventualii consumatori suplimentari. Poate acei consumatori nu vor fi instalati maine dar, mai tarziu, i se va aprinde cuiva becul ca ar trebui montate niste echipamente sau sisteme de arme care necesita consum de energie si ce vor face? Vor schimba din nou generatoarele, circuitele si panourile de distributie? Lipsa asta de viziune se mai numeste si tembelism.
                      De fapt, ce m-a deranjat este reprosul de tipul „ce tot vorbiti despre aia si despre ailalta, nu vedeti ca nu se face/ nu vor aia/nu pot aia etc”
                      Pai tocmai asta e rolul nostru: sa vorbim, sa le spunem, din nou si din nou, ca trebuie aia, ca trebuie ailalta, sa incercam sa propunem solutii (poate unele merg) si sa nu-i lasam pe plimbatorii de hartii de prin ministere sa dospeasca in lenea si mediocritatea lor.
                      Daca asta-i enerveaza si le strica feng shuy-ul cu atat mai bine.
                      Spunem din nou, din nou, pana i se aprinde becul cuiva.
                      Acum, revenind la MLRS si la teleopreabile:
                      MLRS cu bataie extinsa exista, nu-l cumpara armata, probabil, in cantitati mari (sau deloc) dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa le reamintim ca exista munitia si ca ar trebui s-o foloseasca. La fel si introducerea kit-urilor de ghidaj.
                      In privinta teleoperabilelor, ok, alea de pe MLI nu le vad pe monitoare, cele de pe Piranha sunt o gluma dar cine-i impiedica sa posteze cerere de oferta pentru 6 sisteme si sa spuna ce vor pe ele?
                      Sunt atatea firme care ar putea livra.
                      Am inteles ca nu vor dar asta nu inseamna ca noi sa tacem si sa-i lasam in lenea si prostia lor.

                    • Eroule, este de mult pe aici si credeam ca ai mai inteles una-alta, te-ai mai prins care-i miscarea. S-au spus destule lucruri pe aici, mai subtil sau mai direct, incit cineva care voia sa priceapa, pricepea.
                      Deci, daca pina acum nu te-ai prins, ce vorbim noi pe aici reprezint fix ploaia care bate in geam. Aia poate e mai deranjanta.
                      In privinta licitatiei pentru 6 sisteme, ma faci sa rid. Au mai vrut ei sa cumpere 12 torpile si n-au primit nici o oferta, ai uitat?
                      Cit despre feng-shuy, nush daca sa rid sau sa pling. Probabil te crezi muuuuuult mai important decit esti in realitate.
                      parerea mea, hic…

                    • Dotarea si inzestararea armatei se face de niste structuri din subordinea ministrului apararii nationale, conduse de niste civili ca si ministru. Cine vrea sa afle care sunt acestea precum si oamenii care le conduc pot accesa site-ul mapn.ro. Asa pot afla ca exista:
                      1. Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare condus de un civil cu rang de secretar de stat care este Mircea Dușa. In subordinea acestui departament se afla:
                      – Direcţia planificare integrată a apărării, condusa tot de un civil;
                      – Direcția cooperare internațională în domeniul apărării;
                      – Direcția politici de apărare condusa tot de un civil;
                      – Serviciul coordonare activitati si resurse condus tot de un civil;
                      – Secţia pentru legătura cu forţele armate străine;
                      – Institutul pentru studii politice de aparare si istorie militara.
                      2. Departamentul pentru armamente, condus de un civil cu rang de secretar de stat, Florin Lazăr Vlădică, care are in subordine:
                      – Direcţia management resurse pentru înzestrare;
                      – Direcţia management contracte;
                      – Direcţia tehnică şi programe de înzestrare;
                      – Serviciul supravegherea calităţii;
                      – Serviciul INFOSEC şi prelucrare automată a datelor;
                      – Centrul de metrologie;
                      – Oficiul de control al importurilor şi exporturilor de produse speciale;
                      – Agenţia militară de standardizare,
                      – Agenţia de cercetare pentru tehnică şi tehnologii militare;
                      – Centrul de testare-evaluare şi cercetare ştiinţifică sisteme informatice şi comunicaţii;
                      – Centrul de testare-evaluare şi cercetare ştiinţifică pentru armamente;
                      – Centrul de cercetare ştiinţifică pentru apărare N.B.C. şi ecologie;
                      – Centrul de cercetare ştiinţifică pentru forţele navale;
                      – Depozitul intermediar de arhivă tehnică;
                      – Expoziţia permanentă de tehnică militară;
                      – Centrul de cercetări şi încercări în zbor
                      Dar si structuri în coordonare:
                      – Compania naţională „ROMTEHNICA” S.A.
                      – Academia Tehnică Militară
                      – S.C. Roarmysecurity S.A.
                      – S.C. Roarmycatering S.A.
                      3. O a treia structura care concura si ea la buna functionare a MApN este Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică condus tot de un civil cu rang de secretar de stat, Nicolae Nasta, care are in subordine:
                      -Direcţia pentru relaţia cu Parlamentul şi asistenţă juridică;
                      – Direcţia informare şi relaţii publice;
                      – Direcţia calitatea vieţii personalului;
                      – Serviciul expertiză documente, stat major şi resurse;
                      – Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor;
                      Dar si structuri în coordonare:
                      – Casa de pensii sectorială;
                      – Direcția domenii și infrastructuri,
                      – Oficiul Național pentru Cultul Eroilor;
                      – Direcţia medicală;
                      – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”;
                      – Institutul naţional de medicină aeronautică şi spaţială Gl.dr.av. Victor Anastasiu ;
                      – Regia autonomă Compania Română de Aviație ROMAVIA;
                      – Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
                      Toti acestia trei dar si structurile din subordine sau coordonare au publice pentru contact, telefoane, adrese de email și chiar tin audiente.

                    • @Sharky Lasa-l, frate, ca el are adevarurile lui, stie mai bine. Tot, de la flex la strategie.

                    • @sharky
                      Deci asta era: sunt neimportant, aia din minister evoluează în sfere înalte şi nu iau în seama ce spun neimportantîi, pe cale de consecinţă ar trebui să nu mai vorbesc.
                      Deep…
                      Dreptul la liberă exprimare îţi spune ceva?
                      Până la urmă, dacă nu eşti de acord cu ce scriu, mă poţi ignora.
                      Trebuie să fie şi unii care strigă în deşert.

                  • Bula, cred ca mai mult bun-simt nu ti-ar strica. Spui niste prostii cateodata cu care ai putea intra in Guinness.

                • Eroul Bula uita că acea parte a Moldovei nu făcea parte din Principat in 1859 (doar Bugeacul era parte) și că nici o modificare de frontieră nu se face in lumea civilizată decât că acordul ambelor părți. Dacă unirea Transilvaniei cu România a fost recunoscută fara echivoc de majoritatea statelor, unirea din 1918, deși un eveniment glorios pentru noi, nu a fost ratificată la nivel internațional.
                  Această stare de incertitudine dintre 1918-1940 a făcut că această regiune să fie tratată că o cenușăreasă in granițele României Mari

                  • Altul cu invazia. Unde ai citit ca vreau sa-i invadam?

                  • Acea parte a Moldovei a fost anexata ilegal de Rusia. Principatul Moldovei fiind stat vasal Imperiului Otoman cel din urma ca suzeran nu avea dreptul sa cedeze din teritoriul vasalului sau caruia era obligat sa-i acorde protectie. Deci teritoriul dintre Prut si Nistru ar fi de drept al Principatului Moldovei. Acesta fiind fondator al statului roman impreuna cu Tara Romaneasca , dreptul de succesor al Romaniei presupune ca perfect legitima pretentia acesteia asupra Republicii Moldova. In 1812 au intrebat rusii cumva „poporul moldovean” ce parere are?

            • bun, dar eu ca descendent din familie de refugiati din Basarabia, as putea sa-mi dau cu parerea?

        • Sa le dea polonezii Rusiei atunci (gratis sau pe niste banuti…cum s-or intelege).
          Problem solved.

  3. Pana la urma astea erau conditiile firesti ale unei armate de recruti, unii analfabeti luati de la „coada vacii” si care nu aveau habar ce este un razboi modern. In Axa doar armata germana conta iar restul, italieni, romani, unguri, slovaci erau carne de tun.

    Nici nu este de mirare ca am avut pierderi grele mai tarziu la Odesa. Fara ajutorul armatei germane, nu s-ar fi reusit cucerirea Odesei.

    • slovacii erau tinuti la mare stima de nemti, lupttori foarte buni.

      Eu mereu m-am intrebat ce s-ar fi intamplat daca rusii ar fi decis apararea Odesei still Leningrad. Si nemtii au avut probleme mari la Sevastopol ulterior. Oare am fi reusit cucerirea daca nu se retragea armata rosie? Pt ca asta e adevarul, s-au retras ei, nu am cucerit noi orasul.
      Norocul nostru cred ca a fost ca noi si nemtii aveam superioritate aeriana, si probabil n-au vrut sa-si riste flota. am citit o carte interesanta despre campania aeriana din 41

  4. http://www.nasul.tv/sef-din-academia-sri-despre-noul-guvern-ce-frumos-ne-joaca-rusii/

    Nu ma intereseaza Fota sau Birchall (ma abtin sa nu-i injur pe amandoi), ci doar documentul prezentat.

    • Pai nu Birchall l-a filmat pe Geoana cel mult plimbaret pe la Москва cand primea spaga ? Personajul e destul de controversat, daca o auzi vorbind iti vine sa te iei cu mainile de cap, daca ii citesti biografia si pleci de la premiza ca nu ar fi un fals grosolan, doamna are ceva background: master si bursiera la Yale, avocat la White & Case, nu multi din politica se pot lauda cu asa ceva.

  5. Constatarile arata doua lucruri: LIPSA PREGATIRII + INDOLENTA CAT INCAPE.

  6. Au servit patria, asa nepregatiti cum erau, au luptat si au murit sau au ramas mutilati pe viata pentru tara si au ajuns pana in Caucaz si apoi pana in Cehia.

  7. Doamne Doamne, numai anul s-a schimbat, caci nu mai e 1940, in rest aceeasi rupere de p*** din absolut toate partile decizionale ale tarii! 🙁

    Ce zi trista azi, nu e un articol care sa nu iti lase un gust amar cand il citesti!

  8. „Se fac cereri și se așteaptă rezultatul și dacă acesta nu vine, comandamentele se mulțumesc să spună că au cerut și nu s-au dat”. Fix ca acum.

    • De aici inteleg exact ce intelesasem deja de ceva timp, anume ca IAR TD este fix portita care permite INCAS&partners sa treaca puntea dintre trecut si viitor, calcand apasat peste prezent. Este foarte corect, IAR 99 nu mai are niciun viitor, in schimb un nou avion care sa includa acele tehnologii testate de ei din 2018, da!

      Dar asta nu garanteaza absolut nimc. Trebuie sa se tina de plan si sa proiecteze un nou demonstrator, unul modern, care sa fie propus catre MAPN via AV Craiova, caci altfel astia nu comanda nimic niciodata, se trezesc in curul gol peste 10 – 15 ani si ordona ceva repede, cel mai probabil SH venind de afara, pe model F 16, spunand ca sunt in criza de trainere, de parca pana atunci nu au avut habar ca se va ajunge acolo ignorand evidentul! Precum la TBT-uri o sa sa se intaple!

      Bafta lor, insa e cazul sa puna mana pe treaba si sa grabeasca testele in zbor, sa nu stea ani de zile, cum au stat pe proiectare. Apoi sa puna rezultatele pe masa si sa treaca la treburi mai serioase, poate un urmas al lui IAR 93, poate un multirol light, ceva sa completeze F 35 ca numar si in misiuni mai simple, de exemplu politie aeriana, atac la sol, antrenament des e.t.c. Cam ceea ce au acum coreenii din sud.

      • „Bafta lor, insa e cazul sa puna mana pe treaba si sa grabeasca testele in zbor, sa nu stea ani de zile, cum au stat pe proiectare.”
        Ai ratat un aspect esential: pentru asta TREBE BANI!

        Spune si omul in interviu, dar mai voalat:
        ” „Este repede, dar nu pentru noi. Este repede mai mult din punctul de vedere al fabricii care trebuie să execute avionul. Aici este vorba mai mult de resursele alocate proiectului. Dacă resursele sunt puţine, atunci desfăşurarea proiectului se întinde pe o durată mai mare. ”

        Deci daca abia au bani sa faca demonstratorul asta, cu alocari pe 3-4 ani… cam de cati ani, cu alocari asemanatoare, ar avea nevoie pentru un nou avion?! Alti bani, sigur mai multi, alta aeronava, dar cine ii da?
        „Pe baza experienţei pe care o vom dobândi cu IAR 99-TD, vom putea trece la construirea unui avion complet nou, la care să urmărim din start îmbunătăţirea performanţelor de zbor.””

        Apoi inca un mic detaliu, pe care l-ai sesizat si tu: Fortele Aeriene Romane nu doresc deocamdata altceva decat evolutia lui IAR-99 si nu un avion nou:
        „Am vrut să ştiu ce va urma după IAR 99-TD. „Continuarea este una firească. Chiar de pe acum, înainte de finalizarea proiectului demonstratorului tehnologic, Forţele Ariene Române şi-au manifestat interesul pentru dezvoltarea în continuare a avionului IAR 99. Acesta, chiar dacă nu este un avion de luptă, ajută la pregătirea tinerilor piloţi în vederea trecerii pe avioanele de luptă.”

        • @Marius,

          Hai sa iti spun eu de unde bani……sa se descurce cu pot, altfel UMB&UA Moreni o sa scrie pe ei! Pe stat nu-i intereseaza nimic….din pacate, asa ca ar fi cazul ca ei sa fie mai zvelti si sa arunce o privire si peste ziua de maine. Toate proiectele alea la care participa ei acum, proiecte cu finantare UE si chiar de stat, sunt aducatoare de venituri. Ar fi cazul sa redirectioneze o parte din ele inspre acel nou avion dupa anul 2020, daca nu vor ca peste 10 – 15 ani, atunci cand ii va apuca graba pe MAPN-isti sa cumpere trainere ca au ramas in curul gol, sa nu aiba ce oferi. ca asa se intampla mereu, cred ca si INCAS-ul s-a prins de treaba asta. Nu stiu daca au auzit domniile lor de lobby, chiar din ala nesimtit. Sa caute cine le e reprezentant in parlament, guvern si sa bata la usa ca ‘nesimtitii’ pentru finantare, fie ea cat de mica. Eu cred ca pana in 2030 pot avea un avion functional pe care sa-l ofere armatei, caci mai devreme de atat nu vad eu sa pensioneze astia Soimii.

          Haide sa vedem, are cineva acolo la ei viziune sau nu? Incercari vad ca au, altfel nu se apucat de acel IAR TD, dar nu e suficient. In ziua de azi nu mai poti sa stai la mana statului, nici macar atunci cand el e obligat sa iti ofere, ba chiar atunci cand iti cere ceva anume. a se vedea cazul TBT 8×8 inceput in 2011.

  9. Cum era vorba poetului?
    Toate-s noi si vechi is toate? Sau invers?
    Parerea mea, hic…

  10. Multe lucruri sinistre in raport.
    O singura observatie despre modul cum s-a trecut raul, fara mijloace mai multe de trecere, fara sprijin suficient de artilerie, direct cu barcile.
    Analiza ar putea scapa din vedere un aspect si anume ca trupele romane erau pe malul raului de cateva saptamani, foarte probabil, stiau ce au in fata si atunci au decis sa treaca rapid cu barcile, inainte ca adversrul sa ajunga la rau si sa se intareasca in teren.
    In rest, debandata, tembelism ,excese, lipsa de pregatire.

  11. Am o fotografie cu bunicul meu facuta in timpul razboiului in Basarabia, nu stiu in ce dată. In poza apare cu un camarad. Dupa figurile lor as zice ca aveau un moral bun, si arata destul de bine. Daca e necesar va trimit poza bucuros. Dar nu stiu cum se procedeaza.

  12. Asa a fost atunci,asa e si acum. Sa nu va imaginati ca in cazul unui conflict o sa facem din rahat bici.

  13. Zguduitor!
    Dar asta se întâmplă întotdeauna atunci când oștirea oferă un loc călduț, un statut in societate, venituri peste medie și perspectiva unei pensii frumoase pe termen lung…
    Războiul este tratat că un ghinion.
    Dacă războiul ar fi tratat că o posibilitate permanenta, am avea o altă perspectivă asupra dotării, moralului militarilor iar cei care caută un loc călduț ar fi în altă parte.
    Dacă războiul ar fi tratat cu seriozitate probabil că nu s-ar întâmpla niciodată în realitate.
    O armată dotată și instruită este de evitat intr-un conflict. Asta o știe orice politician neprieten.

  14. Ieeee,un nou concert de bocitoare.Nene sharky,pune-i coane sa alerge pe vaietatori pana le iese borsul pe nas si le mai creste oleaca testosteronul.

    Raportul MStM se regaseste cu multe asemanari in rapoarte facute de OKH dupa campania din Polonia.Americanii au probleme crancene in Africa de Nord.De adversarul sovietic ce sa mai zicem…

    Astea sunt lucruri inerente pt o armata netestata in razboi.Ca se puteau face manevre mai multe in timp de pace e alta problema.Dar sa ne taiem venele online…

    • Nu-i chiar asa, exact aceiasi situatie s-a manifestat si in WW1, mai apoi putem citi memoriile generalilor germani care constata exact acelasi lucru; trupa buna, conducerea de front slaba…

      • Nu exista trupa buna cu ofiteri prosti.Memoriile nemtesti sunt cu cantec.Nu neaparat neadevarate,ci interpretabile.
        Nemtii aveau la activ Austria,Cehoslovacia,Polonia,Franta si Balcanii.Citeste ce spun atasatii militari(inclusiv cel roman)despre marsul spre Viena si apoi te miri cum niste blegi indisciplinati au cucerit Europa.

        Tarele identificate in raport se gasesc in orice armata din orice epoca.Multe din ele se pot remedia prin manevre la nivel de brigada/divizie,dar nu oricine are azi luxul asta,darmite acum 80 de ani.

        Ca se regasesc in 1916 e absolut firesc.Deprinderile militare se prind gradual,dar se uita repede daca nu sunt exersate.Nu are legatura cu soldati sau ofiteri buni ori prosti.E o chestiune de organizare a unor detalii pe care nu le poti prevedea pana nu faci.Nu se gasesc in carti.

        Daca vrei un exemplu din zilele noastre,razboiul din Liban din 2006.S-au impiedicat israelienii in sireturi.
        Si aveau reputatia ca-s spirt.Dar nu-s zmei.
        Americanii dupa 10 ani de COIN ajung sa faca la manevre gafe de amatori.Dar ei isi permit NTC si cate una-doua rotatii anuale pt fiecare brigada.Razboiul difera de COIN.

        • Dupa numeroase pareri avizate se pare ca exista in armata romana, unde ofiterii sunt cei care pun armata pe butuci, mai ales ca nu informeaza populatia despre starea reala a armatei, nu protesteaza si nu-si dau demisia.

          • Kk maca.Sloganul „romanii mai prosti ca altii” nu se aplica.Decat poate in mintea bocitoarelor.

            Dar nu e bai.Dupa ce va fugareste colegu sharky oleaca descoperiti ca nu sunteti mai prosti ca altii,iar aia altii nu au 3 perechi de bile.

          • Yep, cam asa.

        • „Nu exista trupa buna cu ofiteri prosti.”
          Ai auzit expresia: ” Mai bine o armata de oi condusa de un leu decat o armata de lei condusa de o oaie” ?
          Daca vrei un exemplu mai clar, urmareste evolutia Diviziei 9 Infanterie in primul razboi mondial.
          La declansarea ostilitatilor se afla la Silistra, iar de acolo s-a balanganit stanga-dreapta, a pornit fara tragere de inima spre Turtucaia, s-a intors din drum la primul contact cu formatiuni militare bulgare, in cele din urma au evacuat Silistra in panica desi pozitia era buna.
          Conducere de cacat, n-au stiut ce sa faca, n-au fost atenti la moralul trupei si s-a ales praful.
          Dupa schimbarea conducerii, Divizia 9 a luptat cu succes in campania din Dobrogea, de ajunsesera bulgarii sa evite sectoarele unde era amplasata, atacand in sectoarele rusilor.
          Ulterior, in batalia de la Marasesti, Divizia 9 a fost pilonul apararii si, in ciuda disproportiei de forte si a pierderilor foarte mari, a tinut frontul pana la incheierea bataliei.
          Asta inseamna comandanti buni.

          • Bre,crezi ca ma combati,dar de fapt confirmi ce spun.

            Ai cumva impresia ca exista mari razboinici din senin.Iar geniile sau tampitii ii conduc pe eroii astia fie la glorie,fie la dezastru.
            In realitate nu exista decat o masa de oameni cu potential egal sa devina fie eroi fie fugari.Daca e ceva ce decide modul in care lupta este conducerea din acel moment.

            Daca nemtii aia au vazut o trupa romana buna,prin definitie nu aveau cum sa aiba la acel moment ofiteri slabi.

            Divizia 9,ca de altfel toata armata,a avut in 1917 resursa umana de mai slaba calitate decat in 1916.In proportie mai mare oameni din contingente mai in varsta,cu diverse afectiuni etc…
            Astia au fost transformati in eroi.Asta e chestie incurajatoare.

            • Am citit şi eu materiale despre rapoartele nemţilor. Ei spun clar că soldaţii români erau nativ buni luptători dar că exista o separaţie între trupa şi ofiţeri, între trupa şi subofiţeri. Că ofiţerii şi subofiţerii se separau de trupa, nu stăteau împreună, nu se vedea acea coeziune între ei şi soldaţi.
              La Stalingrad, când au atacat în sectorul Armatei a 4a, la unele unităţi subofiţerii nici nu erau în linia de apărare pentru că dormeau în sate din spatele frontului. În momentul atacului, germanii spun că soldaţii români au luptat cu curaj, chiar şi fără comandă, au încercat să reziste dar au fost copleşiţi numeric.
              Acolo unde comandanţii au ştiut să creeze legătură cu trupa, unităţile au avut rezultate excepţionale, chiar in condiţii foarte grele. Vezi vânătorii de munte.

              • Vax albina,crema flora.Si daca au zis nemtii,gata.

                Nemtii dupa Stalingrad,la nivele mici si medii aveau ca principala preocupare sa dea vina pe armata romana.Cum la ei era varat in maduva oaselor ca liderul= trupa,au scos povestea asta.

                Armata a 4-a nu avea linii de aparare.Avea o serie de avanposturi si puncte de sprijin prin localitati.Oauu,ce mirare ca dormeau unii in localitati.
                Carti si studii detaliate despre Stalingrad exista.In frumoasa limba romana.
                Marturiile germane trebuie puse in context.
                La fel cele sovietice.
                Unii vor scuze.Altii vor sa blameze burghezo-mosierimea opresoare.

                Ce

  15. Ce s-a intamplat cu armata noastra in 1941 s-a intamplat si la alte case mai mari.
    Sa ne amintim ce dezastru a fost armata franceza care traia din amintirile primului razboi mondial, ce imagine publica avea, atat trupa cat si corpul generalilor/ofiterilor superiori, si in ce hal a incasat-o.
    Chiar daca britanicii s-au prezentat ceva mai bine la inceputul razboiului, si la ei s-a facut schimbarea „generalilor de pace” cu lideri militari adevarati „warriors”. Si pe la americani doar ca la ei spatiul geografic le-a oferit timpul necesart sa faca schimbarile de comanda.
    In cazul francezilor, s-a ales praful. Doar cei care au reusit sa fuga si cei de prin colonii au avut timpul necesar sa se pregateasca si sa faca schimbarile necesare.
    In cazul nostru, la fel ca in 1916, si in 1941 ne-am dus cu comandanti de pace, Dumnezeu stie cum promovati, nepotisme si favoritisme in cropul ofiterilor si subofiterilor.
    Daca, totusi, nu s-a repetat in 1941 dezastrul din 1916 a fost pentru ca masa soldatilor romani era montata mental pentru razbunare pentru umilintele indurate in 1940. In plus, chiar daca nu a avut suficient timp, Misiunea Militara Germana apucase sa instruiasca unele unitati/mari unitati cu privire la noile tactici adaptate progresului tehnic de pe campul de lupta.
    De asta e bine sa fii implicat militar pe undeva, inclusiv pe timp de pace, si sa-ti tii in priza pregatirea cel putin a corpului ofiteresc.
    De asta cred ca misiunile din Afgansitan si Irak sunt binevenite.

  16. Casa tii o armata in priza, incadrata , dotata si instruita conform normelor si regulamentelor, trebuie sa fii permanent in, si\sau,pe picior de razboi.
    Nimeni nu isi permite asta, acum, in afara de prietenii nostri amerlocieni, care si ei au inceput sa cam gafaie.
    Orice armata, oricat de profesionista ar fi, cind da prima data cu nasul de razboi dupa multi ani de pace, are rateuri.
    A se studia razboiul din Vietnam, razboiul din Falklands, israelienii cu toate razboaiele lor, desi sunt pe picior de razboi din ’46 incoace, rusii in Afghanistan, Cecenia si Georgia, etc…
    parerea mea, hic…

    • Dacă vorbim de oastea cea mare care vine din agricultură sau alte ramuri economice este normal sa existe rateuri.
      Dar mărturiile istorice subliniază fix contrariul, trupa avea moralul bun și lupta bine. Cei care aveau multe neajunsuri erau cei care comandau, ori tocmai aceștia fuseseră plătiți zeci de ani pentru că sa fie instruiți pentru război.
      Sigur, au existat și excepții notabile dar nota generala a fost asta.
      Acum cu participarea în teatre de luptă mai îndepărtate poate există altă situație..

      • Incearca sa conduci 30 de insi intr-o excursie pe munte din A in B.Apoi,dupa ce ai o minima idee de ce vb ,poti emite o parere (abia) avizata 🙂

        • E tare asta! Da în germană de ce se poate? Sau în americană sau franceză?
          Adică doar românii sunt greu de condus.
          În viața de zi cu zi mulți conducem zeci, sute de oameni. Ba le mai și plătim salariile luna de lună.
          Apoi, dacă cineva​ nu poate exercita comanda peste 30 de insi, de ce trebuie sa fie acolo? Nu mai erau locuri libere la cismărie?

          • Vax albina,crema flora.Am zis sa incerci sa conduci echivalentul unui pluton in teren accidentat,apoi discutam.Pot fi orice natie.
            Vorbitul din impresii nu are relevanta.
            Nu e cine stie ce greu,dar incepi sa ai o idee despre subiect.Nu trage nimeni in tine.Inca 🙂

            • Dar nu a fost exersată figura asta de sute de ori înainte? Sau instrucția și cunoașterea armamentului încep după declararea stării de război? Că pe timp de pace nu putem suspenda campionatul de table!!

  17. Pentru că tot discutăm despre lipsa de pregătire a armatei la începutul WWII, acum câteva luni am fost la o acţiune dedicată vaduvelor veteranilor de război, împreună cu reprezentanţi ai CMJ.
    Din una-n alta, am ajuns să discutăm despre rezervisti şi despre faptul că, deşi situaţia din zona noastră este complicată, nu s-a desfăşurat nicio activitate de concentrare a rezervistilor, că oamenii din generaţia mea, şi mai tineri, n-au mai pus mâna pe armă de când au terminat armata, că s-au schimbat echipamente şi proceduri şi că, în caz de mobilizare de război, ne vor chema şi ne vor trimite la lupta cu echipamente pe care nu vom sti să le folosim.
    Mi-a spus că, la mobilizare, vor trimite la lupta trupele active iar pe noi, rezervistii, ne vor baga într-un program de pregătire de 3 luni.
    I-am spus că sistemul ar merge în cazul unui conflict cu o tara de categoria noastră dar, dacă vine cine bănuim toţi, 3 luni pot însemna că terminăm pregătirea după ce s-a terminat războiul (nu mai zic cum). Plus că, în faţa unui adversar care dispune de Iskander, Klub chiar nu e indicat să te aduni grămadă, câte 500-1000 pentru instruire.
    A dat din cap şi discuţia s-a încheiat acolo.
    Şi ei, cel puţin unii, îşi dau seama că unele planuri sunt făcute ca să fie şi că nu vor funcţiona într-o situaţie reală.

Cel.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *