Antonov An-225 Mriya din nou in productie?

Da, An-225 Mriya ar putea intra din nou in productie, dar in varianta chinezeasca…

AN-225 Mriya

Inca din mai anul trecut, chinezii negociaza cu partea ucraineana reluarea productiei pentru gigantul AN-225 Mriya… In august 2016, compania Antonov a anuntat printr-un scurt comunicat ca vizeaza o colaborare pe termen lung cu Aerospace Industry Corporation of China (AICC) pentru productia lui AN-225. Astfel, in curand, „visul” unora se implineste si actuala aeronava nu va mai fi… unica!

File:Antonov An-225 at Farnborough 1990 airshow (2).jpg

Mamutul zburator la Farnborough 1990

Programul va incepe cu finalizarea celui de-al doilea exemplar intr-o versiune modernizata, care zace neterminat de 20 de ani in uzina ucraineana Aviant-Kiev Aviation Plant la aeroportul Svyatoshino, fiind urmat de transferul productiei sub licenta in China, sub supravegherea si cu colaborarea celor de la Antonov.

Chinezii sunt interesati si de productia sub licenta a motoarelor ZMKB Ivchenko-Progress D-18.

AN-225 a fost conceput ca si o versiune dedicata programului spatial sovietic, pentru a transporta, ca si sarcina utila dorsala, boosterele Energhia si navetele Buran, inlocuind cele doua aeronave Myasishchev VM-T Atlant (Bison) (si el varianta a bombardierului Myasishchev M-4 „Molot”). Imagini cu Atlant-ul transportand naveta Buran, inainte de inlocuirea cu AN-225:

AN-225 poate cara 250 de tone de marfuri in cala interna sau 200 de tone de sarcina utila extena, deasupra fuseajului, fiind conceput ca un derivat extins si pentru transporturi speciale al aerobuzului cvadrimotor de transport strategic AN-124 Ruslan (Condor), acesta din urma fiind capabil sa transporte 150 tone de marfa in cargo. Fata de AN-124, fuselajul a fost lungit, i s-a adaugat o sectiune suplimentara de aripa pentru a permite instalarea unui al 3-lea motor pe fiecare parte, iar ampenajul de coada a fost transformat petru a acomoda doua derive separate, pentru a permite instalarea unei incarcaturi – gen naveta Buran – pe partea dorsala a fuselajului. Primul zbor al 225-ului, cu inmatricularea CCP-480182, a avut loc in data de 21 decembrie 1988.

Comparatie dimensiuni

File:Giant planes comparison - Updated.svg

alta comparatie…

Sub inmatricularea CCP-82060, Mryia a aparut in 1989 la Paris Air Show iar in 1990 la Farnborough, dar in urma colapsului URSS si a opririi programului spatial Buran, avionul  a fost stocat in 1994. Totusi, o ramura a companiei Antonov specializata in transporturi grele, si anume „Antonov Airlines”, operand in colaborare cu Air Foyle HeavyLift de pe aeroportul Luton din Londra, a cerut ca flota de 4 AN-124-100 si 3 AN-12 sa fie completata cu AN-225, deoarece exista cerere pentru un caraus mai dotat si mai mare decat cele existente in flota. Unicul exemplar a fost modificat pentru transporturi grele, a primit motoare noi, de tip Ivchenko Progress D-18T („doar” 229,5kN forta fiecare) , si recertificat pentru zbor comercial la 7 mai 2001, sub indicativul UR-82060.

Din 2006 parteneriatul cu britanicii a fost inlocuit de cel cu compania ruseasca Volga-Dnepr Airlines, de care cei de la Antonov s-au separat in 2014, in urma conflictului din Ucraina.

Antonov An-225 second fuselage at Antonov Company’s production facilityAntonov An-225 – al doilea fuselaj neterminat in hala de asamblare a companiei Antonov -vedere fata

Un al doilea fuselaj de AN-225, modificat cu o usa cargo spate si o singura deriva verticala, specializat pentru cargo, a fost inceput la sfarsitul anilor ’80 tot pentru programul spatial sovietic. La inceputul anilor ’90, constructia a fost oprita iar fuselajul a intrat in conservare asa cum era la data respectiva.

In 2000 a aparut nevoia  de a completa flota cargo cu cel de-al doilea avion, insa abia in septembri 2006 s-a decis reluarea constructiei cu o posibila livrare in 2008. Insa, probabil din lipsa de fonduri, in 2009 constructia inca nefinalizata a fost din nou oprita.

Antonov An-225 second production airframeAntonov An-225 – tot al doilea exemplar, inca neterminat – vedere de sus

Cu cele 6 motoare turbofan ZMKB Ivchenko-Progress D-18, o masa totala maxima la decolare de 640 tone si o lungime a fuselajului de 70 metri, AN-225 este cel mai lung, cu cea mai mare anvergura si totodata cel mai greu avion in uz acum. Trenul sau de aterizare numara 225 de roti, o parte fiind directionabile, ceea ce ii ofera capacitatea de a intoarce pe 60 de metri de pista. In acelasi timp, jambele de bot au fost concepute cu posibilitatea de a „ingenunchea”, facilitand incarcarea-descarcarea unor incarcaturi mai voluminoase prin partea frontala a fuselajului, rabatand conul de bot spre in sus.

File:Antonov-225 main landing gear 2.jpg

Trenul de aterizare al AN-225

AN-225 – demonstratie de operatiuni de incarcare-descarcare cu Pandur 8×8:

Cala presurizata a aeronavei are un volum de 1300 m3, o latime de 6,4 metri, o inaltime de 4,4 metri si o lungime de 43,35 metri.

Autonomia actuala a aparatului cu maximul de combustibil (300 de tone) este de 15400km iar cea cu incarcatura de 200 tone de doar 4000km, plafonul maxim de zbor fiind de 11000 metri.

 

An-225 cu Buran pe cocoasa la Paris Airshow 1989

In conditiile unei piete de cargo dificile, in care cu greu se gasesc comenzi pentru AN-124 iar Airbus a oprit programul de dezvoltare a variantei cargo A380F (dupa ce FedEx si UPS si-au retras comenzile), ramane de vazut daca planurile chinezilor vor merge inainte, chiar si in conditiile unei comenzi destinate exclusiv flotei militare in prima instanta. Teoretic initiativa merge mana in mana cu crearea companiei Aero-Engine Group of China pentru a reduce dependenta de motoare occidentale de aeronave dar si cu intentia Chinei de a deveni putere aeronautica globala.

 

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

FlyinginIreland

Wiki.

 

Cel.ro

65 Comments:

  1. gogu de la pascani

    Din ce se vede in poze chiar si exemplarul al doilea va avea tot doua derive (ampenaj vertical). In poza de sus nu se vad nici un fel de feruri de prindere pe centrul fuselajului, mai mult invelistul e terminat in zona respectiva.
    In rest sa-i ajute D-zeu sa mai faca vreo cateva Mria ca sunt faine.

  2. capatu satului

    un avion frumos,
    poate nu era rau sa incercam si noi cumpararea macar a 4 bucati An 178,
    pt. intinerirea flotei militare de transport dotata cu C 130 third hand,
    c 27 spartan are o sarcina prea mica cu un compatiment cargo prea mic,

    sauditii au comandat deja 30 de bucati An 178 probabil ca parte a intelegerii pt. productia An 132 (versiune cu motoare canadiene de An 32) la ei

    noi nu avem gretzuri de astea cu productia de avioane,
    stim ca nu se justifica decat import,
    si daca se poate third hand,
    polonejii spun ca third hand e mult mai scump decat avionu nou si este o anumita logica in chestia asta,
    logica care a plecat de mult din ministresu de aparare

    iubesc tradarea dar urasc pe tradatori

  3. Un avion absolut impresionant!
    Capitalul chinezesc este intr-o ofensiva fara precedent, nu stiu de unde vin toti acesti bani, dar astia cumpara tot ce prind si este rentabil.
    Pentru a pune mana pe tehnologii noi sunt dispusi sa plateasca, chiar daca afacerea in sine va fi un esec in final.

    • In locul amer’canilor, il reproiectam ca avion de reaprovizionare cu munitie, in zbor, pentru avioanele de lupta, in special pentru misiuni CAS, unde consumul de munitie e foarte mare.
      Asta ar presupune ca avionul de lupta sa se apropie si sa se cupleze (operatiune automata) pe cocoasa astuia mare apoi din fuselajul Mryei sa iasa doua brate robotice care sa cupleze munitiile la punctele de acrosaj ale avionului de lupta. Cel mai probabil ar fi vorba de punctele de acrosaj de sub fuselaj si de la baza aripilor, exact cele unde se amplaseaza munitiile aer sol.
      Pentru asta, avionul de lupta ar trebui sa vina cu trenul inchis si sa dispuna de un sistem de prindere de suportii de pe spatele Mryei.
      Ar fi de discutat daca, in paralel, ar trebui sa-i faca si alimentarea cu carburant dar, pentru a nu complica si mai tare, as prefera ca Mrya sa se ocupe de munitii iar realimentarea cu carburant sa o faca tankerele clasice.
      Pentru ca nu poti face doua taieturi in fuselaj chiar in zona aripilor, cel mai probabil, dispozitibul de cuplare ar trebui asezat in spatele aripilor iar asta ar presupune ca, la cuplarea avionului de lupta, in avionul mare sa se faca reechilibrarea, fie prin transferul de carburant in tancuri montate in fuselajul anterior, fie prin deplasarea spre inainte a rastelurilor cu munitii.

      • cam periculos si cu tolerante mici ce vrei tu 🙂

        • Da, dar nu e ceva nerealizabil.
          Iti dai seama ca, de ex., doar cu 2 A-10, te duci si le torni in cap rachete si bombe, ore in sir, asigurand permanenta cu minimum de logistica.

          • La ce bataie au sist a-a in acest moment trebuie sa faci manevra asta(extrem de periculoasa) tare departe in spatele frontului.mai bine aterizezi avioanele cas pe aerodromuri de campanie si ai rezolvat problema.

            • Cum pare mai sigur?
              a) Sa faci rearmarea avionului, in aer, la 500-600 km in spatele frontului, pe o platforma mobila.
              b) Sa faci rearmarea la 500-600km, la sol, pe un aerodrom pe care adversarul ti-l poate lovi cu rachete tactice si de unde trebuie sa urci la plafonul de zbor, consumand combustibil pretios.
              In cazul b) cat dureaza sa-ti amenajezi un aerodrom , sa aduci oameni, echipamente, munitii, carburant etc. plus protectie antiaeriana. De cati oameni ai nevoie, de cata hrana pentru ei, spatii de dormit, de spalat?

              • Varianta 2 este de departe cea valabila.sua are c5 de cateva zeci de ani.daca ce imaginezi tu era cat de putin aplicabil faceau niste teste macar.plus ca un avion nu trebuie doar alimentat cu kerosen si armament.il verifici,mai schimbi pilotul etc.

                • Cand ai de executat o misiune urgenta intr-o zona indepartata si n-ai timp sa-ti muti toate angaralele si sa-ti amenajezi un aeroport militar, cu tot ce presupune el, solutia de rearmare in zbor este infinit mai ieftina.
                  Decolezi cu avioanele de lupta de pe portavion, tankerul si avionul de reaprovizionare cu munitie decoleaza de la baze mai indepartate (autonomia le permite asta) si asiguri permanenta deasupra zonei.
                  Trimiti 2 avioane de lupta (un exemplu), asiguri acoperire aeriana pentru 4-6 ore, cat rezista pilotii, cu rearmare/realimentare in aer, iar dupa cele 4-6 ore trimiti alte 2 avioane. Pentru avioanele de realimentare/rearmare, lucrezi cu 2 echipaje.
                  Pe de alta parte, adaptarea unei variante cargo a Boeing 747 ar putea si o solutie mai la indemana, avionul avand aripa joasa, ceea ce-ti permite amplasarea sistemului de prindere a avionului de lupta si a sistemului de incarcare chiar in zona centrului de masa al Boeingului.
                  Nu ar fi un capat de tara, dpdv tehnologic, pentru ca Boeing a carat navetele spatiale americane.
                  Singurul impediment ar putea fi deriva Boeingului (coada) care ar presupune o apropiere/detasare mai complicata a avionului de lupta, in lateral, spre deosebire de Mriya care are coada dubla si permite o apropiere usoara, de sus si din spate.

      • Daca gasesti un pilot dispus sa zboare la sute de kilometrii pe ora, in turbulente (naturale sau artificiale), care sa faca cuplajul dintre cele doua aeronave (ce cu usurinta se pot izbi unele de altele), atunci, da, poti 🙂 .

        • De asta am spus ca trebuie cuplarea sa se faca automat.

          • ai vzut ce greu se face si realimentarea in zbor, cu incercari esuate, desprinderi si reveniri, tocmai din cauza golurilor de aer. O astfel de manevra, la cel mai mic gol de aer, risca sa-ti dea cu munitiile de aripa.

          • Nici nu vreau sa ma gandesc cum ar arata diagrama functionala a SAS-ului respectiv…..
            Singurii care s-au gandit la treaba asta au fost evreii. Au contemplat-o cat sa scoata un filmulet animat…..:
            https://www.youtube.com/watch?v=OZ1lM7qFiH8
            apoi au abandonat conceptul. Deoarece:
            -schimbi centrul de greutate al avionului cand atarni chestii de el. Asta necesita schimbarea in zbor a trimului. De asemenea, nu poti sa atarni 2000lb de o parte, trebuie sa o faci simetric, altfel iese nasol.
            -ar necesita schimbari majore in structura avionului purtator. Un brat capabil sa rezista la forfecarile unui alt avion atasat, care se misca cu 500km prin spatiul dinamic denumit atmosfera (plin de goluri, turbulente, si gaste de Canada). Si sa mai care si sarcini. Alternativ, daca vrei sa aterizezi pe spatele avionului mama….oh boy. Ii strici aerodinamica si ai sa simti turbulentele produse de portanta aripilor si fuselajului.
            -iti trebuie electronica noua la bordul aparatului primitor. Probabil care sa comunice cu cea de la aparatul mama. Si muuuulte sisteme de control . Chestii scumpe.
            -iar blestematii de piloti trebuie sa mai doarma si ei 🙂 .

      • Exista un proof of concept?
        Ah, nu.
        Si dupa aia te intrebi de ce toti baietii din sistem te iau la misto.
        Demonstreaza-ne ca suntem prosti, chiar mi-as dori.
        Altfel, esti doar unu cu pene pe spate.
        No hard feelings,
        Pune-le pe hartie, de vorbe suntem toti satui.

        • Probabil ca acum 100 de ani „baietii din sistem” m-ar fi luat la misto daca le-as fi spus ca exista girafa.
          No hard feelings.
          Adica am avionul specializat sa duca in spate o naveta de 80 tone (cazul Boeing 747) si n-ar fi posibila instalarea unui sistem automatizat de gestiune a munitiilor care, cu ajutorul a 2 brate robotice, sa le prinda de pilonii de acrosaj ai avionului.
          Ce e de nerealizat? Softul pentru gestiunea munitiei? Bratele robotice? Sistemul de cuplare-decuplare a avionului? Sistemul automatizat de apropiere-cuplare-decuplare a avionului de lupta?
          La nivelul tehnologic de acum, nu se pot face?
          Sau vrei sa le proiectez eu?

          • una e sa duca naveta, fixata la sol, si pe care doar o elibereaza, si alta e sa faci operatiunea inversa… Nu e ca in spatiu, unde n-ai turbulente.

          • Da, fa un desen macar. Ca ne trebuie ceva sa inlocuim lasarul lui Coanda si pare o idee buna asta.
            Acum serios, deseneaza, oi fi un geniu, cine stie.
            Cu un Boeing 737 merge? 747 n-avem.

      • Eroule, cu asta m-ai facut praf… 🙂

        Nu-i mai simplu sa organizezi logistic o rotatie a avioanelor pe campul de lupta? Mai ales ca spre deosebire de noi americanii au suficiente avioane de lupta?

        In 8 ore se umple pampersul bietului pilot, se deshidateaza si randamentul/eficienta lui in lupta va tinde catre 0 barat, adicatelea, multimea vida. Cat vrei sa-l tii in misiune la 220? 16 – 24 de ore? 🙂

        • Zi-mi si mie:
          daca esti China si ai o problema cu insulele din Marea Chinei de Sud, in sensul ca ti-au fxxxt americanii pistele de zbor, sau ai vreo problema cu bazele americane din Pacific sau ai o problema cu vreun battlegroup american prin largul Pacificului, CUM ORGANIZEZI LOGISTIC ROTATIA AVIOANELOR?

          • Ptr cazurile expuse se inventara acum 100 de ani portavioanele.ce iti mai place sa te scarpini in urechea stanga cu degetul mic de la piciorul drept.

            • Yeap, chestiile alea pe care le construiesti cate 2 pe saptamana, la 50 de dolari bucata, le operezi cu 20 de oameni si le muti rapid oriunde ai nevoie. Rapid adica foarte rapid.
              Si repet: costa doar 50 de dolari bucata.

              • Decat star trek ul pe care il visezi tu mai bine dai 50 $ pe cateva portavioane.bine ca nu esti la dep. inzestrare.cred ca aveam si acum in dotare t34 transf in cine stie ce ciudatenii.si daca mai gaseai in depozite ceva skoda r2 sau ft17 le faceai obuziere autoprop cu mortierele din razboiul de independenta.

                • Cum spuneai? Dai 50$ pe cateva portavioane ?
                  In afara de SUA nimeni nu-si permite asta.
                  Uita-te cat se screm britanicii sau chinezii pana scot unul.
                  Parca-i vad pe ceainizi plimbandu-se cu Mriya prin Pacific, cu Sukhoiul in spinare.

          • Ai aici un clip de incarcare cu „bunastare” a unui A10.

            Aici ai un clip cu realimentari in zbor naravase: https://www.youtube.com/watch?v=QiN9M0ahfmM

            Iti recomand min. 2:17 incolo

            Ideea nu e neaparat rea, e, cel mai probabil, extrem de greu de realizat… Cum vrei tu sa „aterizezi” 20 de tone pe spatele a naiba stie cate sute de tone care cel mai probabil este autorul unor heavy wake turbulence? Ce computer iti face asta? Ce sisteme de prindere folosesti? Cat de bun trebuie sa fie bratul robotic sa-ti prinda bombele? Probabil trebuie sa schimbi si sistemul de prindere a bombelor, ai idee cat ar costa asta?

            De ce crezi ca isi construiesc chinezii portavioane? E bine sa folosesti neuronul din dotare, dar unele lucruri nu-si au sensul, sau pur si simplu nu sunt posibile… Sau sunt posibile dar costurile & riscurile sunt neeconomic de mari.

            Eu zic ca mai curand va aparea asta 🙂 : https://vignette1.wikia.nocookie.net/marvelmovies/images/f/f4/Helicarrier.gif/revision/latest?cb=20120315111326

  4. rusii ar putea sa inceapa din nou construirea ca catorva bucati de an-225 plus vreo 80 de an-124 impreuna cu cateva sute de il-76 si il-78 si ar putea invada sua.

    • capatu satului

      rusii nu reusesc de aproape 10 ani sa termine Su T 50,
      iar la Su 35 s au comandat doar 64 avand in dotare 58 de bucati conform wiki,

      toate programele militare au fost devansate dupa embargou la un termen incert incepand cu blindate si terminand cu avioane,
      asta nu exclude capacitatile actualelor echipamente care sunt la ani lumina de ce avem noi

    • Vezu sa fie si invisibile flota asta de cateva sute de avioane nu de alta dar sa le iasa invazia.

    • gogu de la pascani

      @oancea…rusii nu au documentatia necesara pentru a construi An-225 sau An-124. Ar trebui sa le reproiecteze aproape de la 0. Despre ultima chestie, aia cu sute de Il-76/78 care sa invadeze SUA ma abtin. Eu tot spun ca unii pe aici au IQ-ul cat un copil de clasa a IV-a.

      • gogu de la pascani

        E de fapt unul din putinele forumuri unde imi pare ca posteaza copii sub 12 ani sau persoane cu nevoi speciale, nu o spun ca pe o jignire. Pur si simplu coboara foarte mult nivelul unui blog cu articole bune si uneori foarte bune.

    • cateva fazoare, un scut si un cloak klingonian si gata

  5. Polonia a semnat contractul pentru Patryot System !

  6. Am avut sansa sa „vizitez” Mrya la Farnborough . Dupa ce stateai la coada, se organiza un „tur” al avionului, inclusiv cabina aflata la 15 m inaltime. A executat touch and go , pista fiind de 2400 m lungime.
    La un moment dat , masina de tractare a englezilor, nu a reusit sa intoarca avionul, blocand pista. S-a rezolvat prin pornirea motoarelor si a virat singur.
    In coama sunt si cabine pentru echipajul de rezerva.

  7. Ghita Bizonu'

    Vinezii il vor totptr progamul spatial ….
    Nu prea vobesc depre el dar se pare ca au ambitii extraodinar de mari

  8. balena albastra.
    un produs initial de nișă extrema,acum doar o fisa a postului bine calculata poate reporni productia.

  9. Faci CAS cu A10 cand aia au Tunguska si Pantsir ?

  10. Chiar atat de incapabili sa fie chinezii ăstia. .. nu îmi vine a crede. Am înțeles că sunt cu copy paste dar tot copiind Îți mai vin idei. Cum naiba sa fii atât de prost sa nu scoți nimic nou. O sa spuneți ca e o superbitate de avion ca nici americanii nu au făcut așa ceva. Nu au făcut ca nu e necesar. Nici sovieticii nu au făcut măcar doua pentru ca erau inutile cel puțin atunci, unul fiind suficient pt bur anul lor. Acum chin oii au mirosit ca sunt mărfuri mari de carat dar totuși … sa nu facă ei nimic nou?!?! Așa de secolul în care suntem. Dacă ziceți ca merge așa f bine pai atunci nu mai ziceți nimic de mig 21, dar ce zic eu am putea avea iar 80 bine mersi ca a fost un proiect f bun. …

    • Acu vb vine….de ce sa te chinui sa faci de la zero (si probabil sa nu-ti iasa la fel de bun), cand poti cumpara cu banii jos? 🙂 Nu de alta, dar nu vad pe ucraineni sa se planga (desi….ar cam trebui).

  11. Am avut sansa sa il vad pe viu prin ’95 cand imi satisfaceam stagiul militar,am facut armata langa Otopeni la UM 01985,ce sa zic superb pasaroiul!

  12. „transferul productiei sub licenta in China” „Chinezii sunt interesati si de productia sub licenta a motoarelor ZMKB Ivchenko-Progress D-18.”(baieti isteti chinezii astia)
    „sub supravegherea si cu colaborarea celor de la Antonov.” (whatever).

    • capatu` satului

      se spune ca actualul avion de transport Y 20 are cel putin aripile proiectate cu ajutor ucrainean.
      acum ca piata rusa a murit pt. ucrainieni trebuie si ei sa se orienteze in piata ca sa nu ajunga unde suntem noi,

      asa au aparut colaborarea cu arabetzi sauditzi pt. An 132, colaborarea cu chinezii, etc.

Produse evoMAG.ro

Lasă un răspuns la nicolae Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *