Noi facilitati pentru firme sau cum sa faci bani pentru partid

Dupa ce ne-a prezentat marea sa descoperire, cu reducerea la jumatate a dobanzilor la credite, timp de doi ani, Liviu Voinea s-a hotarat sa dea un branci decisiv (am vrut sa zis impuls) ca sa porneasca si mediul privat din loc.

Ce i-a mai trecut prin cap?

Pai i-a trecut cam asa:

Daca ai o firma, sau infiintezi una noua, si creezi cel putin 20 de locuri de munca, statul iti va plati jumatate din costurile totale cu salariile pentru aceste locuri nou create. Schema se aplica timp de sapte ani.

 

Hai sa vedem cam ce inseamna asta in banuti:

Am, sa zicem, un atelier de mobila cu 30 oameni si mai angajez 20, pe un salariu brut de 860 lei, adica aproape de salariul minim (l-am luat asa pentru ca l-am gasit gata calculat pe site-ul http://www.calculatorsalariu.ro/)

Asta inseamna cheltuieli totale lunare cu salariul de 1100 lei din care 644 lei reprezinta salariul net al angajatului si 456 lei reprezinta contributii colectate de stat.

Pentru cei 20 de noi angajati sumele lunare sunt:

Cheltuieli totale: 22.000 lei;

Venituri nete salariati:12.880 lei;

Contributii colectate de stat: 9120 lei;

 

Eu platesc normal salariile si contributiile si, trimestrial, merg la finante (cred) cu statele de plata si, probabil, copiile OP-urilor pentru contributiile la bugete, iar statul imi returneaza jumatate din cheltuielile totale.

Adica eu cheltui trimestrial: 66.000 lei din care 38.640 lei salarii nete si 27.360 lei contributii la bugete.

Statul imi da inapoi jumatate din cheltuielile totale, adica 33.000 lei si, aparent, ramane descoperit cu 5.640 lei (33.000 – 27.360).

De ce spun aparent?  Pentru ca, la fel cum a stabilit sumele de 500 lei pentru reducerea de rata si 200 lei pentru creditul fiscal (vorbesc de programul de rate reduse pe 2 ani), si aici au facut un calcul destul de simplut care suna cam asa:

Cei 38.640 lei net castigati de noii angajati vor fi folositi, in principal, pentru plata utilitatilor si pe mancare (vorbim despre niste amarasteni platiti aproape cu salariul minim). Exceptand painea, toate bunurile si serviciile platite de ei sunt purtatoare de TVA 24%, adica din cei 38.640 lei cheltuiti de angajati, cca 7.400 lei vor reveni statului din TVA.

Mai departe: scadem TVA-ul din suma cheltuita de salariati si ne raman cca 31.240 lei reprezentand bunuri si servicii realizate de companii ale caror cheltuieli cu salariile reprezinta (luam o valoare aproximativa) cca 40% din cifra de afaceri. Adica, din 31.240 lei, cheltuielile totale cu salariile reprezinta 12.496 lei din care aproximativ 41,45% inseamna contributii la bugete sau, mai precis, alti 5.180 lei pe care-i incaseaza statul.

Pe scurt fata de gaura initiala de 5.640 lei statul castiga 7.400 lei din TVA si 5.180 lei din contributiile la bugete ale firmelor, aferente valorii cumparaturilor facute de unde angajatii mei.

Una peste alta, pentru cei 20 de angajati ai mei statul iese pe plus cu 6.940 lei pe trimestru sau 27.760 lei /an.

 

Observatii:

1. Cred ca eroarea consta in faptul ca noii mei angajati mancau si faceau cumparaturi si cand erau someri (evident, sume mai mici) deci s-ar putea ca suma castigata anual de catre stat sa fie cel mult o treime din ce au estimat. Totusi, de dragul calculelor, mergem pe varianta initiala.

2. La calculul incasarilor statului din cheltuielile angajatilor nu am luat in calcul, pe de-o parte, cumparaturile fara bon fiscal si, pe de alta, viteza de rotatie a capitalului, in special la comertul cu produse alimentare si bunuri de larg consum. Una peste alta, aici eroarea nu ar trebui sa fie prea mare dar persista problema de la observatia 1.

 

Daca tragem linie vedem ca:

Statul si-a marit incasarile cu 27.760 lei pe an iar eu mi-am redus costurile cu forta de munca cu 132.000 lei pe an adica o caruta de bani, bani cu care voi achizitiona bunuri si servicii din care, din nou, statul ia 25.548 lei din TVA si cca 17.650 lei din contributiile la salarii ale furnizorilor mei de bunuri si servicii, aferente achizitiilor facute de mine (calcul similar cu cel de mai sus).

Per total, statul isi creste incasarile anuale cu 70.958 lei daca eu intru in program cu muncitorii mei.

Frumos? Frumos!

 

Unde-i hiba?

Pai hiba consta in faptul ca eu nu am motive sa-mi maresc numarul de angajati (nu am piata de desfacere si contracte suficiente) dar sunt foarte interesat de schema. Cum fac sa ma lipesc de bani?

 

Metoda I

 

Am un foarte bun prieten, pe care-l pun sa infiinteze o firma, cu acelasi profil cu a mea. Eu trag obloanele la firma mea, dau muncitorii in somaj dupa care ii angajeaza prietenul la firma lui. Daca tot n-am activitate ii inchiriez spatiul meu de lucru, cu o chirie care sa acopere, cel putin, impozitele pe teren/cladiri, ratele/amortizarile utilajelor.

 

Hai sa vedem ce inseamna:

Firma prietenului va avea 30 noi angajati, cu salarii brute de 860 lei.

Cheltuielile lunare vor fi 33.000 lei din care 19.320 lei salarii nete si 13.680 lei contributii la bugete.

 

Pe trimestru vom avea:

Cheltuieli totale: 99.000 lei;

Salarii nete: 57.960 lei;

Contributii la bugete:  41.040 lei;

Prietenul se duce cu statele de salarii si copiile OP-urilor cu contributiile iar statul ii returneaza 49.500 lei.

Ce inseamna asta? Statul nu incaseaza nimic pentru ca nu sunt contributii noi, muncitorii fiind aceiasi pentru care se plateau deja salarii si contributii de catre firma mea, dar plateste trimestrial 49.500 lei adica 198.000 lei pe an. Abia din banii astia recupereaza 38.322 lei din TVA si 26.474 lei din contributiile la bugete ale furnizorilor de bunuri si servicii spre care vor fi cheltuiti cei 198.000 lei.

Concluzionand, anual trag statului o teapa de 133.204 lei adica vreo 30.000 Euro.

Poate nu e mult dar pentru un atelier parlit este mai mult decat bine.

Ganditi-va ca miscarea asta se poate face in alt domeniu, cu salarii la nivelul celui mediu pe economie (ca sa exploatam la maximum facilitatea) si cu 60 sau 100 de angajati.

In privinta relatiei cu prietenul, stiti cum se rezolva: contract de imprumut, legalizat la notar, din care reiese ca are sa-mi dea o suma de bani de ordinul X, ca sa nu-mi faca surprize. Evident, va avea si el un salariu atractiv (500-600 Euro lunar).

La sfarsitul perioadei de aplicare a schemei (se vorbeste despre 7 ani dar nu sunt sigur) imi cesioneaza firma sau, daca schema mai este valabila si atunci, o inchide si facem miscarea in sens invers, eu fiind cel care creeaza noi locuri de munca.

 

Metoda II

 

Daca nu am gasit omul care sa se bage in afacere si/sau vreau sa maschez mai bine miscarile, ca sa-i incurc pe cei de la fisc, pastrez 10 oameni iar pe ceilalti 20 ii dau in somaj si-i angajeaza un prieten de-al meu care are o firma de reclama, materiale publicitare si papetarie, ei figurand in contracte ca agenti publicitari/agenti distribuitori etc dar, in realitate, ei raman si lucreaza in atelierul meu.

Plata salariilor catre ei o maschez sub forma unor plati catre prieten, pentru livrari fictive de papetarie si birotica si pentru distributie fictiva de flyere.

In momentul incasarii subventiei de la buget prietenul imi va vira banii sub forma unor plati pentru livrari fictive de mobila sau va vira banii unei a doua firme, pentru servicii fictive de service calculatoare, a doua ii va vira catre a treia pentru servicii fictive de curatenie iar a treia mi-i va vira mie pentru livrari fictive de mobila.

In cazul asta, vorbind doar de 20 de oameni, teapa anuala va fi de doar cca 89.000 lei din care trebuie sa mai scad diferenta de TVA pentru ca am platit cheltuielile salariale +TVA (factura de papetarie, flyere) si am incasat jumate din cheltuieli+TVA (factura de mobila), adica cca 31.000 lei/an. Raman cu un profit (teapa) net de 58.000 lei /an dar, repet, vorbim despre numar minim de angajati si salariu minim. Ce castiga firmele partenere? Aranjam un 5% pentru nimic, le mai deschidem niste usi etc.Oameni suntem.

 

Cum se pot contracara astfel de actiuni?

Pai simplu, cu ANAF-ul si cu ITM-ul …… si aici intervine politicuuuuul 🙂 )))))

Daca sunt firma  de partid sau nu sunt dar cotizez la partid controalele vor fi rare si anuntate in prealabil, inclusiv cele inopinate, si, in plus, voi avea prioritate la programul de restituiri. Va dati seama ca si sefii de la finante si ITM stiu ca vin alegeri si poate mai doresc sa ramana in functie si in mandatul urmator. Care poate …. sigur doresc !

Daca sunt de capul meu, mai bine nu intru intr-o astfel de combinatie pentru ca se termina cu bulau.

Schema este simpla: responsabilul cu finantele din filiala partidului la putere face rost de lista cu firmele din judet intrate in program si-i ia la sentiment.

 

Update

 

Metoda  III

 

Nu ma incurc cu niciun prieten si nici nu fac circuite financiare cu alte firme.

Ma duc pe la cunostinte si prieteni, de preferinta detinatori de popasuri turistice si restaurante cu terasa si-i rog sa-mi trimita cereri de oferta pentru mobilier de terasa. Eu, momentan, nu produc asa ceva ci mobilier pentru bucatarie si scoli (sa zicem).

Angajez cei 20 de oameni suplimentari pentru noua activitate pentru ca, nu-i asa, piata este interesata de mobilier de terasa.

In paralel, incep sa concediez din cei 30 initiali, pastrandu-i pe cei mai buni 10 si trimitandu-i in somaj pe palmasi, auxiliari, femeia de serviciu etc. Nu fac asta din prima luna ci treptat, in decursul primului trimestru de functionare a schemei.

Am justificare pentru angajarea celor noi iar statul nu-mi poate impune sa-i pastrez pe cei vechi (imi poate impune conditii sa-i pastrez doar pe cei noi).

Teapa data statului este similara cu cea prezentata la Metoda I.

 

In afara de faptul ca proiectul este extrem de vulnerabil la frauda mai are o mare problema: DISTORSIONEAZA PIATA si ar fi normal ca sa-si bage nasul si Consiliul Concurentei.

 

Sa explic:

Sa spunem ca lansez, de buna credinta, o afacere in domeniul productiei de BEM (balabuste electro-magnetice).

Pe piata BEM parametrii medii ai unei afaceri suna cam asa:

Pretul mediu al BEM este de 100 lei;

Profitul mediu al afacerii cu BEM este de 15% din CA (cifra de afaceri);

Costurile cu forta de munca reprezinta 40% din CA;

 

Adica, din pretul de 100 lei / BEM, 15 lei reprezinta profitul iar 40 lei reprezinta costurile cu forta de munca.

In momentul in care demarez afacerea castigul statului ar trebui sa aiba o structura similara cu cea prezentata la inceputul articolului, la care sa se adauge si impozitul pe profit pentru ca am 15% profit (presupunem ca nu reinvestesc profitul ca sa nu complicam si mai mult).

 

Totul ar fi perfect dar ……. eu nu sunt singur pe piata.

 

Pe piata mai sunt si alti producatori si, daca ma duc sa vand BEM tot cu 100 de lei nu ma va baga nimeni in seama, pentru ca sunt un necunoscut, nu reusesc sa vand, trag obloanele si ma pune si statul sa platesc inapoi subventia.

 

Ce fac?

Pai profit de faptul ca statul imi returneaza 20 de lei din cei 40 cheltuiti cu forta de munca si reduc pretul la BEM la 80 de lei. Structura de pret va fi:

Costuri cu forta de munca: 20 lei (40-20);

Alte costuri: 45 lei;

Profit: 15 lei

In felul asta vand cu 20% sub pretul pietei si, cu un marketing destept, imi fac loc pe piata.

In plus, obtinand acelasi profit la o CA redusa cu 20%, imi imbunatatesc ratele de profitabilitate (cu 25%) si rentabilitate (cu 30%) si-mi cresc sansele sa iau credite de la banci.

Deja statul va incasa cu 20% mai putin TVA (fata de estimari) din vanzarea produselor mele.

 

Ce vor face concurentii?

Daca am spus ca profitul mediu pe domeniul asta de activitate este de 15% iar eu am redus preturile cu 20% inseamna ca i-as obliga sa vanda in pierdere ca sa mai poata concura cu mine.

 

Solutia 1

Concurentul se uita la structura costurilor si incepe sa le impinga in jos, reducand concomitent si rata profitului, pentru a-si alinia preturile cu cele oferite de mine.

 

Cam asa:

Parametru

Initial

Dupa aliniere

Cost forta de munca

40

35

Alte costuri

45

40

Profit

15

5

Pret

100

80

 

Ce inseamna asta pentru bugetul de stat:

  1. incasarile din impozitul pe profit se reduc de trei ori;
  2. incasarile din TVA se reduc cu 20%;
  3. incasarile din contributiile cu forta de munca se reduc cu 8.75% si, aditional, vor aparea si niste someri care vor trebui platiti de la buget;
  4. incasarile din TVA si contributiile aferente celorlalte costuri de productie scad cu cca 8.9%;

 

Solutia 2

Concurentul apeleaza la una din metodele de fraudare prezentate mai sus si statul va iesi in castig de la mine dar isi va lua teapa de la el.

 

Solutia 3

Concurentul isi baga picioarele si inchide afacerea. Statul nu mai pupa incasari din TVA, impozit pe profit, contributii la bugete dar, in schimb, se alege o liota de someri care trebuie platiti.

 

Solutia 4

Concurentul incearca un timp Solutia 1 dupa care se orienteaza catre Solutia 2 sau Solutia 3.

 

Indiferent de solutie, statul se alege cu gaura la buget si cu mediul concurential distorsionat.

 

Sigur, orice iesire de pe piata e inlocuita de un alt concurent dar, dupa ce apele se linistesc, statul se va trezi cu un sector BEM redus cu 20% (datorita reducerilor de preturi) reducere foarte putin compensata de cresterea cantitativa a vanzarilor (nu suntem in perioada de expansiune economica, doar ne taram). Asta inseamna, cum am explicat la Solutia 1, reduceri de incasari la buget.

 

Ce e mai rau, o parte din piata va fi formata din producatori onesti care aduc sporuri de incasari la buget dar majoritatea pietei va fi formata din cei care vor frauda, vreme de 7 ani, schema financiara, producand alte gauri la

Probabil ca pentru un socialist ca Voinea o schema care sa reduca preturile la un produs cu 20% este o victorie pentru poporul proletar dar, cand se va trezi, de preferinta dupa alegeri, ca s-a produs o gaura imensa la buget ne va tranti niste impozite de ne vor sari ochii.

 

N-ar fi nici prima si nici ultima data cand o patim de la politicieni.

 

O metoda sigura de a rezolva problema banilor pentru campania electorala.

Ma intreb: Voinea e doar cazut din pom si nu si-a dat seama ca programul e puternic deschis pentru frauda sau a facut programul special pentru a asigura bani de campanie pentru partid?

 

Eroul Bula

24 de comentarii:

  1. Excelent articol! Am lucrat (din pacate) pentru un patron a carui afacere functiona dupa metoda „brevetata” 1.Va inchipuiti ce inseamna (pe langa punctul 1) sa incadrezi angajatii la 4h in contractul de munca si sa intarzii 2-3 saptamani cu plata salariilor, pe care „uiti” sa mai dai cate 100-200 ron la noii angajati, pe motiv ca nu sunt bani, asta in conditiile in care te intelegi cu directorul ITM ca reclamatiile sa dea gres.

    • Dar Dragnea asta e roman sau ce …..dupa fata si mustacioara , nu prea , noi romanii, urmasi ai dacilor , in general avem trasaturi mai barbatesti , de oameni mai aprigi si din pacate mai baturi de soarta , de oameni darji care au indurat si inca mai indura multe ,unii spun ca Base pare cam tatar, atunci daca el e tatar , Dragnea cu siguranta e ungur , nu-i bai si ungurii sunt bineveniti sa isi vada de treaba lor , toti traim in pace unicul sa constientizeze si ei ca sunt romani de nationalitate maghiara , dar romani …trebuie sa tina si ei la tara asta caci s-au nascut si au crescut aici , deci sunt romani , nu mai sunt unguri , aia de le baga prostii in cap , alde Dragnea , ar trebui trimis sa il salute pe Nea Nicu …..de ce nu , punct de plecare ,chiar si acelas zid de la Targoviste…sa-i dea de veste ca tara merge inainte , si fara ei , si sper sa se simta bine acolo si sa-si cheme si prietinii de partid

  2. eroule, te ridica politita ca zic ca ne dai idei 🙂 foarte tare articolul…ne arata cat de usor poti sa dai tepe statului….deci o firma dasta micuta poate sa dea o teapa de o ora de zbor cu F-16 🙂

    • I-am trimis lui George un update cu o a treia metoda de fraudare dar poti sa fii convins ca oamenii de afaceri vor gasi si alte metode la care eu nu m-am gandit.

      Initial am vrut sa scriu materialul ca poate il citeste cineva si se gandeste cum sa astupe fisurile dar cand am vazut in ce hal arata gaurile si mi-am dat seama ca o astfel de masura distorsioneaza piata m-am gandit ca poate-l trimite cineva pe Voinea inapoi de unde a venit.

  3. Credeti ca ei nu stiu ? Clar ca e facuta pentru ei, la fel ca noul cod penal. Furam tot ce se mai poate pe ultima suta de metrii, iar ultimul stinge lumina. Hai sa traiti bine !

  4. Cred că în raţionamente s-a strecurat o premisă falsă. În declaraţia lui Voinea nu se spune că firma va recupera „jumătate din costurile totale cu salariile pentru aceste locuri nou create”, ci că statul le va plăti. Probabil că se va găsi o formulă contabilă pentru o astfel de ajustare a cheltuielilor, aşa cum se face şi recuperarea TVA-ului plătit la vânzător. Altfel, recuperarea de la stat, fie chiar numai a unui leu, este doar un vis frumos …

    • Spune-mi tu cum.
      Tu trebuie sa platesti salariile luna de luna iar restituirea (sau cum vrei sa-i spui) se face trimestrial.
      Asta nu se poate face decat prin doua cai:
      1. Tu platesti salariile si toate taxele, lunar, si dupa 3 luni te duci cu statele de salarii si OP-urile ca ti-ai platit contributiile iar statul iti vireaza banii in cont. O metoda foarte apropiata functioneaza acum pentru subventiile pentru angajarea de someri peste 45 de ani. M-am ocupat direct de deconturile cu AJOFM asa ca stiu ce spun.
      2. Tu platesti salariile nete iar pentru contributii la bugete te duci dupa trei luni cu statele de plata si se calculeaza cat trebuie restituit. Contributiile aferente salariilor se ridica undeva la 41,45 % din costul total al salariilor iar statul trebuie sa-ti restituie 50%. Statul iti va da un document de compensare a contributiilor datorate cu forta de munca iar restul de 8,55% iti poate fi compensat cu sumele datorate pentru TVA si/sau impozit pe profit.

      Schema a doua este prea complicata pentru niste functionari lenesi si presupune ca statul sa nu incaseze timp de trei luni nimic de la tine.

      Prima varianta este mai simpla pentru ei si presupune ca tu le faci niste plati lunare, ei au fonduri pe care le pot rostogoli fara sa-ti dea dobanda, apoi iti transfera in cont suma datorata. Pariul meu este ca se va utiliza prima varianta.

      • Ca faci intai platile si apoi primesti in cont subventia (sau cum s-o numi) sau faci doar platile pentru salarii nete si pentru contributii se face compensare, suma de bani care-ti ramane disponibila la inchiderea circuitului este aceeasi.

        • Eu nu am negat nimic din originalul articolului. Am spus doar că nu cred că vor alege o formulă complicată, fiindcă s-ar putea ca iniţiativa să moară înaite să fie angajat primul lot de 20. Dacă aş fi într-o astfel de situaţie, m-aş feri să mă încurc cu statul. Dacă va apărea o astfel de lege, ar trebui să vedem şi normele de aplicare …

          • @ALM
            Mai simplu decat varianta 1 de decontare, prezentata in comentariul de mai sus, e greu de gasit, mai ales ca folosesc ceva similar cu somerii peste 45 de ani.
            Partea nasoala este ca tu, ca patron in domeniu, poti sa te decizi sa nu te bagi dar se vor baga fimele de partid sau cele obisnuite sa cotizeze, in baza programului vor putea practica preturi mai mici iar tu te vei alinia lor (legal sau ilegal) pentru ca alta varianta este sa tragi obloanele la pravalie.

            • Nu mai sunt patron, m-a mâncat Pogea în timp ce derulam un contract. Dacă vorbim de firmele de partid, atunci alea se bagă oricum. În domeniul în care activa (7219) firma mea nu mi-era frică de firmele de partid, ci de căderea industriei autohtone şi de piaţa confiscată de chinezi …

      • 🙂
        „…ii dau in somaj si-i angajeaza un prieten de-al meu care are o firma de reclama, materiale publicitare si papetarie, ei figurand in contracte ca agenti publicitari/agenti distribuitori etc dar, in realitate, ei raman si lucreaza in atelierul meu…”

        *editat

        PS – dupa tampeniile astea doua ale lui Voinea (invatate probabil la…Stockholm), trebuie sa va asteptati si la viceversa : cum o sa ia statul cu cealata mana ce „a dat”…

        • numai evazionisti pe RoMilitary 🙂 pun pariu ca si gsg-ul e evazionist si a fugit ca sa nu il prinda astia 🙂

          • Ironia e ca masurile astea doua populiste de fraierit…fraieri pentru a ajunge bani la partid (deh, daca s-a opus nenea Basel la varianta „mai simpla” cu acciza, au trebuit sa se intrebuinteze serios PSD-istii) ale lui Voinea…nu sunt noi! Ba din contra, una din ele (sub o alta varianta)…e in vigoare de pe timpul lui…Boc!…cu efecte scontate …ZERO.
            🙂 Lumea insa are memorie scurta…

  5. Voinea este efectiv un imbecil plin de ifose, care in spatele fetei de pacalici ascunde de fapt un om timorat si un cu un complex de inferioritate marcant.

    • Da’ staaai, ca nu s-a terminat! Pai ce, neicusefule, ai uitat ca lucrurile nenorocite vin in grup de…trei? Deci trebuie sa mai dea Voinea o „electorata”, tot legata de „ajutorarea” celor cu venituri modeste-medii de catre stat…
      🙂
      Eu „mizez” pe piata asigurarilor 🙂 (cred ca alea obligatorii la locuinte…etc)

      • Oricum aia cu ajutorarea celor cu probleme la credite este, dupa mine, prostie in stare pura si pe deasupra este si antieconomica. Este in schimb electorala, iar aplicata va lovi in cei care au credite, prin cresterea dobanzilor si a comisioanelor.
        Nu asa ajuti pe cineva, ci creand locuri de munca si scazand taxele, sa poata omul muncii si nu sa stea cu mana intinsa la pomana statului.
        La fel ca si legea lui Voiculescu cu scutirea de la plata restantelor la intretinere…Nu s-a aplicat nicioadata.

        • Oh
          My
          God!

          Guvernul vrea să renunţe la COTA UNICĂ

          Iat-o! 🙂 Cea de-a treia masura! Intrece orice inchipuire! Adica guvernul a zbierat din toti ranunchii atata timp ca aia unica de 16% nu aduce bani la buget si deci institutiile statului nu pot sa functioneze, insa acum vine cu taxele progresive/”regresive”, insa…
          …sub 16 %!

          „Va dam”, zice guvernul, va „scadem”…oare nu e clar ca asemena scaderi drastice de venituri la buget cauzate de cotele de 8 si 12% trebuie suplimentate?
          🙂
          Cu o mana „da”, insa e clar ca va inventa noi taxe pe langa (si bineitneles nu li se va face publicitate, mai mult, guvernul va include aceste taxe „de recuperare” in…acordul cu FMI, ca sa aiba pe cine „sa dea vina”) pentru a „lua” cu cealalta mana, in timp ce fraiericii care pun botu’ la noua gaselnita, vor vota.

  6. Băieți, felicitări pentru articol! Incredibil ce jonglerii financiare se pot pune la cale…
    Eu recunosc că sunt tufă de veneția la capitoll economie dar articolul ăsta este până și pe înțelesul „finanțiștilor” ca mine. 🙂

    CONTINUAȚI!

  7. Ms de articol. Tocmai saptamana asta imi deschid firma si eu :)))

    • Avand in vedere ca ai culoarea politica gresita pentru perioada asta, sfatul meu este sa te interesezi, inainte de a demara vreo schema, care sunt distantele dintre gratiile de la ferestre, la inchisorile din zona ta, ca sa stim cat de mari trebuie sa fie chiftelele pe care ti le vom trimite cu prastia.

  8. Foarte frumos articolul la fel si comentariile, se uita insa cateva lucruri simple, ca de exemplu:
    -afacerea se face cu statul RO , ce inseamna acest lucru? Adica tu ca un afacerist serios te pui sa angajezi 20 de muncitori pe care ii vei pune sa munceasca si implicit in fiecare luna ii vei plati iar la trei luni, plin de voie buna si cu un zambet imens te prezinti la finante cu actele in mana, salivand cu gandul la bani pe care statul trebuie sa ti returneze pentru plata muncitorilor. Aici apare prima problema, statul Roman iti va da bani cand are el chef si disponibil numerara iar daca nu esti printre firmele de partid imi imaginez ca statul nu va avea chef sa ti returneze niciodata. Deci cine da rapid faliment ( asta pt. ca tu esti un individ care gandeste si deja ai facut o reducere de 20% din pret pentru ce faci cu cei 20 de muncitori)?
    -un alt aspect este ca vei angaja 20 de muncitori in mod oficial. Ce inseamna acest lucru? Nu jumate de norma si nu munca la negru, adica va trebui sa fi acoperit impecabil de acte pentru acesti muncitori si mai mult sa platesti luna de luna tot ce inseamna acest lucru (Impozit, CAS, etc. conditi de munca, protectia munci, contabil, etc.).
    Pana la urma eu sunt curios cine va lua teapa.

    • Prima problema enuntata de tine nu a fost uitata. Reiau aici pasajul din articol.:
      „Cum se pot contracara astfel de actiuni?
      Pai simplu, cu ANAF-ul si cu ITM-ul …… si aici intervine politicuuuuul 🙂 )))))
      Daca sunt firma de partid sau nu sunt dar cotizez la partid controalele vor fi rare si anuntate in prealabil, inclusiv cele inopinate, si, in plus, voi avea prioritate la programul de restituiri. Va dati seama ca si sefii de la finante si ITM stiu ca vin alegeri si poate mai doresc sa ramana in functie si in mandatul urmator. Care poate …. sigur doresc !
      Daca sunt de capul meu, mai bine nu intru intr-o astfel de combinatie pentru ca se termina cu bulau.
      Schema este simpla: responsabilul cu finantele din filiala partidului la putere face rost de lista cu firmele din judet intrate in program si-i ia la sentiment.”

      Cea de-a doua problema este doar partial adevarata:
      – da, sunt oameni angajati cu contract de 4 ore. Pentru ei programul nu aduce nimic bun pentru ca e vorba despre crearea de NOI LOCURI DE MUNCA, nu de trecerea la norma intreaga de lucru. Patronul se poate alege cu ceva bani in plus daca intra in vreo schema de fraudare, asta insemnand ca statul ia teapa;
      – sunt si cei angajati total la negru dar astea sunt cazuri de patron-baluba care fuge de orice relatie cu statul si se gandeste ca facilitatea poate fi o capcana si, oricum, categoria asta sunt putini. Nu te astepta sa fie un aflux de contracte de munca din zona asta;
      – cea mai numeroasa categorie o reprezinta cei platiti cu salariul minim si care primesc, aditional, niste bani negri. Nici pentru ei nu va fi o mare zbarna programul. Vor continua sa primeasca banii la fel, diferenta va fi pentru patron, care-si va trage niste banuti din fraudarea schemei, statul luand din nou teapa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *