”Second Season” :
Reluarea licitației legal și ”îngroparea” proiectului definitiv în mod legal
(desi proiectul are puternice conotații de SECURITATE ENERGETICĂ)
Anul trecut, ZF a publicat opinia subsemnatului cu privire la licitația proiectului rubricat și mi-am exprimat unele păreri care, din păcate s-au adeverit:
(https://www.zf.ro/opinii/opinie-catalin-dragostin-energy-serv-odiseea-proiectului-energetic-22124814)
Această a 7-a variantă de studiu de fezabilitate (record mondial pentru pregătirea unui proiect) pe care România și l-a propus din anii 80, este un ”case study” tipic despre cum să faci ca să nu faci nimic.
Voi încerca să explic de ce această reluată ”licitație” din această săptămînă, previzibil, va fi un nou eșec, avînd drept urmare (sau obiectiv !?) ”ingroparea” definitivă a proiectului, pe motive plauzibile, ușor de ”înghițit” de publicul larg precum că, ori nu s-a prezentat din nou nimeni, ori că ofertele nu au raspuns integral cerințelor din Caietele de Sarcini, ori că nu s-a gasit finanțare sau investitori, orice alte motive care se vor mai putea inventa ”pe baze legale”.
Și uite așa, cum un proiect de mare importanță pentru România va fi ”îngropat” legal, deși mai toată lumea vorbește despre necesitatea (nu fezabilitatea !) acestui proiect, dar Ministerul Energiei se chinuie să-l îngroape ”competitiv”, în ciuda declarațiilor pompoase ale Dlui Ministru Burduja că, ”acesta este un proiect prioritar pentru dînsul”…o fi, dar, mai sunt și alții prin preajmă.
Motivele sunt 2 mari si late:
- Sistemul care s-a creat în România: concubinajul imoral politică-economie (sau invers)
- Competența managerială și profesională care a involuat în România (de asemenea, economic și politic)
Să ne uităm puțin mai adînc, numai la aceste 2 motive:
- Sistemul
Mînați de curiozitatea de a citi ”noua versiune a Caietelor de Sarcini” anunțată spectaculos de Dl.Ministru Burduja, cum că ”au fost incluse observatiile ofertanților de la precedenta editie”- season 1- a licitatiei la care nu s-a prezentat nimeni, observăm că nu s-a schimbat mai nimic in conceptia SAPE și in C/S (ori DL. Ministru nu stie și a fost mințit, ori stie și îi minte posibilii ofertanți, ceea ce e foarte grav, sau, e o mică, foarte mică modificare pe undeva, neobservabilă, ca să ”pice bine cuiva”, și să avem totuși măcar 1 singur ofertant, căruia, nu-i așa, trebuie sa-i acordăm contractul).
În România, achizițiile publice sunt reglementate de Legea corespunzătoare a achizițiilor publice (care a devenit un ”fetiș” în zona sectorului de stat, un instrument ideal, numai bun de a ”manevra” în procesul achizițiilor publice, în funcție de diferite interese, problemă asupra căreia voi reveni mai jos). Cine are curiozitatea și răbdarea să citească Fișa de Date pusă pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice – adică achiziții publice pentru publicul larg !), va constata ca în acest document, in proporție de cca 60% se vorbeste de legi și proceduri legale pe care trebuie să le respecte ofertanții, vreo 30% despre cum trebuie sa fie ofertanții de buni si experți, si mai nimic despre ce vrem, cum vrem să fie Tarnița asta.
Intr-un cuvint, niste hirtii pregătite de niște juristi si alți birocrați care n-au nici o legătură cu un proiect energetic unic în România, specific tehnologic și despre care nu mulți au idee ”cu ce se mănincă”. Pentru relevanța celor afirmate, invit cititorii, chiar dacă nu au vreo expertiză in problema, să arunce o privire doar pe aceasta:
Pumped Storage Hydropower Valuation Guidebook
A Cost-Benefit and Decision Analysis Valuation Framework
March 2021
ANL-21/10
https://www.energy.gov/hydrowires
(US Department of Energy)
More information about HydroWIRES is available at https://energy.gov/hydrowires.
pentru a avea cit de cit o idee despre ce inseamna o centrală CHEAP.
Să vedem întîi cum se întîmplă la marile Corporații care operează în piața internațională, în mod competitiv:
- Și acestea au un Departament de Procurement (achiziții), care este împuternicit sa contracteze/achiziționeze ceea ce este necesar și mai ales, este răspunzator legal de întreg procesul
- Și acestea operează pe baza unor ”legi” (mai precis Regulamente interne de achizitii), foarte clar stabilite, inclusiv proceduri de evaluare stabilite, transparente oricaror furnizori potențiali, criterii de calificare pentru admiterea ca furnizor calificat, bugete disponibile pentru anumite poziții, etc. Toate acestea, de multe ori sunt publicate pe site-urile Corporațiilor respective !
- La toate aceste mari Corporații, în situația în care se produce vreun ”eșec” de a nu se putea achiziționa vreun echipament critic, vreun serviciu critic pentru buna funcționare a Corporației, pe motiv ca ”nu s-a prezentat nimeni” acest fapt nu este acceptabil și in marea majoritate a cazurilor, cel puțin managementul Departamentului Procurement este schimbat cvasi-instantaneu.
Ce vedem acum că se întîmplă la marea ”Corporație” SAPE, a Ministerului Energiei, ”responsabilă” cu achiziția serviciilor de studiu de fezabilitate pentru Tarnița-Lăpuștesti ?:
I.Ce citim in Caietele de Sarcini ale licitației trecute (si care se va repeta curînd), sub semnăturile unui ”grup de lucru” compus din 13 ”experți” consilieri, juriști, eficientizatori de investiții și un Șef, peste toți, care, absolut toți nu au vreo legătură cu meseria denumită ”international procurement” nerezultînd clar cine s-ar pricepe cît de cît la ”fezabilitatea unui CHEAP”. Peste toți aceștia, semnăturile a 3 (trei) Directori interimari !?, (care de această dată, au semnat caietele de sarcini, asumîndu-și aparent conținutul acestora. Aceasta este, intr-adevăr, un mare progres față de precedenta ”ediție” a licitației.) Marea problemă este: cine și cîți dintre semnatarii C/S, au cunoștințele și calificarea necesară de a discuta cu ofertanții cărora li se cere sa aibe experiență similară – cu Tarnița- in cel puțin alte 4 proiecte similare).
II.Pe lîngă neclaritatea responsabilității procesului, mai este una: neclaritatea surselor de finanțare (sau măcar intențiilor de finanțare a proiectului si/sau participarea beneficiarului pentru mai buna înțelegere si evaluare a riscurilor din partea beneficiarului). Practica internaționala prevede în mod expres aceasta condiție: nici o licitatie internațională credibilă nu se poate desfășura fără a indica sursele de finanțare. (ale proiectului, nu ale S/F !)
III.Neștiindu-se ”al cui e de fapt proiectul” și cine e Counter-part-ul legal comercial, ne mai mirăm ca ”n-a oferit nimeni nimic pe sistemul electronic SEAP”, inducîndu-se, vezi Doamne, ideea că sistemul electronic a decis in mod obiectiv și imparțial…iar organizatprii n-au avut ce face, asta e, ”se supun legii” !?
IV.Să vedem cine sunt cei care organizează licitația, scriu Caietele de Sarcini și se presupune ca le vor și evalua (dacă pînă la urmă vor avea ce). Din ce s-a văzut mai sus, sunt cei ”invizibili” și primii la care ne duce gindul sunt cei de la Hidroelectrica, ”experții” de necontestat in hidro și care dețin ”o juma de lac” la Tarnița. De ce asta ar putea fi o problemă, s-ar putea gîndi cineva fără multă imaginație ?:
a.Nimeni nu a tras învățăminte din eșecurile din trecut ale acestui proiect. Conform unei interpelari a Dlui Deputat Țîmpău Radu Bogdan in Parlamentul României, înregistrata la Camera Deputaților cu nr. 4380A/2014, privind Oportunitatea realizării proiectului Tarnița-Lăpuștești, Ministerul Energiei a raspuns, prin Ministrul delegat – Secretar de Stat Albulescu Mihai Adrian, (prin Nr. 101906/RN/30.06.2014) că proiectul este foarte necesar și urma să fie finanțat si manageriat de Hidroelectrica impreună cu o echipă de consultanți de la Deloitte, dar, (citez mai jos din răspunsul Ministerului Energiei):
b.In continuare, citim cu interes și uimire că, după retragerea Hidroelectrica din proiect, datorită intrarii în insolvență (deși, nu e clar de ce n-ar fi putut participa doar in calitate de simplu participant), insă, citim din acelasi răspuns al Ministerului Energiei că:
In acest context, de ce nu ne-am putea întreba de ce ”noii acționari” ai listatei cu mult succes și tam-tam – Hidroelectrica, ar fi mai grijulii cu scăderea costurilor energiei în România, decît cu dividendele lor pe care le așteaptă an de an cu multă înfrigurare
c.Sau, mai rău: de ce acționarii Hidroelectrica ar accepta să participe la dezvoltarea unui concurent – Tarnița-Lăpuștești, care îi va ”fura” aproape tot business-ul din piața de echilibrare din România de vreo 200-300 mill. EUR/an ?!
d.Sau, și mai rău: de ce Hidroelectrica (în condițiile de mai sus) și in tandem cu Verbund (Austria), cu care are un acord confidențial de parteneriat, ar avea vreun interes (Verbund) să-i concureze Tarnița-Lăpuștești și pe ei, în piața de echilibrare Central-Est Europeană !? Oare Verbund vrea să dezvolte centrale Hidro in Austria impreună cu Hidroelectrica ? N-aș crede, mai degrabă dorește o implicare cit mai mare (control ?) în România
Toate acestea de mai sus, au un vag iz de conflict de interese, noțiune atit de bine si detaliată explicată în caietele de sarcini ale SAPE, dar, aplicabil doar furnizorilor potențiali.
Să rămînem cu bănuiala doar că, așa cum ar părea lucrurile, Hidroelectrica este ”expertul” care scrie caietele de sarcini, evaluează propunerile altor furnizori (concurenți !?) și conduce, in fapt, procesul.
Acesta de mai sus este motivul pentru care am explicat in articolul de anul trecut: SAPE evalueaza furnizorii, dar, si aceștia la rindul lor, evaluează organizația si, rezultă că in momentul de față, cel mai mare risc pentru proiect este însăși organizația care ”organizează” licitația
Pînă la acest punct, deslușim destul de clar niște motive ”macro” care vor face cvasi-imposibilă promovarea și realizarea acestui proiect vital României: imixtiunile politice in ”terenul de joacă” denumit energie, lipsa de responsabilitate și dezinteresul față de prioritățile reale ale sectorului energiei, toate învelite sub masca respectării legislației spre binele țării.
Să trecem acum la al 2-lea motiv mare și lat:
- Competența managerială și profesională care a involuat în România
Să vedem ce declară Dl. Ministru Burduja (care, deși poate este bine intenționat, cum am mai spus în alte dăți, are în față un munte Himalaya de escaladat și nu pare a fi pregătit fizic și mental și n-are nici șerpașii să-l ghideze corect):
“Am dispus reluarea de urgenţă a procedurii de achiziţie a documentaţiei tehnico-economice, luând în calcul toate clarificările primite în prima etapă. (NA: se pare că au fost peste 70 de cereri de clarificări). Suntem încrezători că reluarea procedurii se va face la începutul săptămânii viitoare, cu o documentaţie de atribuire îmbunătăţită, care va ţine cont de solicitările mediului privat. Asta va creşte şansele derulării cu succes a procedurii, care va avea un termen iniţial de 30 de zile”, a declarat Sebastian Burduja.
Cred că Dl. Ministru Burduja nu conștientizează situația delicată in care se află, prin prisma faptului că a declarat acest proiect ca o ”prioritate personală” și, mă indoiesc că vor fi mulți din mediul politic care vor vrea ca acest proiect chiar să se întimple, mai degrabă nu , din motive politice, nu economice, care, oricum nu sunt înțelese mai de nimeni:
- este foarte grav să ai demarat un proces de procurement, cu 15 posibili ofertanți (se pare că unii de ”mare greutate”) -adică, din aceia care stiu cu ce se ”mănincă centralele de pompare acumulare” și să nu ai nici macar 1 ofertă (propunere) !?; este inadmisibil și arată clar că există o problemă undeva !
- din punctul meu de vedere personal, orice manager responsabil, înainte de a se grăbi cu reluarea de urgenţă a procedurii de achiziţie, mai bine ar analiza cauzele eșecului anterior (pentru că asta este !)
- a primi o mulțime de cereri de clarificare din partea potențialilor ofertanți, denotă mai degrabă slaba calitate tehnică-juridică-comercială a unor Caiete de Sarcini confuze, iar a răspunde la unele din acestea nu este soluția, după cum un un nou termen iniţial de 30 de zile”, pentru că se grăbește Domnia sa, nu reprezintă nimic, e mai degrabă un nou obstacol !
Să trecem în revistă (numai) cîteva din lucrurile spuse și cerute prin Caietele de Sarcini și Fișa de Date SEAP, care abundă intr-o uriașă înșiruire de Legi, HG-uri, Regulamente, Instrucțiuni specifice României și organizate pe pagini întregi, intr-un mod ideal de exemplificat pentru ceea ce inseamnă ”ultimate top bureaucracy” a cărei intenție clară este ”să se acopere” cu toate prevederile legale, ”în caz de…”, mascîndu-și astfel incompetența și ”băgind în caietele de sarcini toate alea, si asta si aialaltă, etc., să fie acolo”.
S-au ”băgat toate astea, de-a valma”, rezultînd o ”varză” perfectă:
- În primul rînd șochează că în C/S (caietele de sarcini) și F/D (fișa de date), nu este descris aproape nimic despre ce ar vrea/urmări SEAP (România) să afle despre ”fezabilitatea” proiectului !
ETAPA I din F/D, care ar fi trebuit sa fie cea mai consistenta parte din document găsim doar 9 rînduri în care singurul ”far călăuzitor” este că ”ofertantul are obligația de a elabora Studiul de Fezabilitate conform prevederilor HG nr.907/2016” (un HG celebru, lipsit de relevanță pentru industria energetică in general si CHEAP în special. Dacă cineva are curiozitatea să se documenteze, poate citi de la început, în preambulul HG-ului ca este destinat industriei constructiilor, celelale domenii fiind la ”altele”.
Mult mai coerent ar fi fost să se aleaga o metodologie (de ex: https://jaspers.eib.org/LibraryNP/EC%20Reports/DG%20REGIO%20CBA%20Guide%20for%202014-2020.pdf) a BEI, pentru că, nu se știe, poate, poate proiectul va necesita finanțare UE si apoi, facem un nou SF , reluind tot procesul de la capăt ?
- Din propria experiență, pot asigura pe oricine că, orice Investitor, in orice domeniu, dacă va face ceva în România, în nici un caz nu va lua vreo decizie ”pe baza HG-907” adus în România la rangul de Biblie a investițiilor. La fel si (mai ales) Centralele de Stocare-pompare-acumulare, au propriile lor standarde de evaluare, acceptate internațional și nicidecum un HG local
- Partea într-adevăr hilară, care confirmă confuzia în care se găsesc organizatorii acestei licitatii, este faptul că in F/D, se cere ca, ”… Contractantul are obligația de a actualiza Studiul de fezabilitate… și elaborara Analiza cost-beneficiu după modelul solicitat de către eventualii investitori….” Cu alte cuvinte, ofertantul după ce face un S/F așa cum e cerut, mai stă și la dispoziția SAPE si a unor potențiali investitori să le facă și lor analizele dupa cum vrea fiecare !?…păi, mai bine nu facem asta de la inceput, luind o structură de SF general acceptată, de preferință pentru CHEAP ?
- ETAPA II din F/D în schimb abundă pe 29 de rinduri intr-o listă de cerințe și Legi pe care trebuie să le respecte ofertantul (cca 20 de legi, reglementari, ordine, instrucțiuni( pornind de la ANRE, si trecind prin exproprieri, ape, paduri, cărti funciare, etc., etc.), elemente de componentă locală, ce pot fi facute de SAPE, Minister, o Firma de proiect constituita in acest scop sau, orice firma(e) românesti !
Este absolut un non-sens să ceri unui contractor extern să facă toate astea. Acesta va apela tot la firme locale romănesti, singurul lucru palpabil fiind ca vor crește costurile S/F-ului în mod direct, substanțial
Toate aceste documente pot fi apoi puse la dispoziția ofertantului cîștigător, scutind timp si costuri
- CRITERIILE DE ATRIBUIRE (cel mai bun raport calitate-preț) constituie monumentul confuziei și inutilității.
Este prezentată formula deja clasică de evaluare (40%) pret, (30%) Experiență, (30%) componenta tehnică de demonstrare a unei metodologii de implementare a contractului, care in fapt, demonstrează incă odată incompetența și lipsa de înțelegere a naturii proiectului care nu seamănă deloc cu ceea ce cred autorii C/S si F/D că ar trebui să fie. Să argumentăm:
- Care este indicatorul măsurabil al calității ? (aceasta trebuie să se refere strict la aspecte tehnice ale proiectului, performanțe în contextul SEN al României, ce specificații generale s-ar potrivi, etc., etc.) iar astea n-au nici o legătura cu experiența contractorului.
Deci, ce calitate se urmărește ?
- Experiența persoanelor cheie: Luarea ”de bune” a criteriilor de prin SEAP, sau alte surse, fără a fi trecute prin filtrul gindirii sau experienței in domeniu, conduce la situații de ”copiii spun lucruri trăznite”. Se cere în F/D ca experiența să fie de minim 4 proiecte similare, documentate (!). Vestea buna pentru SAPE este că proiecte ”similare” cu Tarnița-Lăpuștești dureaza în medie între minim 7 ani si max 10 ani, deci, avem toate șansele ca ofertanții să reangajeze la loc pensionarii pentru a răspunde ”cerintelor exprese” ale SAPE). Personal, aș angaja un tînăr inginer de 35 de ani, care să fi participat, de preferință la 1 proiect, dar dintr-o companie care a realizat in 30 de ani 4 astfel de proiecte. Nu e mai bine așa ?
Mă voi opri aici cu observațiile și comentariile la aceste documente, nu înainte de a face o ultimă remarcă: in toate aceste documente, totul este făcut astfel încit participarea oricărei firme locale, românești devine imposibilă, cum să participi dacă achizitorul cere referințe în ultimii 3 ani în timp ce în România nu s-a facut nimic in acest ”domeniu similar” in ultimii 30 de ani !?
Din motivele arătate mai sus, dar și din cauza multor altora estimez că proiectul Tarnița-Lăpuștești va deveni un eșec iremediabil al României, datorat exclusiv nouă, sistemului creat și incapacității noastre manageriale si tehnice.
Foarte relevantă este și întrebarea: cum de România nu a propus Comisiei Europene acest proiect pe lista PCI (Project of Common Interest), deși, CE a și recomandat inclusiv pentru PNIESC-ul nostru defectuos întocmit – STOCAREA ? Cred ca motivul ar fi fost că ar fi trebui chiar să-l facem !…dar mulți nu-l vor !
A organiza o a doua licitatie, rapid, cu un termen de 30 de zile, pentru un proiect de 1,5 miliarde EUR, dupa eșecul primei, fără a ințelege sau explica de ce a eșuat, ne conduce la înțelepciunea romanilor:
Errare humanum est sed perseverare diabolicum
Cea mai mare bucurie ar fi să mă înșel !…poate apare vreun ofertant !?…relevant va fi cine va fi !
Dragostin Catalin
Am tot vazut proiectul asta plimbat de ani de zile. Ca si alte proiecte, sunt idei de pe vremea raposatului, cera ce denota nu doar lipsa de viziune si capacitatea de a genera proiecte viabile de interes national, dar si incapacitatea de a implementa proiecte existente. Trist. Oricum, sa faca, dar sa nu strice zona pe acolo ca e tare frumoasa:)
Sa se facă primim dar sa nu se schimbe nimic! Curat murdar coane Fănică. Pai ori vrem industrializare ori păduri virgine. Ce alegem? Ca nu poți chema castorii sa-ti facă baraj de acumulare BIO.
Am stiut ca va urma replica asta. Era acolo la indemana. Touche.
A facut Portugalia o asfel de centrala cu 1.5 miliarde cu 3 lacuri de acumulare si cu stocare in baterii, cred ca e cea mai mare din UE de peste 1158 MW la Tamega. In Octombrie am semnat un acord de cooperare cu ei in obtinerea de energie din surse nepoluante. Poate se vor implica in proiect…..
Diferenta de inaltime intre lacul superior si cel inferior e la portughezi de 650 si la noi de 629, sunt aproape la fel…https://piataauto.md/Stiri/2024/01/Cea-mai-mare-hidrocentrala-construita-in-ultimii-25-ani-in-Europa-a-fost-conectata-la-retea-si-devenit-complet-operationala-la-parametrii-sai/
pai cine sa il faca?….la bucale sint o adunatura de talambi ajunsi in functii pe criterii politice/pile….pe langa prostii astia utili mai sant si aia de se dau pe doi arginti….
tarnita era subiect fierbinte acum 20 de ani cand am luat-o din loc….si atunci chiar mai erau prin tara unii care proiectasera/construisera hidrocentrale la viata lor….
daca o mai fi vreodata vreo razmerita prin romania, politrucii ar trebui toti rasi la mitraliera…in rest, sanatate s’un praz verde…
Dar astia au voie sa strice linistea si curatenia muntilor cu betoane, fum de mititei si peturi goale ! Credinciosii se pot spune un Tatal nostru si intr-o bisericuta de cartier
https://adevarul.ro/stiri-locale/brasov/un-preot-isi-face-manastire-la-poalele-muntilor-2331468.html
„Într-o zonă pitorească, la poalele Munților Făgăraș, râul și pădurea sunt distruse de utilajele care lucrează la o nouă construcție. În anunțul afișat la locul șantierului este trecut ca obiectiv „construire cabană turistică“, însă muncitorii de pe șantier au spus că, de fapt, un preot va construi aici o mănăstire.” Numai drumul costa zeci de milioane bune ! Cine e in spatele bietului preot, cu sute de milioane ?!?
Un lucru e cert. Fara suficient consum nocturn nu poti da drumu la 3 si 4 Cernavoda.
Si ar fi bine ca solutia (statie pompare sau altceva) sa fie implementata pana sunt finalizate cele 2 reactoare. Sunt proiecte complementare.
se poate da drumul la Cernavoda 3 si 4 lejer, centralele noastre electrice pe carbune cu exceptia Paroseniului care e mica (130 mw net, dar care nu functioneaza din lipsa de carbune) nu au fost retehnologizate, au mai carpit ei grupurile alea vechi din 1970 licenta Ratteau-schneider – dar acuma sunt doar 800mw din carbune, la hidrocarburi sunt aproape 1900, in afara de cea a Petrom de la Brazi 860 Mw, centrala noua in cogenerare de la Iernut a romgaz e intarziat deja 4 ani si functioneaza din cand in cand cu grupurile cehesti de 60 de ani, mai sunt vreo 50mw la Oradea noi restul sunt toate CET-uri ineficiente din anii 60-70, cu sute de mii de ore de functionare, care ar fi trebuit inlocuite de mult.
Acuma centralele astea cu pompaj ar trebui sa inmagazineze productia de la regenerabile cand e abundenta, si sa o livreze cand e nevoie de ea si nu mai e soare si vant – ei au scos din sertare studiile de pe vremea lui cioasca cand structura consumului si a productiei era cu totul alta, si probabil ca la drumuri lasa constructorul sa se descurce cu o gramada de treburi gen „luat avize” pe care nu vrea nimeni sa si le asume
Plus ca de atatea zeci de ani nu cred ca au inca o documentatie tehnica ca lumea, studii de unde pot lua local materiale prin ce roca sapa galeriile si unde sunt ape subterane etc – astea nu o sa se clarifice in 30 de zile
Ce generează șirul nesfârșit de greșeli monumentale care au dus permanent la întoarcerea în căsuța zero a acestui proiect? Sabotajul politic al UDMR care aplica directivele de la Budapesta și de la Viena de negare a suveranitatii Romaniei asupra Transilvaniei: acest proiect se va face atunci când va fi in totalitate în beneficiul actualului condominium austro-ungar. Se intampla la fel ca în cazul autostrăzii ce ar trebui sa unească Moldova cu Transilvania: ce ne trebuie nouă un astfel de proiect care va strica actuala structura etnică a zonei prin numărul mare de muncitori moldoveni aka români care vor fi aduși pe un astfel de șantier?
Ai pus degetul pe rană! Vedeți dragilor cine sunt proprietarii stațiunilor din zona Harcov, cu terenurile din jur! Normal că la ordinul lui Orban, udmristii se pun contra!
In departamentul de procurement ale multinationalelor lucreaza juristi si fosti avocati in principal, ei sunt coloana vertebrala in procesul de procurement. Nu e rau ca sunt si juristi in SAPE, doar ca e vorba exclusiv de pilosi, oameni care nu ar face fata la o firma normala.
dar in cazul de fata nu e asa de rau, pt ca proiectul acesta ceausist este extrem de scump, inutil si extrem de nociv pentru mediu. Cu banii astia investim in cateva campuri cu adevarat mari de panouri solare si statii de stocare (vedeti exemplul australian unde construiesc la greu baterii gigantice de stocare). La fel, mai urgente sunt investiile in retea, pt ca adaugam la fiecare 2 ani capacitati echivalente cu un reactor de la Cernavoda si urmeaza si programul cu unitatile de stocare.
Nu vom duce lipsa de energie daca vom avea si cum sa o transportam si sa o stocam
@dinu….stai jos. Nota 4
@Grecu
Nota 4? Esti generos.
Vorbind acum 5-6 ani cu un competent energetician(competenta se pedepseste in Romania ilesciana cu tragerea pe linia moarta) despre necesitatea Tarnita pt sistemul energetic, mi-a raspuns ca NU se vrea desi ar fi nevoie de inca 1-2 „Tarnite” in perspectiva ! Dece, doar este un sistem de echilibrare energetic strict necesar in conditiile cresterii accentuate a productiei de energie din surse i n s t a b i l e (soarele si vantul) ? Pierd firmele de apartament(cu puternici sustinatori politici) care exporta curentul ieftin produs in timpul noptii sau fara consumatori interni ! Rolul Tarnitei este rolul unui acumulator de energie electrica excedentara si eliberarea ei in momente de supraconsum.
Bingo!
Observațiile autorului sunt corecte. Voi expune câteva păreri privind acest proiect .
1. Proiectul este necesar( obligatoriu ) in condițiile realizării U3 și U4 de la Cernavoda si creșterii producției de energie electrică din resurse regenerabile.
2. SAPE nu are ce căuta in acest proiect . Beneficiarul trebuie să fie HIDROELECTRICA singură sau HIDROELECTRICE plus CNE Cernavoda .
3. Finanțarea parțial de la UE și fonduri atrase , precum și participație Hidroelectrica , eventual CNE Cernavoda.
4. România nu are competența sa conducă un astfel de proiect ( vezi aventura ROMGAZ cu Iernut , un proiect mult, mult mai mic )
5. Similar cu realizarea CNE Cernavoda să se formeze o companie de proiect care să se ocupe de realizarea proiectului. Din compania de proiect să facă parte compania cu experiență în domeniu aleasă de Romania , care să fie liderul .
6. In niciun caz hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu trebuie să fie competitor cu Hidroelectrica ci parte din aceasta.
Poveștile din energie sunt tot timpul atât de siropoase… Și se plâng scenariști că rămân fără idei.
Slabe sperante sa se mai faca ceva in domeniul hidroenergetic in UE de aici incolo. Pe motiv de cele doua orfeline de la bruxelles teresa & ursula. Care desi vor sa intre in istorie ca salvatoarele planetei, vor si sa pastreze habitatele tuturor vietuitoarelor intacte. Adica, canci proiecte prin munti, paduri, etc.
Biodiversitatea are valoare economică și în felul ăsta e inclusa in analizele cost-beneficiu. Economia mediului se ocupa de calculele astea – se preda chiar și în România, pentru cine are chef să treacă pe la ASE.
Așa cum o armata depinde de investițiile pe termen lung în baza industriala, infrastructuri diverse, in educația populației și chiar în stbilitatea economică nefiind necesara decât „in caz de…”, biodiversitatea te pocnește abia când începi sa-i duci dorul și nu mai ai ce recupera.
Daca te simți nedreptățit că anumite lucruri nu se pot face pocnind din degete, poate că sunt mai multi cei care ar fi nedreptatiti daca s-ar face superficial, pentru că mediul e si o problema de justitie socială.
* Conform cu Convenția de la Aarhus (UNECE 1998), avem prin directiva 2003/35/EC dreptul la informare, participare si la justitie de mediu. De la mamaie care fugărește gaina prin livada până la pustiul care tocmai își ia permisul sa se dea cu BMW-ul lu tac-su, oricine are posibilitatea să afle ce se întâmplă cu protectia mediului fara sa plateasca pt asta, sa promoveze idei sau argumente în proiectele de dezvoltare din UE sau să ceară socoteală daca ii sunt încălcate drepturile, doar sa vrea.
** Daca te uiți prin vecini, parca nu e chiar așa rău să fii european
@Coscoge… să nuanțăm puțin:
– proiecte hidro gen CHEAP au mai degraba caracter de siguranța/securitate energetica nationala cu mai multe sensuri
1. stocarea nu e productie si nici consum (e ceva ce pui deoparte ca furnica cind ai prea mult pt. vremuri mai grele si nu stai ca greierele cum stam noi acum)
2. daca avem 2-4 reactoare nucleare cei ce stiu, se simt mult mai bine daca ai o facilitate CHEAP de 1000 MW gata sa intervina in timp de secunde, daca 1-2 reactoare colapseaza, din dicerse motive, sau, daca dispar din SEN1500 MW eoliene brusc, pentru ca au declansat, pentru ca batea vintul prea tare…poate nu stiti ca asta s-a intimplat de curind, ne-a trecut glontul pe la ureche, noroc ca era week-end si consumul era la minim- deci erau capacitati disponibile !?)…nu stiu daca stiti ce insemna un black-out chiar si partial, zonal nu national (social, uman, economic si financiar)
3. sensul de securitate se aplica si zilele astea cind vedem cam ce mai bombardeaza rusii prin Ucraina (centrale, statii, tarnsformatoare, etc. si alte d, astea)
4. nu in ultimul rind, o centrala CHEAP (pompare acumulare, AJUTA MAI MULTE REGENERABILE SA FIE INCLUSE IN SISTEM)…deci, ajuta sa scoatem din uz mai mult carbune si gaze din Rusia), care, astea ofilesc paduri si culturi, mult mai mult decit orice altceva, pe scara mult mai larga decit as cistiga prin protectie locala ceva.
5. nu in ultimul rind, chiar tratatul TFUE de aderare, specifica foarte clar ca strategia energetica si securitatea unui stat sunt dreptul suveran de decizie, deci chestiile de mediu pot trece pe locul secund
Marea problema este ca in RO nu prea mai sunt multi care sa inteleaga acesti termeni (diplomatie energetica sau energetica diplomatica), sa le transpuna/justifice stiintific si juridic in interesul societatii românesti.
Pe linga toate astea, analizate holistic, ma indoiesc profund ca la ASE se studiaza DMUC (decision making under uncertain conditions) care abordeaza toate astea la nivel macro…adica mai prozaic: cum e mai bine – sa construiesc CHEAP-1000 MW cu riscul de a elimina vreun milion de popindai si nu stiu ce purici de urzici ce cresc LOCAL , sau, sa ne asumam de dragul lor, celelalte riscuri, de mai sus tot pe termen lung și sa le pastram in viata sa prolifereze frumos
Asa ca, depinde la care vecini din UE sa ne uitam…portughezii care au pus in functiune cea mai mare hidro din UE (or avea motivele lor) si care sunt in UE ”in partea cealalta a ei”, care nu se aseamana cu noi ”din partea astalalta a UE”, dar, suntem imbibati de corectitudinea politica a ”verzilor” UE (atentie !…personal sunt ecologist convins, dar, nu sunt taliban de mediu !)
In incheiere: am avut discutii intense cu ecologisti (WWF, Bankwatch, etc.), dar, nici unul nu mi-a explicat ca unui copil nestiutor, argumentat, exemplul/speta de mai sus
(din nou atentie; nu sunt deloc in favoarea construirii aiurea de minihidro centrale in zone aiurea….costul fata de beneficii este complet absurd…pagubele de mediu sunt mult mai mari, dar, ASTA NU INSEAMNA DELOC SA RENUNTAM LA HIDRO PENTRU CA VREA ASTA CURENTUL ECO DIN BRUXELLES
Tot vestul si-au valorificat potentialul hdro cam 80-90% iar acum, s-au trezit ca trebuie sa protejam noi mediul (noi n-am valorificat nici macar 50% din potentialul hidro)..dar ei si-au terminat treaba, nu prea mai au ce face si nici nu-i mai lasa pe altii (exemplele cele mai bune sunt Austria si Elvetia-chiar daca nu e in UE, urmate de Germania, Norvegia (nici asta nu e in UE, dar, are hidro cit cuprinde).
Asa ca, cineva ar putea spune comisiei: ”hai bre, mă lasi…” (ar fi interesant de stiut cum evaluati dvs de exemplu o hidrocentrala care se incadreaza/este absorbita in mediul natural in 80 de ani, durata de viata, fata de niste eoliene si solare promovate asiduu de Bruxelles, cu viata de 10-15 ani, dupa care trebuie inlocuite…STITI CE POBLEME DE MEDIU SE RIDICA ??? SI POLUARE ?)
Mai e o notiune: dezvoltarea hidro sustenabila ! (iarasi, nu stim ce si cum)
Era o vreme cand elitele aparaute dupa chipul si asemanarea Conducatorului ziceau ca „stie ei mai bine” in orice domeniu. „Omul nou” a construit, a trudit, a transpirat si a rabdat pana l-a impuscat pe nea’ Nicu sa poata iesi apoi in strada sa se afirme cu „noi muncim, nu gandim”.
Asa mai plonjeaza cate unii, altfel foarte competenti in domeniile lor, direct in galeata cu lapte a dezvoltarii durabile. Chestia asta nu e o facatura de marketing, ci o stiinta distincta care in nici un caz nu se studia in anii ’70 la energetica, deoarece raportul Brudtland a inceput sa faca valuri abia 20 de ani mai tarziu.
Sigur ca nici un colt de internet nu e ferit de propaganda unora care tot ce pot intelege din lumea asta e ce scrie in Legea Apelor – apa – malurile – albia – si care fluturand competente pe care nu le au, intra cu bocancii in orice domeniu sau in orice program daca sunt destui prosti cat sa le umple conturile pentru asta.
Mai usor cu lobby-ul tovarasi, ca taman langa noi, in Ucraina, coruptia omoara oamenii cu sutele de mii. Sa fi avut vecinii coloana vertebrala a scandinavilor, ar fi primit destul sprijin occidental cat sa supuna Rusia dupa prima luna de lupte.
Ai dat pe la ASE?Pot sa jur ca ai fost mai mult pe la SNSPA.
A existat la un mom. dat un program de studii la Universitatea Bucuresti la care participau Costel Negrei – pe economia mediului de la ASE, Carmen Postolache – pe care d-nul Dragostin in mod sigur o cunoaste fie de pe la Cernavoda fie din zona studiilor de hidroenergie – si Angheluta Vadineanu – biolog, expert in management ecosistemic adaptiv, reprezentat al Romaniei la Rio in ’92. Programul asta a avut sute de absolventi si oricare dintre ei poate face diferenta dintre un studiu de mediu si o „viziune sectoriala” bazata pe ignoranta sau pe interes, de tipul celei promovate de interlocutorul meu.
* Intrucat d-nul care mi-a raspuns se recomanda cu numele real, mi-am permis sa-i caut CV-ul pe net. Am aflat in felul asta ca e energetician format in anii ’70 la Poli. In perioada aia, in Romania se faceau cele mai eficiente turbine hidro din lume. Poate unul din motivele pentru care avantajul tehnologic de atunci s-a pierdut e faptul ca inginerii in loc sa continue directia excelentei au preferat sa se aventureze cu timpul in domenii trendy… sau pur si simplu au fost fortati de imprejurari sa se focalizeze pe propria dezvoltare financiara abandonandu-si vocatia care le-a luminat si le-a otravit in acelasi timp tineretea. Pot intelege la nivel uman ambele variante, dar in momentul in care sunt calcat pe bec am si dorinta si mijloace sa imi apar interesele – justitie in cazul asta. S-ar putea sa para surpinzator, dar nu sunt singurul.
** insinuezi cumva ca justitia nu prezinta „interes strategic” ?
*** cand zburdam prin Bucuresti, intre doua sesiuni la „Amatoru’ ” ma duceam la cursuri pe oriunde m-a interesat sa invat ceva. Cine are deschidere in ziua de azi gaseste aproape orice la doua clickuri de maus. Spre ex. despre:
– dezvoltare durabila https://sdgs.un.org/goals – de remarcat ca nu scrie nimic in mod expres despre „ape” asa cum sunt ele definite in legislatia romaneasca, ceea ce clarifica faptul ca sistemele hidro sunt doar o paricica din sistemele socio-ecologice pe care orice studiu de dezvoltare durabila le abordeaza
– competentele Apele Romane: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/38503
cf. OUG 107/2002 art 3 (2) „Administrația Națională «Apele Române» are următoarele atribuții principale:
a) gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei și a politicii naționale și urmărirea respectării reglementărilor în domeniu, precum și a programului național de implementare a prevederilor legislației armonizate cu directivele Uniunii Europene”
Orice insinuare ca as fi vre-un neo-securist e contextul asta de rasul curcilor.
*** Armata apara ceea ce partea civila a societatii construieste ?
Stimate domn , domnul Dragostin , atât in analiză cât și in răspunsul dat comentariului dvs. a prezentat in mod organizat , pe puncte, argumentele dânsului pentru realizarea hidrocentralei de la Tarnița – Lăpuștești.
Vă rog ca și dvs. să folosiți aceeași metodă , adică , punct cu punct sa combateți afirmațiile dânsului și să vă prezentați argumentele concret , nu in mod general. că este afectat mediul.
In opinia mea , fără stocarea energiei , nu este posibilă dezvoltarea sistemului energetic și implicit trecerea la utilizarea energiei electrice pe scară larga , adică protecția mediului și renunțarea la utilizarea , cât mai mult posibil , a combustibililor fosili pentru producerea energiei electrice. In acest moment realizarea hidrocentralelor prin pompaj reprezintă cea mai bună și practică soluție pentru stocarea energiei.
De fapt , fiecare hidrocentrală cu lac de acumulare reprezintă o metodă de stocare parțială e energiei. Și ani de zile am înghițit lozinca : lumina vine de la răsărit !
Acum lumina vine de la Bruxelles ! Nu a pus nimeni la îndoială apartenența la Uniunea Europeană . Dar poate mai gândim și cu mintea noastră ce e bun și necesar pentru țară. Și vă rog să folosiți argumente nu etichete.
In rest , numai de bine.
Multumesc pentru raspunsul „impartial”.
Comentariul meu nu e nici pro nici contra hidrocentralei de la Tarnita. E evident ca orice sistem are nevoie de un buffer care sa-i asigure rezilienta in raport cu prognozele de sarcina.
Legat de raspunsul ing. Dragostin, imi scapa partea tehnica – oi fi citit eu ceva printre randuri ?
Cine are partea asta tehnica, va rog postati-o. In loc de PDF-uri de concluzii, ma intereseaza in mod fundamental urmatoarele:
– setul de date analizate
– scenariile si actualitatea tehnologiilor din EIA
– algoritmul de analiza
– restul de blabla
* informatiile solicitate de mine ar trebuie sa fie la dispozitia oricarui cetatea european, conform legii.
**Daca am informatiile astea imi pot permite sa fac si afirmatii partizane, ceea ce pana acum nu a fost cazul, intrucat toata textaraia despre Tarnita ocoleste cu gratie exact partea materializabila a proiectului.
@coscoge…
1. eu nu ma ascund dupa porecle in comentarii, imi asum cele spuse, cu bune sau cu rele si ma onoreaza ca m-ati cautat pe net (si culmea, chiar m-ati gasit !)
2. va raspund din nou pentru ca m-ati pomenit din nou, desi nu stiu cine sunteti, dar, dupa stilul abordarii dvs, parca nici nu m-ar interesa cine sunteti (v-am cautat si eu pe net si nu v-am gasit nicaieri, exceptind Dex-ul)…deci, n-as avea cu ce sa ma aleg dintr-un schimb de idei
3. daca ”va intereseaza in mod fundamental” toate seturile de analize ale CHEAP, v-as sugera sa incepeti direct cu ceea ce este indicat chiar in articolul de fata (din pacate e in engleza) si putem discuta dupa aceea in mod aplicat desi sunt f. sceptic
Dar, nu va sforțați…n-aveti ce pierde daca nu intelegeti, …n-ati fi singurul !
Va urez succes !
Mulțumesc pentru răspuns.
„Hidro-sustenabilitatea” e o parte a sustenabilității sistemelor socio-ecologice, o viziune sectorială din perspectiva dezvoltarii durabile.
Mă îndoiesc sincer că aveți competențele pe care vi le arogati in domeniul managementului ecosistemic adaptiv prin care se fac strategiile de dezvoltare la scări regionale. Nici nu ați avea de ce, competenta unui energetician nu e sa decida compromisuri in politicile de dezvoltare, ci sa participe cu argumentele propriului domeniu de competenta la luarea deciziilor bazate pe analiza si modelarea sinergiilor intr-un cadru semnificativ mai larg decat ce tine de sistemele energetice.
Faptul că ați profesat in Romania, unde argumentele tehnice nu au decât arbitrar vre-un rol în politicile de dezvoltare elaborate în guvern, nu e o scuză sa încercați sa promovați în continuare un sistem care se dovedește de ani de zile că acumulează riscuri și produce prejudicii.
*un specialist de talia dvs.n-ar trebui sa se coboare la nivelul unui forum CHEAP ci sa publice direct in jurnalele peer-reviewed relevante pentru domeniu. Problema e… că jurnalele bune selectează articolele, nu autorii?
**dezbaterile pe proiecte se organizează pe canale dedicate. Despre ce proiect, in ce versiune, ce formulare, ce autori, ce buget și ce obiective tot încercați sa convingeti lumea că e bun? Așa e că dvs. sunteți deștept și noi toți asti-lalti suntem prosti?
Lohan ar fi fost deacord cu tine
nu va seamana cu scenariul licitatiilor MApN?
Seamănă cu România, Te Iubesc…orice e făcut sa iasă mălaiul pentru bajeti. Restul e cancan.