Variante pentru modernizarea fregatelor T22

Recent DpA anunta ca o prioritate lansarea in perioada urmatoare a procesului de modernizare a fregatelor T22, cu atribuirea contractelor in 2011-2012 si executarea lucrarilor efective din 2013.

Desi pana la aceasta data sint cunoscute foarte putine lucruri despre cerintele operationale sau lista scurta a firmelor invitate la licitatie, cred ca asta ar fi un moment bun de a re-deschide subiectul si a imagina cateva din variantele in care ar putea sa arate fregatele modernizate.

Scurta istorie a fregatelor Type 22

 

Fregatele Type 22 au fost proiectate la mijlocul anilor ’70 pentru a indeplini misiuni de escorta anti-submarin insa prin imbunatatiri succesive au evoluat la capacitatile unor fregate multi-rol.

Principalele arme erau reprezentate de elicopterele ambarcate Lynx, sonarul ambarcat si cel remorcat precum si cele doua lansatoare cu cate trei tuburi lansatoare de torpile. Au fost primele fregate ale Royal Navy proiectate fara un tun de calibru mare sau mijlociu, fiind considerat inutil pentru misiunea principala ASW.

Pentru lupta anti-nava erau prevazute cu patru lasatoare Exocet iar pentru apararea aeriana apropiata cu doua lansatoare cu cate sase rachete Seawolf.

 

Propulsia era asigurata de 4 turbine cu gaze, doua RR Tyne pentru croaziera si doua Olympus pentru atingerea vitezei maxime.

Prima unitate a intrat in dotare in anul 1979, seria initiala „Batch 1” fiind compusa din 4 unitati. Ulterior o noua serie de 6 unitati a fost comandata dupa un proiect modificat, „Batch 2”, care avea ca principale diferente o lungime mai mare cu 15 metri si cresterea deplasamentului, de la 4.400 la 4.800 de tone.

Incepand cu HMS Brave, turbinele Olympus au fost inlocuite cu Spey pastrand insa perechea de turbine Tyne.

  Fregata Type 22 Batch 1

 

   Fregata Type 22 Batch 2

Radarul de cercetare si achizitie era de tipul Marconi 967/968 iar cel de navigatie Kelvin Hughes 1006, cu radarele de conducere a tirului pentru rachetele Seawolf produse tot de Marconi, Type 910/911.

Sonarul ambarcat era de tip Ferranti 2050 si cel remorcat Dowty 2031.

Protectia electronica era asigurata de sistemul de interceptare MEL UAA-1 si BAE AN/SSQ-108 si doua sisteme de bruiaj Type 675, navele fiind capabile sa conduca misiuni de tip ELINT.

Varianta finala Batch 3, cea mai puternica, a fost rezultatul concluziilor trase in urma conflictului din insulele Falkland, unde lipsa unui tun de calibru mediu pentru bombardament la tarm si a unui sistem de aparare anti-aeriana la foarte mica distanta au devenit defecte evidente.

Lungimea a fost crescuta din nou, cu aproximativ 2 metri, lansatoarele Exocet au fost inlocuite cu un tun de calibrul 114mm si au fost instalate doua lansatoare cu cate 4 tuburi Harpoon in fata catargului principal, dubland astfel numarul de rachete anti-nava disponibile si un sistem de aparare la foarte mica distanta, Goalkeeper cu 7 tevi rotative, de 30mm.

Au fost construite 4 unitati din aceasta ultima varianta, care au intrat in dotare intre anii 1988-1990.


  Fregata Type 22 Batch 3

 

Cu toate ca au avut o comportare buna in timpul conflictului din insulele Falkland si au fost considerate unele dintre cele mai reusite nave ale Royal Navy, din cauza costurilor de intretinere considerate prea mari s-a luat decizia de a le retrage din serviciu la jumatatea duratei de viata si inlocuirea lor cu fregate Type 23, mai moderne, cu echipaj si deplasament mult redus, deci si costuri de intretinere mai mici.

Astfel, primele patru unitati (Batch 1) au fost transferate din dotarea Royal Navy catre Brazilia in anii 1995-96, iar cele 6 unitati ale Batch 2 au fost scoase din dotare intre anii 1999-2002.

Doua dintre ele au fost folosite ca tinte, una vanduta la fier vechi si celelalte trei vandute catre Chile (1) si Romania (2).

Cele 4 unitati Batch 3 au fost scoase din serviciu in 2011 si asteapta decizia privind destinatia finala.

 

Fregatele Regina Maria & Regele Ferdinand

Printr-un acord de achizitie in valoare de 116 milioane de lire Romania a cumparat fregatele Batch 2 HMS Coventry (F98) si HMS London (F95), acestea fiind revitalizate si re-echipate intre anii 2003-2005, intrand in serviciu ca Regele Ferdinand (F221) si Regina Maria (F222).

In urma primei etape a programului de dotare, desfasurata in Marea Britanie, lansatoarele Exocet si SeaWolf (cu radarele de urmarire aferente) au fost demontate si navele au primit un set minimal de echipamente cum ar fi tunul Oto Melara de 76mm controlat deocamdata doar printr-un sistem optic Radamec T2500, un sistem de conducere a focului Nautis 3 si un sistem de contramasuri electronice Terma.

Au fost cumparate de asemenea torpile usoare de tip StingRay.

Cele 3 elicopterele cu care urmeaza a fi dotare fregatele sint IAR-330 Puma Naval, practic varianta navalizata a SOCAT, dotate in plus cu flotoare si cu un radar Telephonics RDR-1500/1700.

Fregata Regele Ferdinand

 

La data achizitiei se planifica o a doua etapa a programului de modernizare pentru anii 2008-2009, in care fregatele sa isi primeasca armamentul principal, rachetele anti-nava si anti-aeriene precum si inlocuirea sistemelor radar cu unele mai moderne.

Aceasta etapa a fost amanata succesiv si s-ar parea ca abia in anul 2012 se va lua decizia de re-incepere a procesului de modernizare, cu derularea procedurilor de atribuire a contractelor si lucrarile efective urmand a se desfasura din 2013.

Se cunosc foarte putine detalii despre cerintele pe care vor trebui sa le indeplineasca viitoarele sisteme instalate la bordul fregatelor, acestea depinzand de tipul de misiuni pe care Marina doreste sa le execute cu ele dar se poate face o lista a echipamentelor probabil de a fi inlocuite/instalate precum si a posibililor furnizori.

 

Lista de echipamente necesare ar cuprinde:

– un nou radar multifunctional de cercetare si descoperire tinte aeriene si navale, care sa-l inlocuiasca pe cel actual Marconi 967/968.

– sistem de rachete anti-aeriene

– in functie de alegerea tipului de rachete AA, radar de urmarire tinte si ghidare rachete

– radar pentru controlul tunului de 76mm

– sistem de rachete nava-nava

– sistem de aparare anti-aeriana cu raza foarte scurta de actiune

– optional, in functie de accentul pus pe rolul SAM, un radar de cercetare aeriana si avertizare timpurie cu raza lunga

– un sonar remorcat si, optional, un nou sonar ambarcat.

– pentru elicopterele navale, rachete anti-nava.

 

Instalarea unor echipamente pe navele care nu au fost special proiectate pentru primirea lor este destul de dificila si pentru a incerca identificarea posibilelor optiuni in cazul fiecarui element din lista de mai sus, cea mai simpla cale ar fi sa analizam cateva programe de modernizare similare.

Cele mai importante lucruri de urmarit ar fi solutiile pentru pozitionarea diverselor echipamente, cum ar fi lansatoarele de rachete anti-aeriene (avand in vedere ca fregatele Type 22 nu au avut prevazute magazii VLS), cele nava-nava dar si modalitatea de instalare a radarelor (radare mai puternice insemnand in general o greutate mai mare a suprastructurii si deci generarea unor probleme de echilibrare).

 

Doua scurte studii de caz

Chile – fregata Almirante Williams FF-19 (fosta HMS Sheffield)

 

Poate cel mai bun exemplu ar fi modul in care Chile a modernizat fregata Type 22 Batch 2 cumparata in aceeasi perioada in care Romania a cumparat fregatele ei.

Fregata Almirante Williams la transferul spre Chile

 

Modificarile au constat in instalarea:

– radar multifunctional ELTA EL/M 2238 L (se pare ca adaugat celui de tip Marconi 967/968)

– 2 lansatoare rachete anti-aeriene Barak 1

– 2 radare de urmarire pentru rachetele SAM, ELTA EL/M-2221 STGR

– siteme rachete nava-nava Harpoon

– tun Oto Melara de 76mm (singurul lucru comun, deocamdata, cu fregatele romanesti)

– sisteme aparare VSHORAD 2x35mm si 2x20mm Oerlikon

Echipamente instalate pe fregata Almirante Williams

 

  3D modificari ale fregatei Almirante Williams

 

Modernizarea a adus fregata la un standard echivalent cu Batch 3, cu modificari (si probabil) costuri minime.

In timp ce lansatoarele Harpoon au aceeasi pozitie ca in cazul fregatelor britanice, pentru lansatoarele Barak-1 s-a ales solutia de a le monta de o parte si de alta a cosului, intr-o configuratie similara cu cea folosita de indieni la modernizarea INS Ranvir, clasa Rajput, o varianta a clasei rusesti Kashin.

Fregata Almirante Williams in configuratia finala

 

Ca o paranteza, avand in vedere ca fregata Marasesti este foarte apropiata ca si configuratie generala de clasa Kashin, ar fi interesant de imaginat o modernizare similara.

INS Ranjit modernizat cu Barak-1

 

Australia – fregatele ANZAC

Construite in anii ’90 dupa proiectul Blohm+Voss MEKO 200, cu un deplasament de aproximativ 3500 tone, erau initial dotate cu:

– radar multifunctional Saab SeaGiraffe

– radar cercetare aeriana cu raza lunga SPS-49

– sistem conducere a focului radar + optic Saab CEROS 2000

– tun 127mm

– un sistem VLS cu 8 lansatoare pentru RIM-7 SeaSparrow

– prevazute pentru a fi dotate dar fara a avea instalate un sistem VSHORAD si 2 sisteme rachete nava-nava cu cate 4 lansatoare Harpoon

           HMAS Perth in configuratia initiala

 

A fost lansat un program de modernizare care prevedea marirea capacitatii de lupta SAM (in varianta initiala o singura tinta putea fi urmarita in acelasi timp) precum si instalarea rachetelor nava-nava.

Configuratia finala, cu prima nava, HMAS Perth, modificata in 2010 este:

– radar multifunctional CEAFAR (de tip AESA) in locul Saab SeaGiraffe

– radar de urmarire si iluminare CEAMOUNT (de tip AESA) suplimenteaza cu un numar mult mai mare de tinte urmarite simultan sistemul CEROS deja existent, care a fost pastrat

– radarul SPS-49 a fost pastrat

– rachetele SAM ESSM au fost adoptate in locul SeaSparrow, ducand capacitatea magaziei la 32 de lansatoare in acelasi spatiu folosit inainte de cele 8 SeaSparrow

– rachete nava-nava Harpoon

                            HMAS Perth in configuratia finala

Modernizarea a fost foarte ambitioasa, rezultand una din putinele configuratii AESA fixe (pentru radarul multifunctional si cel de urmarire / iluminare tinte) similare cu Thales APAR.

Se pare insa ca problemele legate de re-distribuirea greutatii (noul catarg AESA fiind mai greu decat cel clasic) au facut sa se renunte la instalarea unei a doua magazii VLS.

 

Posibile optiuni pentru echipamente

Radarul multifunctional de cercetare, achizitie si urmarire tinte – principalul senzor instalat la bordul navei, opereaza in general in banda S (performante bune insa cu greutate si cost mari) sau banda C (mai compact si mai ieftin, cu performante mai reduse fata de banda S).

O clasificare sumara se poate face dupa tipul constructiv, cu antena rotativa (si scanare electronica in inaltime) sau fixa (scanare electronica in inaltime si azimut) iar dupa modul de lucru al antenei fazate PESA sau AESA.

Pe langa performante generale cum ar fi raza de detectie, numarul de tinte urmarite concomitent si rata de update, un punct de urmarit ar fi si greutatea pe catarg si sub punte, care sint extrem de importante in cazul unei modernizari.

 

ELTA EL/M-2238 Star L (Extended-Range) – probabil principalul candidat, daca tinem seama de traditia modernizarii diverselor sisteme romanesti cu echipamente israeliene, si de faptul ca a fost deja ales pentru modernizarea fregatei chiliene.

PESA rotativ, in banda S, are o raza de actiune de 350km, greutatea antenei este de 2000kg, greutatea echipamentelor instalate sub punte fiind de 1500kg.

 

Thales Smart-S Mk2 – cel mai apropiat concurent european al ELTA Star, un punct mai slab ar fi pretul si, poate, legatura cu Thales Netherland.

PESA rotativ, in banda S, cu distanta maxima de detectie de 250km.

 

CEAFAR – un radar AESA fix, in banda S, cu o greutate suficient de mica pentru a putea fi instalat la bordul unor nave care nu au fost prevazute din constructie pentru asa ceva, nave similare fregatelor romanesti

 

ELTA EL/M-2248 MF-Star – radar AESA fix in banda S, versiune mult evoluata a ELTA Star, principalul punct slab l-ar constitui greutatea mare a antenei, 4 x 1500kg, cu o greutate sub punte de 900kg.

Raza maxima de detectie este de 250km.

 

AEGIS SPY-1F – PESA fix, in banda S, instalat deocamdata doar la bordul fregatelor norvegiene Nansen, capabil de cercetare, achizitie, urmarire tinte si ghidarea rachetelor ESSM si SM-2 (cu exceptia partii finale a traiectoriei unde ar fi necesar un radar in banda X), principala problema ar putea fi greutatea antenei.

 

Thales Herakles – un radar multifunctional rotativ care ar putea fi principala varianta in cazul alegerii rachetelor ASTER, ar avea acelasi dezavantaj ca Smart-S (in cazul asta legatura cu Thales France)

Functioneaza in banda S si are o raza maxima de detectie de 250km.

 

BAE Artisan 3D – o varianta posibila in cazul in care BAE castiga contractul de modernizare al fregatelor, destul de improbabil tinand cont de problemele avute in indeplinirea obligatiilor de offset si cu contractul de intretinere a fregatelor romanesti.

Este un PESA rotativ, in banda S, cu o distanta maxima de detectie de 200km si o greutate de pana la 800kg.

 

EADS TRS-3D/16 – radar in banda C, in dotarea LCS Freedom, corvetelor K130 si Hamina (posibil si a corvetele poloneze), cu o raza de detectie maxima de 180km si o greutate de aproximativ 800kg.

 

SAAB SeaGiraffe ABM – un radar PESA rotativ, compact, in banda C, foarte popular mai ales in varianta terestra care insa este in proces de inlocuire de la bordul fregatelor australiene.

Are o raza maxima de detectie de 180km si o greutate de 660kg.

 

Thales MRR-3D NG – un radar PESA rotativ in banda C, ar avea acelasi dezavantaj ca si celelalte produse Thales Netherland/France. Are o distanta maxima de detectie de 180km.

 

Selex Empar – radar AESA rotativ, in banda C, o posibilitate in cazul alegerii ASTER. Antena are o greutate de 2500kg si echipamentele de sub punte au o greutate de 6000kg si o raza maxima de detectie de circa 450km.

 

 

Sisteme anti-aeriene – in functie de rolul gandit pentru fregatele romanesti, pot fi dotate cu o combinatie SHORAD/VSHORAD (cel mai probabil) sau, in cel mai fericit caz, cu rachete cu raza medie de actiune (ASTER/ESSM), dificultatea in acest caz fiind identificarea spatiului pentru instalarea magaziei VLS.

In cazul rachetelor SHORAD, se poate folosi aceeasi solutie ca pentru fregata chiliana dar in cazul montarii unor rachete de dimensiuni mai mari probabil se va incerca montarea unei magazii VLS intre al doilea catarg (cu modificarea sau desfiintarea acestuia) si hangarul elicopterului.

 

VSHORAD:

 

SeaRAM – o cooperare SUA-Germania, se bazeaza in principal pe rachete AIM-9 Sidewinder, insa cu sistemul de ghidare de la FIM-92 Stinger. Auto-ghidata in infrarosu sau radar pasiv, poate fi montata in containere de 11 sau 21 de lansatoare si ar avea principalul avantaj ca nu necesita spatiu sub punte.

 

Millenium – un tun revolver de 35mm, produs de Rheinmetall/Oerlikon, are acelasi avantaj de a nu necesita spatiu dedica sub punte, in plus munitia este comuna cu cea utilizata pe sistemele Ghepard si Viforul.

 

 

SHORAD:

 

MBDA MICA VL – rachete auto-ghidata in infrarosu sau radar activ, era planuita de la inceput pentru a dota fragatele romanesti insa din motive necunoscute contractul a fost anulat. Ar avea avantajul ghidarii active si deci al numarului mare de tinte angajate in acelasi timp, cu dezavantajul pretului mai mare si al legaturii cu MBDA Franta.

 

IAI Barak-1 – aleasa si de Chile pentru dotarea fregatei Type 22 (dupa ce, ca si Romania, se interesase de MICA VL), Barak-1 este o racheta CLOS care are pe langa avantajul provenientei de la un producator cunoscut Romaniei si pretul mai mic dar dezavantajul numarului limitat de tinte angajate concomitent.

 

Raza medie:

 

Raytheon ESSM – racheta SAM navala standard NATO, cu raza medie de actiune si ghidaj radar semi-activ. Un avantaj ar fi folosirea fie a rampelor de lansare orientabile conventionale fie a sistemului VLS care poate prelua (in functie de versiune) si rachete SM-2.

 

MBDA ASTER 15/30 – principalul concurent al ESSM/SM-2, avand avantajul ghidarii radar active pe partea finala a traiectoriei dar si dezavantajul costului mai ridicat

 

IAI Barak-8 – o cooperare Israel- India, este o racheta ghidata radar activ, deocamdata in faza de testare, ar putea imbina avantajele ghidarii active radar cu un pret scazut.

 

Radarul de urmarire si control al focului – prezenta lui este dictata in principal de alegerea rachetelor anti-aeriene.

In cazul in care acestea cer iluminarea pe traiectoria finala (ESSM, SeaSparrow, SM-2) sau o frecventa de actualizare a pozitiei tintei mai mare decat poate fi atinsa cu radarul multifunctional (fara o degradare sensibila a performantelor de cautare a noi tinte) cum ar fi cazul rachetelor CLOS (Barak-1, SeaWolf) sau a celor cu ghidare inertiala (ASTER), atunci prezenta unor radare dedicate pentru conducerea focului este obligatorie.

In acest caz parametrul de urmarit este numarul de tinte pe care sistemul le poate angaja in acelasi timp, radarele AESA/PESA fiind de preferat celor mecanice.

O exceptie de la regula ar putea fi Herakles care este anuntat ca avand capacitatea de a ghida rachetele ASTER fara penalizarea performantelor in rolul de cercetare.

In cazul in care rachetele sint auto-ghidate (MICA, Umkhonto), prezenta radarelor de urmarire dedicate devine optionala.

 

CEAMOUNT – versiunea in banda X a CEAFAR, utilizata la bordul fregatelor RAN ANZAC pentru ghidare rachetelor ESSM, are avantajul unei constructii AESA: un numar mare de tinte urmarite in acelasi timp

 

CEROS 200 – radar mecanic in banda X de la Saab folosit pentru ghidarea SeaSparrow/ESSM, principala limitare fiind numarul mic de tinte urmarite per radar (doar una)

 

ELTA EL/M-2221 STGR – principalul candidat daca alegerea sistemelor SAM va fi Barak-1, radar mecanic

 

Thales STING – radar mecanic in banda X folosit pentru ghidarea rachetelor ESSM si SM-2

 

Raytheon SPG-62 – radarul de iluminare a tintei pentru faza finala a interceptarii folosit de AEGIS, radar mecanic

Sisteme de rachete antinava – desi la un moment dat se parea ca se va incepe un nou proiect de cercetare pentru o racheta navala romaneasca, deocamdata avem doar cateva variante dintre care putem alege:

 

Kongsberg NSM – racheta de dimensiuni reduse, poate fi lansata atat de pe nave, elicoptere si lansatoare terestre, ghidajul terminal este infrarosu pasiv si a fost deja cumparata de Norvegia si Polonia.

 

Saab RBS-15 – racheta antinava grea cu raza lunga de actiune, auto-ghidata prin radar, deja in dotarea Suediei, Germaniei, Poloniei, Finlandei si Croatiei. Recent la Romaero s-au produs componente de RBS-15 pentru Saab.

 

Boeing Harpoon – alegerea cea mai raspandita in NATO

 

MBDA Exocet – o varianta mai putin probabila, desi foarte raspandita in lume, are putini operatori in Europa.

 

IMI Delilah – o racheta de similara in dimensiuni cu NSM, usor de integrat pe elicoptere.

 

 

Variante de configuratie finala:

 

1. Varianta minimala, dotata SHORAD, similara Batch 3 si Almirante Williams

Varianta care ar necesita cea mai putine modificari si deci cea mai ieftina, ar ramane problema justificarii costurile intretinerii unor fregate de aceste dimensiuni cu armamentul specific unor corvete sau fregate usoare. Aceeasi problema a dus la retragerea fregatelor Batch 3 din dotarea Royal Navy.

Nu exista informatii foarte recente cu privire la continuarea contractului MICA VL sau alegerea Barak-1.

 

Configuratie posibila:

– ELTA Star / Thales Smart-S Mk2

– Barak-1 / MICA VL

– ELTA EL/M-2221 STGR

– RBS-15 / Harpoon

– Millennium 35mm

– IAR-330 Naval dotat cu NSM / Delilah

  Almirante Williams

2. Variante dotate cu SAM raza medie

 

ESSM

Similara cu fregatele MEKO/ANZAC, modificarile vor fi insa mai complexe, mai ales legate de instalarea sistemului VLS pentru ESSM. Probabil optiunea in cazul in care contractul de modernizare este castigat de o firma germana (Blohm+Voss).

Configuratie posibila:

– CEAFAR

– ESSM

– CEAMOUNT

– RBS-15 / Harpoon

– SeaRAM

– IAR-330 Naval dotat cu NSM

 

                                                                                        HMAS Perth

 

ASTER

Varianta concurenta pentru ESSM, cu o configuratie similara cu a fregatelor din clasa Formidable (Singapore), o derivatie a clasei La Fayette, construita in jurul Thales Herakles si ASTER-15/30, varianta posibila in cazul castigarii licitatiei de o firma franceza: DCNS sau Thales.

Configuratie posibila:

– Thales Herakles

– ASTER-15/30

– Harpoon / Exocet

– Millennium 35mm

– IAR-330 Naval dotat cu NSM / Exocet

                                                                       Clasa Formidable

 

Barak-8

O varianta interesanta, posibila prin prisma relatiei bune si a experientei Israelului in programele de modernizare romanesti.

Configuratie posibila:

– ELTA Star / MF-Star

– Barak-8

– RBS-15 / Harpoon

– Millennium 35mm

– IAR-330 Naval dotat cu Delilah

 Configuratie propusa pentru corvetele Saar 5 cu radar MF-Star

 

3. Varianta AEGIS – a capatat credibilitate in urma informatiei conform careia Romania ar fi cerut mai multe date despre sistemul AEGIS si ar insemna o configuratie asemanatoare cu a clasei norvegiene Nansen insa problemele legate de greutatea excesiva a noului catarg, modificarile necesare sub punte si lipsa spatiului pentru magazia VLS fac aceasta varianta si cea mai putin probabila.

Configuratie posibila:

– SPY-1F

– ESSM / SM2

– CEAMOUNT / SPG-62

– Harpoon

– SeaRAM

– IAR-330 Naval dotat cu NSM / Delilah

 

                                                                                              Clasa Fridjof Nansen

 

Cel mai probabil exista si alte variante in discutie pentru a doua etapa de modernizare a fregatelor, articolul de de mai sus se vrea doar un inceput de discutie de tipul „what if”.

 

Surse:

www.dpa.ro/rp/infopres/20110818/RMR_3_2011_pag_22.pdf

www.gov.ro/upload/articles/33274/040907-mapn-acord-achizitie.pdf

www.hazegray.org/navhist/rn/frigates/t22/

www.shipbucket.com

www.naval.com.br/blog/2009/12/04/a-modernizacao-da-almirante-williams-ff-19-ex-hms-sheffield/

combatace.com/topic/55015-hms-brilliante-finally-fires/

www.bharat-rakshak.com/NAVY/Ships/Active/181-Rajput-Class.html

www.iai.co.il/sip_storage/files/3/36843.pdf

www.thalesgroup.com/smart-s/

www.iai.co.il/sip_storage/files/4/36844.pdf

www.lockheedmartin.com/data/assets/ms2/pdf/SPY-1_Family_brochure_6-pager.pdf

www.thalesgroup.com/Countries/Netherlands/Documents/Datasheet_HERAKLES/?LangType=2057

www.baesystems.com/BAEProd/groups/admin/documents/bae_publication/bae_sas_pdf_artisan9.pdf

The Naval Institute guide to world naval weapon systems – Norman Friedman

www.saabgroup.com/en/Naval/Situational-Awareness/Multi-role-Surveillance-Radar/Sea_Giraffe_AMB/Technical-specifications/

www.thalesgroup.com/Portfolio/Documents/Air_Systems_Datasheet_-_MRR_3D_NG/?LangType=2057

www.selex-si.com/IT/Common/files/SelexSI/brochure_datasheet/2008/Data_Sheet/EMPAR.pdf

cern.dreab.com/p-EMPAR

www.armada.cl

www.strangecosmos.com/content/item/178317.html

www.defencetalk.com/pictures/navy/p19018-singapore-60s-formidable-class-stealth-frigate.html

defense-update.com

www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?82432-Photos-of-Fridtjof-Nansen-class-frigate

 

 

 

  Vali

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

45 de comentarii:

  1. Sper, astazi mai mult decat acum cateva luni, ca vom avea o modernizare serioasa si bogata a celor doua fregate si de ce nu poate si a celor trei NPR-uri. Mai sper ca anul viitor sa se semneze contractul. Excelent articolul, foarte bine documentat si cel mai probabil „Cuplul Regal”va beneficia ce o modernizare care sa cuprinda cat mai multe produse de top din articolul lui Vali.

    • La aproape un an si 4 luni distanta s-a asternut praful peste aceasta modernizare… hai emigrarea..

    • 2011-2016.

      Si inca nu s-a lucrat nici macar un surub la modernizarea promisa.

      Sunt tare curios la ce solutie se va ajunge.

      O sa cumparam bunavointa turcilor ?

      Sau o sa mergem pe solutii mai verificate si cu pedigree ?

      Shakeaspearian de-a dreptul e acest binom

      1
  2. felicitari pt articol, Vali! pentru munca depusa.

  3. Dacă le modifică la configurația „minimală” ar trebui să zicem mersi. Eu nu prea sper la mai mult; și mie mi-ar plăcea să se puna AEGIS pe ele, dar le ce costuri și modificări ar presupune asta mi se pare extrem de puțin probabil.

    • Da, tinand cont de problemele de pana acum, asta pare cea mai probabila varianta. Dar asa s-ar ajunge ca o fregata de aproape 5.000 de tone sa fie dotata la fel ca o corveta de aproximativ 1.300-1.500 de tone (Saar 5).
      Sper macar la varianta cu ESSM.

  4. Nu cred ca Romania ar alege o varianta minimala pt fregate. Avem prea putine nave si Marasestiul iese din discutie pt o eventuala modernizare. Practic vom avea doar doua fegate si 3 NPR-uri, iar in viitor 4 corvete. AEGIS-ul este in continuare o optiune si prin prisma faptului ca navele americane nu pot stationa prea mult prin M.Neagra. Daca se mai pune problema de dotare cu AEGIS, Type 22 nu e singura varianta. S-ar putea sa ne trezim cu 1-2 nave americane cu tot cu sistem la bord, operationale adica, mai ales ca US Navy trece si ea printr-o perioada de taieri.
    LM a spus clar ca discuta problema construirii sau modernizarii de nave cu Romania, iar americanii vor avea in curand un surplus de vase…
    Desi as dorii sa avem AEGIS, nu l-as vrea pe actualele fregate si alte nave, noi sau sh nu are foarte mula importanta.

    • De ce crezi ca Marasestiul iese din discutie pentru a fi modernizat?
      Este o fregata antisubmarin buna, si daca i se da sansa sa aiba rachete antinava noi si radar nou pentru tintele de suprafata si aer-aer alaturi de sisteme precum Barak o sa fie o nava de lupta eficienta.
      Orice racheta antinava noua am monta va usura suprastructura Marasestiului acest lucru ducand la o mult mai buna distributie a masei navei respective.

      • Cred asta pt ca nu este prinsa in absolut nici un plan de modernizare substantial. Adica inlocuire de armament sau altele. Anti submarin nu e foarte buna fiind foarte instabila, cel mult AA sau antinava. Intreaga nava a fost costruita in jurul armamentului sovietic, si sa te apuci acum s-o remodelezi de la chila la varful catargului, nu merge. In plus este inceata si foarte greu manevrabila pt rolul ASW.
        Sper sa ajunga muzeu, fiind prima nava romaneasca de o astfel de complexitate. Nu spun ca nu poate fi modernizata pt AA si anti-nava, insa in mod sigur nu a fost luata in calcul pt asa ceva. Doar sistemele de comunicatii au fost modernizate.
        Se pare ca cele trei NPR-uri sunt luate in calcul pt modernizare…

        • Asta George GMT cu foarte instabila a avut probleme Marasestiul la inceputul carierei acum nu cred ca mai are, armamentul rusesc ne e neaparat si prost, sistemele de rachete antisubmarin RBU-6000 nu sunt chiar asa de proaste navele sovietice fiind frecvent dotate cu acest sistem, nu cred ca viteza constituie o problema 27 de noduri cat poate maxim sa mearga Marasesti nu e incet pentru o nava de lupta.
          De ce crezi ca s-au fabricat 3 Puma Naval si nu 2, Marasestiul va fi in programul de modernizari poate in faza a 2-a.
          Despre racheta antinava este cred foarte important ce avion multirol o sa se achizitioneze, in functie de acest lucru cred se va alege si armamentul sau o parte din el.

        • Ai mare dreptate in relatia dintre racheta viitoare a flotei si multirolul, mare dreptate. Foarte multe tin de alegerea avionului.
          Armamentul rusesc este intradevar inca foarte bun, ma refer la cel de pe Marasesti, problema este ca ar fi foarte dificil sa…reproiectezi nava, intrunfel, pt a face o modificare majora a armamentului. Se poate, nu stiu daca este rentabil. Din pacate nu viteza nominala este problema, ci capacitatea navei de a face manevre bruste. Accelerari si franari, volte si bande agresive. Marasestiul nu poate face asta. La aplicatile executate cu fregatele britanice…pur si simplu il fac jalon. Adevarat ca fregata romaneasca nu a fost gandita nici ca propulsie, diesel, nici ca hidronidamica pt vanatoarea de sub-uri.
          Mie personal imi este foarte draga, cea mai draga nava a flotei maritime, insa nu va fi modernizata…Si din pacate este in continuare instabila, suficient de grea in partea de deasupra apei, incat la o mare de gradul 5 are probleme, atat nava cat si echipajul.

        • Ca idee as fi superincantat daca macar rachetele ar fi inlocuite, asa ar mai avea viata lunga in fata.

        • Instabilitatea initiala a navei a fost deja corectata de zeci de ani, unul dintre motive se poate vedea in ultimele fotografii de aici: http://www.cartula.ro/forum/topic/4263-10-august-ziua-portilor-deschise-fortele-navale-romane/page__st__40 . Referitor la sistemele de propulsie, nu cred ca motoarele diesel sunt problema ci sistemul de elice cu pas variabil pentru care era facut un studiu de modernizare.

      • Mărășeștiul ar avea nevoie cel puțin de înlocuirea rachetelor anti-navă și de ceva protecție aeriană, că nu poți să te bazezi doar pe un sistem defensiv CIWS cum e AK-630. În ce privește capacitățile reale ale „distrugătorului cu rău de mare”, cum se mai făcea mișto de el, habar n-am… circulă atâtea povești că nici nu știi ce să crezi. Oricum n-am auzit să se vorbează despre ceva concret legat de vreo modernizare..

        Așa, și… de ce s-au făcut 3 Puma Naval? poate una și pentru Mărășești sau poate una de rezervă.

        • Una din Pume este pentru Marasesti, nava mai are destul de navigat, cel putin pana in 2020, daca nu cumva durata de exploatare va fi prelungita. Ca fregata antinava ar putea sa fie destul de eficienta, doar sa scape de rachetele ale jalnice.

  5. sincer sa fiu aveam si inca am sperante foarte mari fata de posibila modernizare a celor 2 fregate la standard aegis sau macar un aegis mai stripped down, asta si datorita scutului de la Deveselu – este clar ca acest scut are nevoie de o componenta aegis maritima, si cum bine sa mentionat deja SUA nu poate sa stea prea mult cu navele sale in baltoaca neagra, Romania se gasea sau inca se gaseste in postura unica in istoria ei de pana acum, sa poata avea acces la un asemenea sistem. ma bazez de asemenea si pe interesul exprimat de SGM fata de date despre AEGIS. eu inca sper!

  6. dar Marasest-ul poate fi dotat cu sistemul Aegis?intreb si eu

    • nu. deja Marasesti are grave probleme cu suprastructura, un radar ca SPY pus pe ea este absolut imposibil.

      • Corect! De altfel, cred ca discutia nici nu ajunge atat de departe, pana la radarul SPY, pur si simplu nu exista spatiu pentru magazia VLS Mk41 si, probabil nici toleranta pentru greutatea care ajunge la cateva zeci de tone.

        Ar fi interesant de discutat daca avem neaparat nevoie de Aegis, pana la urma este o denumire asociata cu un intreg sistem, incepand cu rachetele SM2 si ESSM, lansatoarele Mk41, radarul SPY, „iluminatoarele” SPG-62 si evident sistemul de control Aegis.
        Atractivitatea unui sistem „full” Aegis consta in faptul ca poate controla atat rachete cu raza medie ESSM, cu raza mare SM2 cat si, mai recent, anti-balistice SM3. Daca ne orientam spre un sistem Aegis „redus” (din lipsa de spatiu), construit in jurul SPY-1F sau K, atunci renuntam la capacitatea anti-balistica (comuna cu sistemul instalat la Deveselu).
        Cel putin oficial, SPY-1 F sau K nu pot controla SM3 deci raman SM2 si ESSM dar pentru ele exista deja si alte optiuni, mai moderne, mai compacte si mai performante decat SPY, de exemplu SMART-L+APAR (SM2 & ESSM) folosit de Germania si Olanda sau CEAFAR+CEAMOUNT (doar ESSM) folosit de Australia.

        • da Vali, ma gandeam la varianta aegis redusa, doar cu capicitate ESSM, si ca parte integranta a sistemului de radiolocatie care va deservi Deveselu. acolo o sa fie deja amplasate SM2 si/sau SM3, deci nu avem nevoie de aceste arme pe fregate, in schimb SPY pe fregate are avea chiar si doar cu capacitate ESSM un impact major asupra capabilitatilor romanesti la marea neagra.

      • nu neaparat ,al doilea castel la marasesti e locul operatorilor de sisteme ,primul castel e ptr navigatie,sa pui aegis sau altceva ar trebui sa reconstruiesti tot castelul doi,care a fost modernizar deja prin cu sistemul de lupta de pe clasa absalon(danemarca)orice rachete i-ar pune ar scadea greutatea suprastructurii ptr ca,containerele si styx-urile deja cantaresc foarte mult,la fel tunurile,o modificare majora i-ar scade centrul de greutate,dar nu se justifica ,marasestiul va ramane probabil cum este.marasestiul a fost facut ptr marea neagra unde nu sunt valuri prea mari,prin mediterana a avut multe probleme cu”valurile”

        • @niko: Ca ai adus vorba de Terma C-Flex (de pe Absalon), a fost deja instalat pe Marasesti, cum bine ai zis, dar o chestie interesanta e ca un comunicat al producatorului anunta cumpararea de catre Romania a 3 asemenea sisteme, celelalte doua fiind destinate fregatelor Type 22, fapt confirmat si de Jane’s
          http://www.terma.com/index.dsp?page=937#
          Si totusi nu exista nici un anunt cum ca ar fi fost instalate efectiv pe fregatele T22, stii cumva din ce cauza s-ar fi amanat montarea lor?

        • @vali nu stiu cat de credibila e chestia scrisa acolo ,imi vine greu sa cred ca cumpara trei sisteme complete ptr a le instala cand au bani,sistemul asta de la absalon e bun in sensul ca e ptr a face nava punct de comanda si nu are nevoie de multe schimbari,interfete,adaptari ,e o arhitectura deschisa ptr a interopera cu sistemele existente,fregatele noastre in afara ca aveam nevoie de 2 ptr a ne onora obligatiile(sa poata opera in conditii de mare agitata,ca mediterana sau unde vor merge nu e marea neagra,sunt facute ptr a opera ca nave mama ,sa spun asa in trei grupuri navale cu corvetele (care ar trebui sa vina ),e posibil sa vrea sa sa le modernizeze ,banuiesc cu acelasi sistem pe toate si acolo o dau ca si facuta

    • Poate ar putea fi partial modernizata. Nava este destul de subreda, dar reechipata cu rachete noi…Problema uriasa la Marasesti este ca nu are apropae deloc spatiu sub punte, si totul trebuie montat deasupra punti. Si tocmai acolo este problema navei, suprastructura prea grea. Insa nu cred ca trebuie casata, macar ca nava scoala si tot ar trebui pastrata, pt ca este prima nava mare de razboi construita in Romania. Merita sa mai traiasca inca.

  7. „atribuirea contractelor in 2011-2012 si executarea lucrarilor efective din 2013”
    2011 fuse si se duse. Nu s-au atribuit contracte.
    2012: an electoral si recesiune severa, prin Europa si in general.
    Asa ca, daca credeti ca rugaciunile ajuta, bagati tare…

    Sa speram ca nu va fi varianta minimala, desi e cea mai probabila, din cauza fondurilor.

    AEGIS, cam mare pt fregatele alea si cam scump.
    Daca pun AEGIS pe ele, au aia bani sa dea pe una bucata Standard missile de la 2.5mil$ in sus?
    Ca altfel nu vad rostul AEGIS…

    Daca sunt norocoase, T22 sper ca vor primi ceva de genul AESA, EVSS, RBS15FMk3, RAM.
    Decat Millennium 35mm sper sa puna RAM. Pt ca un tun nu poate angaja decat o tinta, RAM poate angaja mai multe tinte simultan, si rusii au multe rachete.

    Sper ca Marasestiul sa nu ajunga la fier vechi(desi la geniile de amirali fara numar de pe acolo te poti astepta la orice).

    Asa cum e el construit, se mai pot pune pe el(fara sa-l afecteze structural prea tare):
    SeaGiraffe + 8 RBS15FMk3
    1 lansator SeaRAM

    Si deja e altceva….
    Bani si bunavointa sa fie…

    • Am pus Millennium-ul ca varianta low-cost, pe praful asta trebuie sa fie si o oferta „la reducere”.
      Ca si configuratie idealo-realizabila pastrez SeaRAM-ul tau, insa schimb RBS-15 pe 8 Harpoon-uri compacte (cu performante teoretic mai reduse insa mai usor relocabile) si in locul Styx-urilor/RBS-15 montez 4 lansatoare Mk48 Mod0 cu cate 4 rachete ESSM.
      Intre SeaGiraffe si ELTA Star, pentru Marasesti, nu stiu ce sa zic…

  8. Cred ca n-ar trebui sa amestecam fregatele echipate „standard” cu cele Aegis, ultimele fiind categorie forte strategice nu tactice.
    In primul rand sa le aducem la standard pe cele 3 existente, pe cat posibil, apoi mai vedem cu Aegis, sau un eventual crucisator. Deja modernizarile si navele noi prevazute in strategia de inzestrare ar „aspira” bugetul marinei pe urmatorii 5-10 ani.

    Poate peste alti cativa ani ne gandim si la niste fregate cu semnatura radar redusa… cine stie.

  9. Rachete NSM (Naval Strike Missile) ) nu ia nimeni in calcul?
    http://www.corectnews.com/scit/stiinta/racheta-anti-nava-nsm

    Din cate stiu, Lockheed a luat in calcul instalarea unui derivat pe F35. Asa ca daca multirolul va fi F16, tot pe filiera asta ar trebui sa ne gandim la NSM:
    http://www.youtube.com/watch?v=pTJemIvznMI&feature=player_embedded

    • Sint luate in calcul, mai ales pentru dotarea IAR-330 Naval, da search in pagina dupa „NSM”.

      Cred ca problema majora a NSM e incarcatura de lupta mai mica (125kg vs 200kg RBS-15 sau 221kg Harpoon), in rest e o racheta ultra-moderna.
      La fel ca Delilah, a fost optimizata pentru a putea fi lansata si de pe elicoptere si pentru a capta o piata mai mare, in detrimentul greutatii si deci a incarcaturii de lupta si poate a razei de actiune.

      Din cate stiu, RFI-ul pentru dotarea elicopterelor ambarcate cu rachete anti-nava avea un punct care specifica preferinta pentru rachete care pot fi lansate si de pe nava, insa nu s-a mai auzit nimic despre contractul asta.

  10. Cat despre fregatele Type 22, daca se confirma ce este scris in articolul de mai jos, cineva ar trebui sa dea explicatii serioase in fata unui tribunal, ca tot vorbim de offset:

    http://www.corectnews.com/politics/intern/fregatele-type-22-romanesti-vor-fi-date-la-fier-vechi

    „In 2003, o fregata moderna costa 350 milioane USD din care 40 de milioane armamentul. Cele doua fregate au fost achizitionate de Romania la un pret unitar de 116 milioane £, adica 157 milioane USD.”

    ” Fregatele au ramas cu sistemul tactic initial, lipsind doar rachetele AA, cele nava-nava, elicopterle Lynx si sistemele Goalkeeper CIWS compuse din tunurile AA calibrul 30 mm. Ideea guvernului Adrian Nastase era ca pe cele 2 fregate sa fie montate in puntea navei sisteme de lansatoare verticale VLS, utilizate in comun de rachetele nava-nava si de cele AA, de ultima generatie.

    In acest sens, dupa discutii avute in comisia de Aparare a Camerei Deputatilor, a fost emisa HG 1.883/2004 privind achizitia de servicii si produse – Suport logistic pe termen lung pentru fregatele T 22 R, Regele „Ferdinand“ si „Regina Maria“. HG-ul stipula ca acordul de achizitie a celor doua fregate sa aiba prevazut si un program de off-set industrial, pe o durata de cinci ani. Aproape 80% era off-set indirect, destinat industriei romanesti, 60% din valoarea totala a off-setului avind ca beneficiar industria de aparare din Romania.

    Ca urmare a cistigarii alegerilor din 2004 de catre Alianta DA, condusa de marinarul Traian Basescu ( care l-a numit sef al Statului Major General pe amiralul Gheorghe Marin ) pina in 2008, cind a fost abrogata HG 1.883/2004, gradul de realizare a acestui contract de off-set a fost de 6,86%. „

    • nu inteleg de ce postezi acest subiect mai ales ca tocmai datorita acestui subiect l-am atacat pa Vasilescu chiar aici pe blog
      cauta tu Marius cine erau in perioada 2004-2008 ministri ai apararii respectiv prim ministru.si intrreaba-i pe acestia unde e offset-ul.incercarea de a-l gasi vinovat pe Base de aceasta afacere e oarecum tampita.
      pretul….oho 🙂 pretul.cauta cu cat le-a cumparat Bae Systems si cu cat le-a revandut. ce spune in articol?157 milioane $? la inceputul lui 2005 lira sterlina era 5.5464 RON iar $=2.9027…afla paritatea dintre lira-$ si vezi o suma mai apropiata de adevar 🙂 se vrea in articol sa se induca ideea ca Romania a facut o super afacere cu aceste fregate…hoti sunt cei care nu au continuat modernizarea…pardon, presedintele(care prerogative ii dau puterea sa decida contracte economice?ca asta reprezenta modernizarea)
      SRS si ale sale cele mai corecte stiri nu cred ca intereseaza pe nimeni

      • Sa inteleg ca „baieti” care injurau pontentiala achizitie de F-16 uzate ne spun acum ce mare achizitie s-a facut pe vremea lu’ ilici ? Cumva fregatele chiar au fost luate de la „fier vechi” ?Chile cu cat a cumparat o fregata ?

        • Chile a platit 27 milioane GBP pentru HMS Sheffield, devenita apoi Almirante Williams, deci cam 50% din cat a platit Romania pe o fregata T22 (116/2= 58 milioane GBP).
          http://www.dailymail.co.uk/news/article-1271352/Labour-sinks-Navy-Warships-sold-foreign-powers-deals-worth-580m.html
          Trebuie spus insa ca ei si-au modernizat singuri fregata (costul modernizarii neinclus in suma de mai sus), in timp ce Romania a contractat BAE pentru prima faza a modernizarii, facuta in UK.
          Per total, e destul de clar ca ei eu iesit mai bine si tranzactia romaneasca este oricum suspectata de frauda.
          Oricum ar fi, principala problema acum este faza a doua a modernizarii, care pare sa vina foarte greu. In functie de cum vor arata fregatele dupa re-echipare vom putea spune daca e sau nu o alta afacere HAWK.

      • Eu nu am spus ca Basescu e vinovat!

        Deci sunt 2 parti ale problemei:
        1. Pretul de achizitie, ( lira era aprox.1.8$ in 2004) era probabil in jurul a 200 mil.$, dat pe navele scoase de la fier vechi si reconditionate
        2. Care a fost offset-ul, in ce s-a concretizat si cine a fost responsabil de anularea contractului?

        • Raportul Curtii de Conturi:
          „CONCLUZIA GENERALA rezultata în urma acestui audit, a fost aceea ca achizitia fregatelor de tip 22 din excedentul Marinei Regale britanice si regenerarea si modernizarea lor de catre Bae Systems (Operations) Ltd., a prezentat un grad de complexitate foarte ridicat si ca în general programul a fost derulat în mod corespunzator.
          Au existat si puncte slabe legate în special de:
           colaborarea deficitara între entitatile implicate;
           formularile la modul general a clauzelor contractuale;
           schimbarile frecvente în legislatia româna care a guvernat implementarea unor activitati din cadrul programului.”

          http://www.curteadeconturi.ro/sites/ccr/RO/Documente/Raport%20audit%20ministerul%20apararii.pdf

        • salut, Vali!
          „…Cele doua fregate au fost achizitionate de Romania la un pret unitar de 116 milioane £, adica 157 milioane USD. ”

          🙂 cred ca suntem amandoi de acord ce inseamna pret unitar de 116 milioane?

        • „…În calitate de agent al BAE, Barry George a intermediat vânzarea către România a două fregate, „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”, construite în anii ’80, la preţul de 120 de milioane de lire sterline FIECARE (aproximativ 180 de milioane de euro)…”

          http://www.mediafax.ro/social/dosarul-fregatelor-pe-care-marea-britanie-le-a-vandut-romaniei-clasat-4837744

        • „Dupa „The Guardian”, fregatele au fost cumparate de firma BAE de la statul britanic cu 200.000 de lire, modernizate si revindute cu 116 milioane de lire.”

          http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/rechinii-au-umflat-pretul-fregatelor-de-580-de-ori~ni423e

        • „Contraamiralul Blidea a fost cel însărcinat cu aducerea fregatelor britanice în România. Blidea susţine că marina olandeză oferise, la acea vreme, fregate similare, dar mai bine echipate şi active încă, cu doar 40 milioane de lire sterline, faţă de cele 116, cât a dat statul român pe cele britanice. „Aveam informaţii despre fregate olandeze scoase la vânzare pentru 20 milioane de lire fiecare. Acelea erau nave în serviciu, nu nave la mâna a doua. Fregatele britanice nu erau proaste, dar nu se încadrau în bugetul marinei române. Întreţinerea lor este prea costisitoare. În plus, trebuie să le echipăm corespunzător, ceea ce înseamnă din nou foarte mulţi bani”, a declarat Blidea.”

          Hancock: „Îmi pare rău că au fost luate comisioane”

          http://www.adevarul.ro/actualitate/Pretul-fregatelor-cumparate-Romania-valoarea_0_50996333.html

        • ” Problema offsetului

          Din aceleasi surse am aflat ca un alt motiv de blocaj este faptul ca britanicii ar conditiona semnarea contractului de mentenanta de schimbarea termenilor de ofsett – adica programul de compensare, prin care o parte din banii primiti de englezi urmau sa fie investiti in industria romaneasca. Potrivit actualelor clauze, englezii au de investit, pina in 2008, 80% din suma primita in industria romaneasca militara si 20% in cea civila. Programul insa este realizat doar in proportie de 4%, pentru ca negociatorii romani nu au prevazut o esalonare anuala a programului de offset. In schimb, s-au angajat sa plateasca fregatele intr-un timp record, de 22 de luni. Potrivit Barney O’Kelly, manager relatii publice la BAE Systems, compania britanica doreste, intr-adevar, sa schimbe termenii offsetului: mai exact, sa investeasca 75% din valoarea contractului in industria civila, pe care o gaseste mult mai atractiva, si doar 25% in cea militara.”

          http://www.presa-zilei.ro/stire/5565/englezii-fregate.html

        • Salut MCM, sintem sigur amandoi de acord ce inseamna pret unitar, insa eu cred ca este o greseala in articol si pretul de 116 milioane nu este unitar ci total.

          Ma bazez atat pe raportul Curtii de Conturi de mai sus care spune ca:
          „În acest context s-a stabilit ca, programul de achizitie sa se deruleze în doua etape, în conditiile realizarii unor capabilitati initiate în prima etapa, într-un buget de 140 mil. USD (100 mil. lire sterline).”
          „Pe data de 30 octombrie 2002, Ministerul Apararii din Marea Britanie a transmis oficial oferta finala care cuprinde urmatoarele elemente principale:
          · pretul final al achizitiei, de 116 mil. lire sterline, este ferm si ramâne neschimbat pe toata durata etapei I a programului.
          · termenul de livrare a navelor este 2004/2005;
          · nivelul activitatilor compensatorii din cadrul programului de offset este de 100% din valoarea Acordului de Achizitie.”
          „Termenii si conditiile ofertei finale au fost prezentate si avizate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) în sedinta din data de 01.11.2002.
          Pe aceasta baza, în urma negocierilor purtate s-au obtinut urmatoarele rezultate:
          . pretul ferm de 116 mil. lire sterline;
          · a fost acceptat termenul de livrare a navelor;
          · tragerile din credit vor fi efectuate în 3 ani fata de 4 ani cât era prevazut initial, cu încadrarea în nivelele previzionate pentru bugetul Ministerului Apararii Nationale;
          · rambursarea creditelor garantate de agentiile guvernamentale se va efectua în termen de 5 ani, cu perioada de gratie de 2 ani;
          · rambursarea creditului comercial, prin care se asigura diferenta pâna la 116 mil. lire sterline, se va efectua în 5 ani, cu termen de gratie de 1 an;
          · reducerea perioadei de realizare a programului de offset adresat industriei românesti, de la 10 ani la 5 ani, cu angajamentul partii române de a întreprinde masurile necesare pentru ca actiunea sa fie posibil de realizat în acest termen.”

          cat si pe „ACORDUL DE ACHIZIŢIE A DOUĂ FREGATE TIP 22 PENTRU MARINA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ” care spune:
          „Preţul ferm al acordului de achiziţie: 116 milioane de lire sterline (etapa I a programului).”

          http://www.gov.ro/upload/articles/33274/040907-mapn-acord-achizitie.pdf

          Amandoua sursele sint oficiale si eu as avea incredere in ele.

  11. N-am stiut unde sa postez acest link insa, fiind vorba de marina militara, cred ca multi vor admira incintati bijuteria urmatoare:

    http://www.dailymail.co.uk/news/article-2203110/Deadly-Hunter-Killer-submarine-capable-hearing-ship-leaving-port-New-York–sat-underwater-English-channel.html

  12. Are idee cineva cat cantaresc monstruozitatile acelea de lansatoare duble, pentru rachete Styx, de pe Marasesti? Pentru rachete am gasit o greutate de 2300 kg/bucata dar pentru lansatoare n-am gasit nimic.
    La fel, cat cantareste un tub lanstorpila de 533 mm, de pe vedetele mari/mici?
    Am gasit greutatea pentru torpile (2100-2300kg) dar nimic despre tubul lanstorpila.
    Am senzatia ca la Marasesti se pot obtine reduceri de greutate si cresterea stabilitatii fie si numai prin inlocuirea sistemelor de armament de tip sovietic cu cele vestive, mult mai usoare.
    Ca un exemplu, ma gandesc la turelele uriase din prova, de 76mm. La 25 tone bucata dau un total de 50 de tone.
    La un aranjament cu un Otto Melara Strales 76mm, un RAM(21 celule) si doua Oerlikon Millenium iesi undeva la 9 + 7 + 7 = 23 to, hai sa spunem 25 to cu munitia de rezerva, si-ti ramane o economie de 25 tone.
    Sa luam lansatoarele de rachete Styx din prova:
    4 rachete x 2300 kg + 2 instalatii duble x minimum 1000 kg dau un total de 11,2 tone.
    La greutatea asta iti intra 8 Harpoon, cu canistre de lansare cu tot, si nu sari de 8 tone, ca sa nu spun de alte variante de rachete, mai usoare (NSM). Economie minima de 3 tone, la o raza cel putin dubla de actiune.
    La torpile: 6 tuburi x min 600 kg + 6 torpile x 2200 kg (medie) = 16,8 tone.
    Un lansator triplu de 324 mm cantareste 2000 kg la care se adauga cca 800 kg (3 torpile StingRay sau A244S). Total 2800 kg.
    Cu doua lansatoare triple ajungi la 5,6 tone si-ti ramane o economie 11,2 tone.
    Cu patru lansatoare triple ajungi la 11,2 tone si-ti ramane o economie de 5.6 tone.
    Varianta cu 4 lansatoare triple chiar ar fi indicata mai ales ca torpilele au capacitati excelente, atat antinava cat si antisubmarin. Pot fi montate pe punte sau sub punte, cu lansare prin trapa, dar nu stiu cat spatiu este acolo.
    Pentru lansatoarele de rachete din pupa, cele 11,2 tone pot fi utilizate, cam la limita, pentru un sistem Barak-8 cu 8 rachete.
    Pentru cele 4 AK630 nu am date clare dar ies undeva la un total 24 tone, iar aici se poate inlocui cu un RAM(21 celule) si 4 Oerlikon Millenium, cu un total undeva la 22 tone, sa zicem 24 tone cu rezerva de munitie. Tanda pe Manda.
    Daca adunam totalul de greutate economisita iesim la 25 + 3 + 5,6 = 33,6 tone. Mai putem sa completam nava cu rachete antiaeriene RIM162ESSM (cca 30 tone pentru 32 rachete, ramane de vazut o varianta de amplasare a lansatoarelor, poate in locul Styxurilor din pupa).
    N-am renuntat la cele 2 RBU-6000 dar poate trebuie amplasate altundeva, nu sunt sigur.
    M-am referit doar la armamente fara sa discut despre sistemele de comanda si cele radar.
    De principiu, sistemele de comanda/radarele vechi (sovietoide unele) trebuie inlocuite cu unele noi care, tot din principiu, ar trebui sa fie mai mici si mai usoare (tehnica a evoluat, s-a miniaturizat-partea electronica).

  13. @Eroul Bula
    Se pot pune si pe Marasesti destule, din pacate sunt cel putin 2 probleme:
    – nu intereseaza pe nimeni
    – nu sunt gratis
    Marasestiul din cate stiu eu asa moare, n-am auzit de nici un plan de modernizare, oricum e superinarmat pe langa trocaletele alea de T22iuri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *