Superavioane: F-35 Lightning II

This entry is part 10 of 15 in the series Superavioane

Episodul IV: F-35 Lightning II, analiza Defence Issues, Partea a II-a

 

 

Acesta nu este un articol original ci o traducere in mai multe parti a analizei Defence Issues, publicata in octombrie 2012.

Comparatii cu alte aparate

Eticheta “fifth generation fighter” a fost inventata ca un truc de relatii publice de catre Lockheed Martin. De fapt, oficialii LM sustin ca un avion de vanatoare de generatia a 5-a ar trebui sa aiba TOATE urmatoarele caracteristici:

  • VLO
  • supercruise
  • concentrare pe performante supersonice
  • agilitate extrema
  • operatiuni la altitudine inalta
  • incarcatura de rachete pentru performanta in lupte aeriene
  • fuziune a senzorilor integrati
  • operatiuni “net-enabled”

Lui Eurofighter Typhoon ii lipseste doar VLO. Dassault Rafale nu detine indeajunsa “focusare” pe performante supersonice insa, totusi performantele sale supersonic practice sunt bune. F-35, pe de alta parte, e deficitar in: VLO, supercruise, “supersonic performance focus”, agilitate extrema, “high-altitude ops” si  incarcatura rachete.

1

Portofoliu…teoretic

 

F-16

F-16 este un fighter si bombardier mult mai bun decat F35. F-16 nu cara armamentul la interior, fiindu-i permis sa traga repede. Vizibilitatea carlingei este superioara fata de cea a F-35 ; are o incarcatura pe aripa mai scazuta (431 versus 520 kg/m² incarcat) si o rata tractiune-greutate mai inalta (1,08 fata de 0,87).

Problema costurilor este complet in favoarea lui F-16. In timp ce F-35 are un cost flyaway pe unitate de peste 200 milioane USD, costul similar al lui F-16 este de 60 milioane USD pentru ultimul model, dandu-i usor un avantaj in numere de 10:3.

In primul Razboi din Golf, F-16 a avut 13 340 iesiri si 3 pierderi confirmate datorita actiunilor inamice, 7 in total ; deci, rata de pierderi a fost de un aparat la 4460 iesiri pentru pierderi in lupta confirmate sau 1 aparat pentru 1900 iesiri din pierderile totale – ambele mult mai bune decat F117. In razboiul din Kosovo, un F-16 a fost doborat din 4500 iesiri/misiuni.

F-16 a fost conceput de asemenea sa fie capabil a opera de pe portiuni drepte de autostrazi daca aeroporturile erau distruse.

2

More than wingmen.

Mai mult, in timp ce un F-22 poate zbura o misiune la trei zile si F-35 se pare ca este intr-o situatie similara, F-16 a reusit sa zboare 7-9 iesiri pe zi in serviciul Israelului (in USAF, un F-16 de obicei zboara 6 iesiri la 5 zile).

F-35 este de asemenea de patru ori mai zgomotos decat F-16 (si de doua ori mai mult decat F-15), facandu-l usor de detectat de senzori acustici de la sol, cat si prezentand un pericol pentru mediu.

In timp ce estimarile de costuri pe ora de zbor ale F-35  sunt de 48 800 USD, costul din aceeasi categorie pentru F-16 este de  7 000+ USD, depinzand de versiune.

 

F-18

F-18 este de asemenea un fighter mai bun decat F-35. Spre deosebire de acesta, ce poate cara doar 2 bombe de 900 kg fara a deveni non-stealth, F-18 poate cara un total de 6 2000 kg ordonanta externa si combustibil. In plus, costul de baza este de 57 milioane USD, facand avantajul numeric sa fie de 3,6 :1, in esenta fiind capabil sa livreze de 12 ori mai multa incarcatura pentru acelasi cost pe unitate si asta fara sa intre in rata sa superioara de iesiri/misiuni.

Incarcatura sa pe aripa de 441 kg/m² si rata de tractiune-greutate de 0,96 (ambele pentru incarcatura maxima) sunt superioare fata de cele ale lui F-35. In plus, designul carlingei permite vizibilitatea in spate, spre deosebire de F-35.

Costul per ora al lui F-18 este de 24 000 USD si costul flyaway  in jur de 67 milioane USD pentru variantele E/F.

3

 Advanced Super Hornet, new boy in da hood…

 

Saab Gripen

Saab Gripen este probabil cel mai bun dogfighter din lume –sau cel putin ar putea fi daca ar fi avut cupola « bubble » precum F-16, desi Saab a incercat sa remedieze lipsa vizibilitatii in spate prin instalarea unor oglinzi.

Incarcatura sa pe aripa este 238 kg/m² la incarcare maxima si rata tractiune-greutate de 0,97 – ambele mai bune decat ale F-35. Mai mult, canardurile sale close-coupled permit acestuia sa atinga si sa mentina AoA inalt, in acest fel rezultand intoarceri mai stranse la viteze subsonice decat ar indica incarcatura pe aripa. Folosirea rachetelor la exterior si tunul revolver permit folosirea rapida de oportunitati , in timp ce F-35 nu poate beneficia de asa ceva. Colac peste pupaza, costul sau flyaway este intre 40-60 milioane USD. Gripen NG va avea de asemenea o rata tractiune-greutate de 1,08 si o incarcatura pe aripa mai scazuta, in plus si IRST.

4

Gheare de Grivei

 

A-10

In peste 8 000 misiuni de zi in primul razboi din Golf, A-10 a suferit 3 pierderi datorate rachetelor IR – in celelalte 3 cazuri aparatele au fost lovite dar s-au intors in siguranta la baza. Intre timp, 83% din A-10 care au fost lovite au avut parte de aterizari in siguranta. In campaniile Razboiul din Golf si Kosovo, A-10 a zburat 12 400 iesiri in timp ce a suferit 4 pierderi – una pe 3 100 iesiri, mult mai putin decat F-117, care a avut o pierdere la 1 300 iesiri.

5

CGI ?

In Afganistan in 2001, o echipa US de operatiuni speciale formata din 4 oameni ce conducea 26 soldati ai ANA a fost ambuscata de 800 talibani. Un bombardier B1b, trimis sa ofere « suport aerian de apropiere » , a esuat in a obtine orice efect. Liderul echipei, Sgt. Osmon, a facut apel al trimiterea de A-10. Doua au fost trimise – dupa ce acestea au deschis focul cu tunurile Gatling, talibanii au incetat atacul si s-au dispersat. A-10 au escortat echipa in urmatoarele 6 ore, o « excursie » care normal ar fi durat 2 ore.

6

 Nope, the real McCoy.

Acest incident serveste doar pentru a dovedi ca F-35 nu detine nici o capacitate de a oferi misiuni Close Air Support  – este prea vulenrabil, deci nu poate zbura atat de jos si incet cat necesita misiunile CAS ; nu detine nici un timp de « vagabondaj » deasupra obiectivului – aerodinamica ineficienta, aripile mici si incarcatura mare necesita atat viteza mare cat si consum mare de combustibil pentru a ramane in aer ; si totodata este deficitar in privinta armamentului necesar pentru astfel de misiuni, precum un tun specializat ca GAU-8 cu care este echipat A-10. A-10 este indeajuns de incet, cu capacitate mare de surpavietuire si indeajuns de manevrabil pentru a permite pilotilor sa foloseasca echipamente pentru vederea pe timp de noapte ca sa identifice tintele, uneori cuplate cu o simpla legatura radio cu trupele de la sol, pastrand nestirbit principiul KISS ! (n.t.- Keep It Simple, Stupid !)

7

Pana la urma, Thunderbolt sau Lightning, ce termen preferati ?

 

Rafale

Rafale este un aparat instabil cu configuratie delta-canard. Are o incarcatura pe aripa de 307 kg/m² si rata tractiune-greutate de 1,1. Mai mult, canardurile sale close-coupled ofera boost aditional la propria manevrabilitate, permitandu-i sa atinga unghiuri de atac foarte inalte si este echipat cu sisteme foarte avansate IRST si de armament. Pretul sau flyaway – 90,5 milioane USD, 145, 7 milioane USD pe unitate (incluzand programul) pentru variantele mai scumpe, inseamna de asemenea ca este superior din toate punctele de vedere ca design si din punct de vedere strategic, oferind usor un avantaj de 2 :1 pentru acelasi pret. Raza maxima a IRST-ului sau este de 100 km impotriva tintelor de marimea fighterelor. Costul de operare pe ora fiind in jur de 16 500 USD.

8

 Le Danger, Will Robinson, le danger !

 

F-117

In primul Razboi din Golf, 42 F-117 au generat la 0,7 iesiri pe zi, mai putin de 1 300 iesiri din 33 000 zburate in total si a executat 2 000 atacuri cu bombe ghidate laser. 15 baterii SAM din Bagdad au raportat ca fiind atacate de F-117 in prima noapte, 13 au continuat sa opereze – aceste 15 lovituri au fost de altfel singurele executate de F-117 in razboi. In aceeasi noapte, 658 aparate non-stealth au lovit tinte de asemenea, totusi, fara nici un fel de pierderi.

9

 F-117A prototip.

Desi F-117 a avut zero pierderi in timpul razboiului, spre deosebire de 2 F-16 si 4 A-10 pierdute, noaptea a fost un mediu combatant mult mai sigur decat ziua si F-117 a zburat numai noaptea. Doua escadrile de A-10 au zburat aproape la fel de multe iesiri ca cele de noapte ale lui F-117. Pierderile lor au fost la fel fel ca cele ale F-117. Zero. F-111F a zburat de asemenea noaptea si a avut zero pierderi.

A-10 si F-117 au zburat ambele in primul Razboi din Golf si urmatorul din Kosovo in 1999. A-10 care zburau ziua au suferit un total de 4 pierderi in ambele razboaie. F-117 care a zburat noaptea a suferit 2 lovituri, ambele datorate rachetelor ghidate (n.t- partial) radar in Kosovo (n.t.- un F-117A doborat, un al doilea a fost foarte avariat si, desi a reusit sa se intoarca la baza, nu a mai zburat vreodata). Totusi, F-117 a suferit 1 pierdere pe 300 iesiri, spre deosebire de 1 pierdere la 3 100 iesiri pentru A-10 in Kosovo si in primul Razboi din Golf (F-117 a zburat 2 600 iesiri in ambele razboaie, prin comparatie cu 12 400 pentru A-10). Mai mult, ambele F-117 au fost lovite de aceeasi baterie, al carei comandant aparent a fost singurul ce a folosit tactica de a combina radarul VHF si cu SAM-uri IR.

10

 F-117 ”C”

In Razboiul din Kosovo, sarbii au lansat 845 SAM ghidate radar  – 2 F-117 si 1 F-16 au fost lovite, pentru o rata de eficacitate de 0,36%.

(n.t.- cu privire la doborarea lui F-16 au exista initial afirmatii ca a fost o eroare mecanica, insa mai tarziu pilotul recuperat a confirmat ca a fost lovit de un SAM ; a existat chiar si un zvon cu privire la lovirea unui B-2 care, chipurile, ar fi fost doborat, dar apoi anumiti ofiteri sarbi au insistat ca a fost numai lovit si eventual reparat in timp, iar apoi scos din uz, informatiile de acest gen venind initial din presa ungara).

11

 F-117 ”B/X/N

 

B-2

F-35 va fi un bombardier « mult » mai putin capabil decat B-2. Spre deosebire de B-2, care a fost conceput pentru penetrare la altitudine joasa pe timpul noptii si bombardament similar de altitudine-joasa, F-35, fiind conceput pentru operatiuni pe timp de zi si avand o incarcatura pe aripa mai mare (446-520 vs. 329 kg/m²), nu poate zbura la fel de jos si incet, fiind incapabil de a lovi cu incredere tinte mici. F-35 este de asemena mai mic si forma sa aminteste de fighterele « legacy », fiind mult mai vulnerabil la radarele VHF. Prin comparatie cu B-2, care poate cara 80 230 kg de bombe ghidate prin GPS, F-35 va cara, in configuratie stealth, doua bombe de 910 kg (modelele A si C) sau doua de 450 kg (modelul B) si, spre deosebire de B-2, nu poate cara arme aer-sol cu raza lunga.

12

Biiig Bada Boom !

In timp ce B-2 este de 7 ori mai scump decat F-35, nu trebuie totusi sa fie construit in numere mari (necesitate clara a lui F-35 ca fiind inlocuitorul a 5-6 aparate cu roluri diferite) si este usor de cateva ori mai eficient decat F-35 in rol de bombardier ; marimea sa si forma il fac, in teorie, mult mai greu de detectat de radarele cu frecvente joase, desi invelisul sau RAM este inutilizabil impotriva lor. Dezavantajul lui B-2 este ca nu se poate apara daca este detectat (de exemplu IRST) ; si in timp ce F-22 in serviciu pot fi folosite pentru aparare, ele pot fi detectate de radarele VHF.

Totusi, teoretizarea de mai sus este anulata de rapoarte care considera ca B2 « are un radar ce nu poate distinge un nor de ploaie de panta unui munte, nu a trecut cea mai mare parte a testelor bazice si s-ar putea sa nu fie chiar atat de stealthy dupa cum este perceput/prezentat » In timp ce B-2 este capabil sa « imbratiseze » terenul pentru a evita radarul, paltformele « legacy » pot fi echipate cu aceleasi sisteme – si radarul folosit pentru acest tip de zbor poate fi usor detectat (cum a fost dovedit in Vietnam, unde cateva F-111 au fost pierdute datorita radarului). De asemenea, ca si F-22, este vulnerabil la ploaie – in mod specific, stratul sau stealth de acoperire (coating).

(n.t- trebuie facuta insa o precizare, raportul respectiv a fost prezentat Pentagonului si Congresului in iulie 1995 de catre GAO-General Accounting Office – agentia independenta de audit a Congresului, in contextul discutiilor cu privire la finantarea aditionala de construire a unui nou numar de aparate B-2)

13

High maintenance, noblesse oblige.

Mai mult, B-2 cara doar de 4 ori mai mult decat F-16 in ciuda costurilor – la 2,2 miliarde USD (n.t.- FY-Fiscal Year 1999) pe aparat, sau 3,7 miliarde USD (n.t.- FY 2010) – de 52 ori mai mult. Este de asemena foarte pretentios cu privire la mentenanta, necesitand hangare cu control al mediului ce exista numai la Baza Aeriana Whiteman – daca acestea sunt distruse, mentenanta lui B-2 va fi de-a dreptul imposibila. (n.t.- no « plan B » ?) Ca sa fie adaugata si mai multa insulta, in timpul intregului Razboi din Kosovo, flota de 21 aparate B-2 si 66 miliarde de USD a livrat o « amarata » de iesire pe zi. 715 A-10, cumparate cu costul a 4 B-2, au fost procurate si 132 A-10 trimise in primul Razboi din Golf au fost capabile sa genereze 200 iesiri pe zi.

Inca o problema este ca B-2 are prin design o ”speranta” de viata de doar 30 ani – si ca urmare, costa 8 300 USD pe ora, indiferent daca zboara sau nu.

14

Carlinga B-2.

 

Variantele Su-27

Toate variantele su-27 sunt capabile sa invinga impotriva lui F-35 in luptele unu-la-unu, datorita combinatiei de IRST, RWR si manevrabilitatii bune. Mai mult, ele sunt mai ieftine decat F-35 (Su-35 are un cost estimat de 45-55 milioane USD), permitandu-le sa domine prin numar chiar pana la 4 :1.

15

Splendoare in iarna.

 

MiG-21

MiG-21 PFM din prima jumatate a anilor 1960 avea o incarcatura pe aripa de 339 kg/m² si rata tractiune-greutate de 0,79 la greutate bruta ; MiG-21-93 are o incarcare pe aripa de 384 kg/m² si rata tractiune-greutate de 0,8 la greutate bruta. Ca urmare, ambele fightere pot manevra mai bine decat F-35, in timp ce F-35 probabil poate sa accelereze mai bine ca ele. Totusi, ambele au avantajul de a nu necesita usi de cala pentru armament sa fie deschise inainte de tragere si chiar abilitatea lui F-35 de accelera mai rapid ca MiG-21 poate fi pusa sub semnul intrebarii, datorita profilului aerodinamic slab al acestuia.

16

Razzle-dazzle…cred…

Tabel comparativ de modele

Rata de tractiune-greutate la 50% combustibil:

F35A: 1,07; F35B: 1,04; F35C: 0,91;

Typhoon: 1,35;

Rafale: 1,3;

Incarcatura pe aripa:

F105: 452 kg/m² @ greutate la decolare;

F35A: 408 kg/m² @ 50% fuel; 745 kg/m² @ greutate maxima la decolare;

F35B: 416 kg/m² @ 50% fuel; 639 kg/m² @ greutate maxima la decolare;

F35C: 326 kg/m² @ 50% fuel; 512 kg/m² @ greutate maxima la decolare;

Typhoon: 262 kg/m² @ 50% fuel; 459 kg/m² @ greutate maxima la decolare;

Rafale C: 259 kg/m² @ 50% fuel; 536 kg/m² @ greutate maxima la decolare;

Rafale B: 265 kg/m² @ 50% combustibil;

Rafale M: 275 kg/m² @ 50% combustibil.

 

Superavioane: F-35, ultima parte

F-35 Lightning II, analiza Defence Issues, Partea a II-a

Razvan Mihaeanu

Surse :

http://defenseissues.wordpress.com/2012/10/07/f-35-analysis/

http://www.eglin.af.mil/shared/media/document/AFD-130613-105.pdf

http://www.ftm.nl/wp-content/uploads/content/files/IHS%20Jane’s%20Jet%20Operating%20Costs%20White%20Paper%20FINAL%2013th%20March%202012(1).pdf

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?151365-JSF-(F-35-Joint-Strike-Fighter)-News

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?151365-JSF-(F-35-Joint-Strike-Fighter)-News

http://defenseissues.wordpress.com/links/

 

Series Navigation<< Superavioane: F-35 Lightning IISuperavioane: F-35 Lightning II >>

30 de comentarii:

  1. Gripen, probabil cel mai bun dogfighter din lume? Am ras cu lacrimi…

  2. foarte interesant de urmarit reportajul prezentat de TVR emisiunea Propatria din 17 noiembrie despre exercitiile recente de trageri cu rachete AA, precum si cu bombe clasice lansate de Flotila 86. Montarea la pozitie si armarea rachetei.Racheta Pyton, tinta la 15 km.

  3. Bun blogul asta „defenseissues”. Asa am aflat ca F-35 e cel mai prost avion, mai slab si decat MIG-21. Hmm ..
    Au bagat americanii $1000 miliarde in programul asta si l-au mai ferit si de sequestration. Greu de crezut ca sunt atat de prosti, nu ?
    Tot de pe blogul ala ai luat si „flyaway costs”. La vremea respectiva ti-am atras atentia ca sunt false si ti-am indicat valorile corecte.
    In fine, e dreptul tau sa te informezi de unde crezi de cuviinta.

    • in sine articolul e o critica pe toate partile „scoase si nescoase” ale f 35
      ceea ce nu a fost cazul cu ef sau gripen sau rafale
      personal ,sunt fan al industriei europene si as vrea sa vad ceva mai mult decat sisteme foarte performante ,as vrea sa vad platforme ce integreaza sisteme foarte avansate ca si concept
      dar critica e „parerista” ,fara date si nu la obiect
      extrage diverse episoade din istorie ptr a obtine efectul criticii sale
      dar nu il „leaga” de strategia de utilizare in lupta
      daca americanii concep altfel lupta aeriana (complet in ofensiva)(e putin de neimaginat ca vor lupta deasupra teritoriului national in combinatie cu apararea la sol),europenii o vad altfel(lipsa aparatelor dedicate ,specifice si arsenalele mai mici facand ca ei sa fie de fapt inventatorii multirolului si conceptul delta canard e un foarte bun exemplu de asta ,oferind un compromis intre manevrabilitate si capacitate de incarcare),rusii o vad altfel ,avand un teritoriu imens de acoperit pe care (ipotetic)vorbind il au de aparat in conceptul „traditional” ,in cooperare cu apararea de la sol
      asa ca plecand de la concepte rezulta ca americanii prefera rolul de atac primordial ,cu capacitate de autoaparare(au avioane de aparare-vanatori dedicati ptr asta)
      asta nu inseamna ca un avion din asta nu e capabil de a lupta unu contra unu ,impotriva unui vanator pur ,unde primordiala este pregatirea pilotului
      e simplu de distins ca s-a mers pe unele linii de dezvoltare din anii 80 si s-au adaptat (toti de la rusi la americani)
      in caz de deteriorare a situatiei globale ,nu prea conteaza platforma in sine ci capacitatea de adaptare industriala ce-ti permite dezvoltarea si adaptarea platformei intr-o anumita directie(daca tot se citeaza ww 2 sa se vada cu ce a inceput fiecare si cu ce a terminat)
      si aici demonstrat e ca americanii sunt campioni
      europenii au capacitatea de proiectare ,testare,dezvoltare ptr a se „lua la tranta” cu ei ,…dar sunt eterogeni ,nu merg pe aceeasi directie de proiectare si cand sunt intr-un pproiect comun ,amen de ca se merge pe proiecte „fiecare cu a lui”
      daca ar fi o uniune a proeictelor militare s-ar putea merge pe o impartire a avioanelor pe roluri dedicate(gen ef 2000 s-ar dezvolta pe directia unui vanator dedicat,avion de atac in stilul lui f 15c,e),gripen pe multirol usor(gen f 16) cu interfete comune ,soft al aparatelor de bord etc
      rusii ,cu toate ca pastreaza inca o capacitate respectabila ,totusi nu pot tine pasul cu gigantii occidentali(ma refer la ritm de dezvoltare,..de asta cauta suport in india ,china etc)(dovada sunt avioane derivate din platforme cunoscute gen su 27 si mig 29 care au batut mult timp pasul pe loc)
      asa ,ca articolul „bate campii” incercand sa scoata in evidenta defecte ale f 35 cu chestii de genul „aria frontala in sectiune prea mare”
      oare coeficientul aerodinamic de penetrare nu are nimic de zis si nu se ia in calcul???
      dupa aia in viteza supersonica diversele munitii de sub aripi nu influenteaza(canardul e in fata ,dar la o aripa delta eleroanele sunt exact sub incidenta acestora ,mai mult decat la o aripa clasica in sageata)
      cum e cu un aparat de atac care intra in spatiul tau aerian „doar” cu 2 bombe de 900 kg ,cu mach 1,2 la joasa altitudine si stealth(ca f 117 era o caramida zburatoare si a intrat in mijlocul bagdadului fara suport)-cu ceea ce implica un avion de atac din asta ,ca poti distruge centre de comanda ,chestii mai importante decat un su 27,…asta fiind pilotat si putand discrimina ,aduna date ,navigatie etc tot ce implica ,ceea ce nu poate face o racheta de croaziera ,cu atat mai putin una balistica
      se ajunge sa se spuna ca tot „la tun ajungem”
      as vrea sa imi explice cineva ,dinamica proiectilelor si cum duce lupta cu tunul la mach 1,2
      da ,pleaca cu viteza initiala crescuta,dupa???
      deci ,in general ,pareristic nimic altceva

      • niko, ce spui se cam bate cam in cap pe la sfarsit…daca intr-adevar articolul e „pareristic”, acelasi lucru se poate spune si despre F-35 insusi. Este un program care pana acum „a dovedit” ca este doar…”pareristic”.

        „Va face, va drege” in timp ce eurocanardurile bimotoare Rafale/Typhoon au o anumita experienta in teatre de operatiuni. Inca nu au o experienta mai serioasa in privinta unor adversari pe masura,dar totusi, isi fac treaba.
        Pana la urma, certurile tot de 2 lucruri sunt rezolvate: regulile de baza ale luptelor aeriene (oricat ati incerca, tehnologia/si contra-tehnologia nu le vor schimba) si experienta acestora insasi.

        Tot ce vad eu pana acum la F-35 este…a scapat de sequestration dar „everything else must die”. Insa cu ce costuri economice si militare? Bine ca macar suntem prea saraci, hoti si incompetenti ca sa intram si noi in hora…

      • Am si eu o intrebare.
        Ce e ala „coeficientul aerodinamic de penetrare” ca in cinci ani de facultate nu am intalnit conceptul? (Sau poate l-am intalnit dar nu l-ai tradus tu bine din engleza)

    • Mai usor cu ingamfarea pe scari..cred ca tratezi cam superficial problema: „am aflat ca F-35 e cel mai prost avion, mai slab si decat MiG-21…”, „ti-am atras atentia ca sunt false”- https://www.f35.com/news/detail/lrip-6-7-contract-agreements , „e dreptul tau sa te informezi de unde crezi de cuviinta”..

      Preferinta simplistica pentru comparatia dintre F-35 si MiG-21 a autorului o pun pe faptul ca e croat si deci cunoaste situatia respectivului model si ce inseamna pentru tara sa..
      F-35 poate sa execute foarte bine ruliuri (a fost de fapt leimotiful clipurilor publicitare pe ultimii ani ale LM) dar in privita acceleratiei n-are ce face, e „elefant” prin design, tractiunea imensului motor tot nu-l ajuta.
      MiG-21 e „pe invers”: nu exceleaza la ruliu, dar in privinta acceleratiei este o veritabila „crouch rocket”, multumita si designului aerodinamic, nu numai motorului, probabil de aceea apare speculatia comparativa in articol.

      Cat priveste restul sistemelor aflate pe aceste 2 platforme, personal, nu speculez.

      Cu privire la costuri, cele doua rapoarte ale GAO:
      -pe iunie 2012:
      http://gao.gov/assets/600/591608.pdf
      – si martie 2013:
      http://www.gao.gov/assets/660/652948.pdf

      Au acelasi lucru generalist in comun:
      „Notorious for burying its more important findings in the body of a report — I know; I worked there for nearly a decade – GAO understates its own results on acquisition cost growth in its one-page summary, which—sadly—is probably what most read to get what they think is the bottom line.”
      http://nation.time.com/2012/07/09/f-35-nearly-doubles-in-cost-but-you-dont-know-thanks-to-its-rubber-baseline/
      (includeti si pretul motorului daca tot vorbim in mod special si de pretul iesirii din fabrica)

      La articolul de mai deunazi, „Olandezii s-au hotarat: F-35”, Dorian Tinculas a prezentat articole Snafu-Eric Palmer (printre altele), similare in date si idei cu cele din Defense Issues („analizele” traduse de mine reprezentand doar generalitati stranse la un loc de autor ce fusesera publicate deja in avans in articole separate), articole ce arata vria in care se afla intreg programul asta caruia unii din voi vreti sa-i oferiti un cec in alb mai degraba pe principiul similar cu „PAK-FA e motivul pentru care F-22 nu este un Craptor”…(nu, F-22 nu e un Craptor, dar F-35 pe de alta parte…)

      Personal, EU DORESC…F-35 in RoAF, dar numai dupa maturizarea de o decada in alte Forte Aeriene ale unor state fraiere indeajuns (de ce oare erau asa de binedispusi italienii sa ne ofere noua Typhoon Tranche 1?) sa-l…”experimenteze” si numai in combinatie cu un alt model european bimotor; luand in calcul pozitia si suprafata geografica a Romaniei (aici incluzand si populatia, prin comparatie cu tarisoarele Norvegia, Danemarca, Olanda, care, oricat ar fi de dezvoltate, nu se compara cu Romania din punct de vedere militar dar tot incearca sa faca pe „liderii”), precum si felul cum au evoluat escadrilele RoAF in ultimii 10 ani, numarul teoretic ar fi de 36 Rafale/Typhoon si 36 F-35 pentru a mai avea curajul sa sustinem ca avem Forte Aeriene si nu Politie Aeriana jerpelita. Plus cuvantul magic: offset.

      • Vrei sa folosesti F35 pentru misiuni de politie aeriana?Crezi ca Romania isi permite luxul logistic sa exploateze doua marci de avioane?Daca tot ne da banul afara din casa, nu crezi ca ar fi mai ok sa ne dotam cu EF, acum din transa 3,dedicat in special suprematiei aeriene.

        • 🙂
          Prin 2011, cand a parut blogul si erau in toi discutiile visatoare despre multirol (inainte de a cadea bomba th-urilor pe noi), eram de parere ca ar trebui sa avem F-18 Superhornet combinate cu Gripen, pentru simplu motiv ca au comonalitatea foarte mare a motorului

        • 24 EF Typhoon Tranche1 cu kit-uri pt. aducere la Tranche 3 ulterior, la care sa adaugam 24-48 trainer-ere supersonice/multirol usor din categoria Alenia M346/ KAI T-50… asta ar fi fost cea mai interesanta solutie pt. noi. O varianta intermediara ar fi fost JL-9 trainer, cu transfer tehno chinezesc, refolosind platforma MIG-21 pe care o cunoastem bine…

          Frumos ar fi fost si Gripen in loc de trainer supersonic, insa nu cred ca bugetul ar fi permis, char si cu offset. Eventual Gripen in loc de EF + trainere cu acelasi motor ca si Gripen, F404/F414, adica KAI-T50.
          http://www.rumaniamilitary.ro/dilema-avioane-craiova-vs-solutia-pentru-fortele-aeriene-romane-o-noua-solutie-pentru-roaf
          Astfel, politia aeriana o puteai face si cu trainer/multirol usor, mult mai ieftin…

          • Dar toate astea intr-un univers paralel, ca ne-am procopsit cu avioanele portugheze la mana a 3-a ciocanite si peticite sa fie „ca noi” 🙁

          • daca nu ai bani de avioane performane intr-un numar mediu, mergi pe avioane mai vechi, dar care sa ti le permiti, spre exemplu eu consider ca cea mai buna alegere pentru Romania este cea de a avea 9 escadrile de f-16(2 turda, 2 craiova/deveselu, 2 fetesti si 3 bacau), dintre care 3 maxim 4 sa fie block 52, restul MLU…as prefera oricand versiunea asta decat 24 f-16 si 24 F-35

      • Nu prea inteleg povestea cu ingamfarea. Te-a deranjat ca ti-am atras atentia ca ai pus preturi luate de pe defenseissues, cand aveai la dispozitie contractul dintre LM si DOD ? Asta-i ingamfare ?? Parerea mea e ca te inseli.
        Tot n-am inteles ce e cu MIG-21, ce stie croatul si ce concluzie tragem. Daca este vreo concluzie de tras din povestea asta.
        Snafu, daca nu stiai, a fost mare fan al lui F-35. De cand cu reducerile bugetare, care i-au afectat pe „Marines” (pe care ii are la suflet), a devenit groparul lui F-35.
        Pentru el, orice necaz este acum din cauza lui F-35. Asa ca as fi mai circumspect cand as cita din el.
        F-35 nu a fost conceput ca avion de suprematie aeriana. Au americanii pe F-22 si e de ajuns. Are insa altele, pe care articolul le omite.
        Nu inseamna ca fac un proces de constiinta cuiva. Dar o varietate mai mare in sursele de informare ar fi fost binevenita.
        O spun fara aluzii de ingamfare sau tendinta unei analize simpliste.

        • Cu Snafu sunt familarizat. Ironia pentru mine cu Marines e ca din cele 3 variante, B-ul este favoritul meu, pur si simplu, prin capacitate, este un urmas al lui Harrier.

          Ingamfare sau nu, s-o lasam moarta, n-are rost…

          …insa problema fundamentala a conceptului de dominare aeriana „stealth”-BVR-netcentric are o hiba Sci-Fi pe care nu puteti, nu aveti cum s-o ignorati: eu nu tin minte in analele istorice vreun caz de dominare aeriana fara macar sa-ti vezi adversarii. Aerieni, bineinteles, acolo unde au existat.

          Poate s-o gasi si cineva sa spuna ca datorita lui F-22 (si F-35 cu indulgenta) „e timpul” si pentru asa ceva. Respectivul/respectivii cred ca ar trebui sa-si fac un consult. Sincer, vedeti voi conflicte viitoare de acest tip? Chiar si cand e vorba de superioritatea unui stat precum SUA/Rusia/China impotriva unor jucatori „lightweight”?

          „Assumtion is the mother of all fuck-ups”…poate ar fi trebuit sa parafrazez si chestia asta hollywoodiana in articol, chiar sub aia de la inceput a lui Norman Cousins.

      • raspunsul stiu ca nu e ptr mine
        dar ,eu nu te critic pe tine(apreciez foarte mult clipurile tale,sper sa nu ma insel)ci articolul sau articolele
        se stie ca f 35 are sustinatori…si detractori
        peste tot si la americani, nu sunt tocmai toti incantati
        personal,nu pot sa spun ca-mi place(imi plac avioanele ,masinile cu un design armonios ),dar cum spunea cineva in formula 1 „masina cea mai frumoasa e cea castigatoare”
        trecand , ….f 35 ,nu e un avion prevazut (se stie din faza de concept asta) sa-si extraga superioritatea din designul aerodinamic foarte evoluat ,ci din performanta susbsistemelor de la bord
        se stia de cand l-au facut ca designul va impune o multime de restrictii,limitari ptr a se incadra in vlo si totusi se continua pe linia asta ,….de ce????
        nu e numai armata sua ,sau lm ,cine decide in asta
        sau intre avioanele astea diferenta e in detalii ,nu in artilugii ale unora ,oricat de inovative ar fi (ptr ca aproape totul e testat ,verificat etc)
        de asta nu s-a continuat cu f 16 matv,ptr ca nu s-a atins un nivel satisfacator,ptr asta rusii au continuat ,ptr ca au ajuns la un compromis destul de optim
        asa ca ,nimeni din detractorii sai nu cred ca s-au urcat la bord sa-i testeze performanta sistemelor
        ca pot sa deduc eu ca probabil la rata instantanee de viraj,poate sa fie acceptabil,dar sustinut nu ptr ca e prea greu ptr suprafata portanta ,si va duce la „derapaje aerodinamice” si pierdere de viteza(care apropo nu prea se pot veddea in clipuri), da ,dar pana nu se vad pe viu sunt doar speculatii
        apropo ,ca sa fac o analogie foarte aero
        din pct de vedere aerodinamic iar 93 e mai „fin” desenat decat sepecat jaguar,chiar si italianul ,dar amandoua sunt inferioare la manevrabilitate
        de ce ??,nu oare ptr motoarele mult mai puternice?
        cat despre noi si dotarea noastra ,eu sunt pe ideea de coerenta
        sa se stie ce se vrea si pe bazele astea sa incerci sa redresezi industria
        cand ai o industrie (mica ,mare) optima ,offsetul cred ca merge natural
        si ,probabil avem nevoie de 36-48 aeronave ,depinzand de cappacitatile fiecaruia

        • Cred ca intr-un fel ti-am raspuns putin mai sus, cu privire la conceptul triadei de lupta aeriana stealth-BVR-netcentric.
          Nu contest avantajele tehnologice teoretice implicate in „moda” stealth, dar practica…se lasa asteptata…
          In viata, supravietuirea e o un raport dintre efort cat mai mic si rezultate cat mai mari. Nu vad acest raport a fi present in gandirea/practica stealth.

          Elementele de rapiditate manevrabilitate, „firepower”, surpriza…le inteleg. Numai ca la ultimul element, noua gaselnita „stealth” (cu tot ceea ce tine de ea), nu „livreaza”…

    • Vezi ce se scrie pe net de aparatul F-104 Starfighter, ca o comparatie la ce fac uneori americanii, si apoi minuneaza-te.Daca cineva greseste o data, poate sa greseasca si a doua oara.

  4. unii americani zic ca epoca dogfightului a trecut si prin urmare un avion cu viteza sau manevrabilitate mare nu mai e necesar.Ce conteaza azi e sa duci rachetele la destinatie,ca sunt ele destul de avansate incat sa acopere lipsurile avionului.

    • Manevrabilitatea mai conteaza si la evitarea unei rachete. Cand o racheta vine spre tine cu o viteza supersonica gandeste-te cat de greu ii este sa vireze spre tine din scurt atunci cand te afli intr-un avion cu tractiune vectoriala si schimbi directia de zbor foarte brusc, tu fiind la viteza mai mica..

  5. @RazvanMihaeanu
    Conceptul de „Network-Centric Warfare” este cel in jurul caruia s-a dezvoltat F-35. Asa cum este cazul si cu Zumwalt. Cel putin asa consider eu.
    Testarea cu succes a lui MADL pe F-35 a reprezentat un pas urias in aceasta directie. Pacat ca nu s-a comentat acest lucru. MADL va fi implementat si pe F-22.
    Este varianta moderna a conceptului „Gung Ho”, utilizat de Marines in luptele din Pacific.
    PS Cedez dreptul de copyright al acestei afirmatii blogului lui George GMT 🙂

  6. F-35 ar fi bun pentru tari medii(poloni de ex) sa fie folosit ca arma psihologica, cum a fost povestea cu f-22 si f-4 iranian….chiar daca intr-o lupta F-35 nu face cine stie ce, aspectul afecteaza moralul inamicului…daca vede un mig-29 nemodernizat f-35 credeti ca o sa aiba sange sa se ia la tranta? o sa fie demoralizat din prima, chiar daca mig-29 ar avea o sansa prin faptul ca viteza mare i-ar permite sa se apropie de f-35 si sa inceapa un dogfight din care sa iasa castigator…pilotul, daca nu are ceva ce se intalneste pe plaiurile noastre(tupeu) nu va risca o lupta

  7. eu vad o combinatie de 12-14aparate EF Typhoon Tranche1 si 30-36 gripen,ambele modele luate second hand.varianta minima 12 EF + 30 Gripen ar costa(doar aparatele ma refer) in jur de 1,05miliarde euro.varianta maxima 14+ 36 circa 1,25miliarde euro. EF-urile le-as trimite pe Borcea.Gripenurile le-as imparti in 3 escadrile ,cate una pt. Bacau,Campia Turzii si as redeschide Giarmata langa Timisoara sa fim acoperiti si in partea aceea a tarii.e cea mai rezonabila alegere raportat la pret,eficienta,acoperire,etc .aviatia de transport nu sta rau cu 7 Spartan si 3 Hercules.urmatorul pas ar fi flota de elicoptere pe care s-o rezolvam in decurs de 4-8 ani cu 18-24aparate pt. atac si inca 24 de transport.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *