Incet si tarziu, am ajuns la finalul ciclului de articole despre armamentul romanesc de aviatie. Au ramas de prezentat bombele de aviatie. Inca o data, informatiile au fost dificil de gasit.
Si sarace. Mai mult imagini.
Dar ceea ce a fost surprinzator, a fost numarul mare de de realizari din perioada pre-1989 sau numarul mare de proiecte, nefinalizate sau inmormantate la nivel prototip sau preserie, de dupa 1989. Ca si atatea altele, o istorie de eforturi, impliniri sau deceptii.
Sa incepem enumerarea metodic, si cu inceputul.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial Romania a reusit sa isi asigure o buna parte din necesarul de bombe de aviatie explozive de uz general din productia interna. Un grup de intreprinzatori romani, cel mai cunoscut
dintre ei fiind Elie Carafoli, au pus bazele uzinei numite Intreprinderea Romana Mecanica si Chimica Mija in anul 1938 specializata in fabricarea bombelor de aviatie si a incarcatoarelor pentru armamentul de bord. Exact in ultimul moment.
S-au produs bombe de 12, 50, 100 si 225 kg.
Bombele de 12 kg s-au utilizat in special pentru dotarea avioanelor de recunoastere IAR-37/38/39 si SET-7 KB/KD.
Avionul IAR-81 lua la bord in mod obisnuit o bomba de 225 kg, alaturi de doua bombe de 50 kg. Pentru antrenament s-au utilizat si bombe cu corp de beton si ampenaje normale din otel.
De asemenea se mai mentioneaza o bomba caseta produsa in tara, utilizata de avionul IAR-39, care continea cateva grenade antiinfanterie. Una din aceste grenade a fost recuperata de un grup de arheologi amatori in imprejurimile portului Odessa, imaginea fiind postata pe site-ul Traditia Militara.
Bomba 12 kg
Bomba 12 kg pe IAR
Bombe 50, 100,225 kg muzeu
IAR 81 bombe 50+225 kg
IAR 81 bombe 225kg-50kg
IAR-81 bomba beton
Razboiul a venit si s-a dus. S-a dus si industria noastra aeronautica, distrusa pana si prin tratatele de pace. A durat mult pana cand un om curajos a reusit sa o recladeasca. Alaturi de ea s-a reconstruit si industria de armament. Uzina care producea bombe de aviatie a renascut pe vechiul loc. Si chiar daca a renascut doar pentru a muri inca o data, a lasat amintirea unei vieti rodnice.
Iata ce a produs Uzina Mecanica Mija, alaturi de sora ei mai tanara, Uzina Mecanica Dragomiresti:
Bombe explozive de aviatie, de uz general.
Categoria 50 kg
BE-50
BE-50 – IAR 823
BE-50 pe adaptor LMB-4×100
BE-50 pe adaptor LMB-3×100
BEM-50
BA-50, cu o forma mai putin aerodinamica decat cea dinainte mentionata, pe corpul acesteia putandu-se observa sudate inele de franare, probabil pentra a mari timpul de cadere al bombei, pentru a da o mai mare siguranta avionului lansator
BA-50 pe adaptor LMB-3×100
BA-50+BE-50
BE-50 +2xBA-100 pe adaptor LMB-3×100
BE-50+2xBA-100 pe adaptor LMB-3X100
BEF-50, bomba prevazuta cu parasuta de franare intr-un container care face corp comun cu fuselajul bombei, destinata atacului in zbor razant, parasuta fiind necesara pentru franarea bombei, din nou pentru a da timp avionului lansator sa iasa din zona de actiune a suflului si schijelor
BEF-50
BAEF-50 P, o bomba realizata intr-o conceptie moderna, modulara, cu ampenaje (tail unit, termenul consacrat in terminologia militara internationala) interschimbabile. Varianta cu modul-container cu sistem de parasute de franare este denumita BAEF-50P-VF, iar cea cu ampenaj de stabilizare pe traiectorie BAEF-50P-VL. De mentionat ca modulul-container al sistemului de parasute de franare prezinta aripioare de stabilizare rabatabile, posibil pentru utilizare intr-un lansator tip revolver, niciodata realizat.
BAEF-50P-VF
BAEF-50P-VF
BAEF-50P VL
In practica, in afara de cazul in care sunt utilizate pentru inarmarea avioanelor si elicopterelor usoare, bombele de acest calibru sunt lansate de pe lansatoare multiple, acum existand informatii despre lansatoarele pentru 3, respectiv 4 bombe LMB-3×100 si LMB-4×100.
Categoria 100 kg
BA-100
BA-100
BA-100
BA-100.
BE-100, relativ la care nu am gasit imagini, ci doar mentionari in graficele cu variantele de inarmare ale avioanelor de lupta produse in tara.
BEM-100, probabil o varianta inbunatatita a celei sus mentionate
BA-100 + BEM-100
BEM-100 IAR-93
BEM-100
BM-100, doar o mentionare pe site-ul Uzinei Mecanice Mija
BEF-100, bomba cu parasuta de franare in container solidar cu corpul bombei
BEF-100
BEF-100.
BEF-100 .
BAEF-100L, o mentionare pe site-ul ROMARM
BAEF-100L
BAEF-100 P, bomba realizata in sistem modular, varianta cu modul de ampenaj pentru stabilizare pe traiectorie fiind denumita BAEF-100P-VL, iar cea cu modul -container pentru sistemul de parasute de franare fiind denumita BAEF-100-VF, acest modul fiind denumit CPF-100.
BAEF-100P-VL
BAEF-100P -VL
BAEF-100 P-VL
BAEF-100P VL + BAEF-5OP VF
BAEF-100P-VF.
BAEF 100P-VF
BAEF 100 P- VF
Caracteristici BAEF
Caracteristici BAEF
Caracteristici BAEF-100P
Bombele sunt utilizate in general pe lansatoarele multiple tip LMB-3×100 si LMB-4×100.
Categoria 250 kg
BM-250
BM-250
BM-250 lansare
BM-250
BM-250E
BM-250E
Date BM250E
dateBM 250E
BA-250
BA-250
BA-250
BA-250
BA-250
BAEF-250L, o bomba de aviatie realizata modular, cu modulul posterior detasabil (este adevarat ca nu am vazut deocamdata decat modulul cu ampenaje pentru stabilizarea pe traiectorie), si botul frezat plan, posibil pentru facilitarea instalarii ulterioare unui sistem laser de dirijare pe traiectorie, sistem lansat in cercetare dar niciodata finalizat.
Bomba apare si sub denumirea de BAEF-250L-L.
BAEF-250L-L
BAEF-250L-L
BAEF-250L-L
Date BAEF250L
In functie de acrosajele avionului purtator, bombele de 250 kg pot fi incarcate cate una pe un acrosaj, sau cate 2 utilizand lansatorul dublu de bombe LMB-2×250.
Categoria 500 kg
BA-500
BA-500
BA-500
BA-500
BE-500
BE-500
BE-500
BE-500E, mentionat de site-urile Uzinei Mecanice Mija si de un site partener Patromil
Tabel BE-500E
Tabel BE-500E
BE-500EM , un model original
BE-500EM
BE-500 EM
tabel BM-500 EM
BM-500, model mentinat de site-ul U.M.Mija
BAEF-500, dupa forma, o varianta imbunatatita a BE-500
BAEF-500
BAEF-500
BAEF-500L, realizata cu coada detasabila si botul frezat plan. De mentionat ca in general bombele de calibru mare au in general coada detasabila, pentru facilitarea logisticii si instalarea unui detonator suplimentar.
BAEF-500L
BAEF-500L
BAEF-500L
Tabel BAEF-500L
Bombe speciale
Pe langa bombele explozive de uz general, un accent deosebit s-a pus pe crearea unor munitii specializate.
Pentru distrugerea aeroporturilor s-a realizat BAP-100, bomba antipista de 100 kg, produsa la Mija.
Bombei antipista BAPO-100, cu profil optimizat si cu incarcatura duala nu i s-au acordat fonduri pentru dezvoltare in competitia 2008 a Programului Inovare .Probabil nu va mai fi realizata.
Pentru a reduce costul antrenamentelor, s-a realizat la U.M.Dragomiresti bomba de 10 kg tip BECR-10, impreuna cu lansatorul specializat cu o capacitate de 2 bombe, denumit LMBE-10. La impactul cu solul, se detoneaza
o incarcatura pirotehnica fumigena pe baza de clorura de titan, cu timpul de ardere de 30 secunde, pentru identificarea punctului de impact. Pe langa reducerea costului, un beneficiu important este cresterea gradului de securitate, prin reducerea masei bombei si inlocuirea incarcaturii explozive
cu una fumigena.
lansator de bombe de antrenament
BECR-10
Tabel BECR-10
Pentru distrugerea tintelor submarine in zonele costiere, fluviale sau in rada portuara, s-a realizat bomba antisubmarin BAE-1, de 50 kg, la Uzina Mecanica Tohan. Tot in acest scop, ACTTM a realizat un lansator de grenade antisubmarin ce se monteaza la acrosajele normale ale elicopterelor. Acesta utilizeaza grenadele antisubmarin de punte, realizate tot la U.M.Tohan. O masura inteleapta, avand in vedere stocurile de grenade antisubmarin existente la data realizarii.
Dupa sursele de pe net, acest tip de grenada are masa de 45 kg, o incarcatura exploziva de 25 kg, viteza de scufundare 2,1 – 2,3 m/s. Nu am gasit date despre adancimea maxima de detonare, dar judecand dupa aria de utilizare nu este necesara o profunditate mare. Oricum, grenadele reactive antisubmarin produse la U.M.Tohan au adancimea maxima de detonare de 350 m, gratie detonatoarelor produse la Uzina Mecanica Sadu.
Lansator grenade AS
Grenada AS 45 kg
Grenade AS
BAE-1 UMTohan
Grenade AS de punte UMTohan
A fost realizata o varianta lansata din aer a minei MMA, produsa la U.M.Tohan, prin traditie producatorul national de „arme sub apa”. Este o mina ce se poate utiliza la adancimi cuprinse intre 6 si 50 m, cu flotabilitate negativa (se aseaza pe fundul apei). Sursele consultate spun ca mina deriva din mina sovietica
AMD-500. Chiar daca este adevarat, efortul de proiectare si modernizare a fost luat de la inceput. Mina este prevazuta cu detonatori magnetici si acustici.
Energia este furnizata de o baterie tip zinc-oxid de magneziu. Masa este de 572 kg, cu o incarcatura exploziva de 3oo kg.
MMA
MMA
Focoase
Cel mai utilizat focos este un focos electric de contact, FUEBA, produs la U.M.Mija, similar cu cel sovietic AVUET. Este un focos cu mecanism electric de initiere, cu impuls de initiere de 27 V, si care permite bombardamentul la altitudini mai mari de 30 m si la viteze de pana la 1000 km/h. Focosul are 3 trepte de reglare a timpului de armare dupa lansare, si anume:
mic ( 1,3-2,6 sec ), mediu ( 3,5-5,5 sec ) si mare ( 8,7-13,5 sec ).
Pentru reglarea timpului de explozie dupa impact, dispune de 4 trepte:
instantaneu, mic ( 0,025 sec ), mediu ( 0,075 sec ), mare ( 8,2-14,5 sec ).
Focoase aviatie Fueba UMMIJA
In desenele bombelor apare si un tip de focoase mecanice cu elice de armare. Sursele sunt contadictorii, indicand fie focoasele sovietice TM-24, TM-4, AV (A sau B) fie un produs indigen cu sursele de inspiratie amintite.
Dar nu se produc doar modele dupa surse de inspiratie straine. Pentru inceput Academia Tehnica Militara a realizat un focos electronic de proximitate, asimilat in productie de A TECH Curtea de Arges.
Printr-o fructuoasa colaborare, au rezultat apoi mai multe tipuri de focoase electronice, alaturi de terminalul de programare, care realizeaza transferul de date fie prin cablu, fie inductiv.
Focoase aviatie FUEBA UM Mija
Focos proximitate ATM
Focos proximitate ATM
Focoase de proximitate ATM
Focoase armtech
Perspective
Amintiri …
Daca trecutul se arata rodnic, prezentul nu e ceea ce ar trebui sa fie. Un proiect de modul de dirijare laser a ramas nefinalizat. Bomba BAPO-100, fara subventionare. Si totusi, se mai face cate ceva.
SIARM S.A. spre exemplu a realizat prototipul bombei de 250 daN adaptata pentru kit-uri de dirijare, compatibila NATO, o noua bomba cargo de 250 kg. Un modul de dirijare GPS pentru bombe de aviatie se afla in studiu, in colaborare cu ACTTM si alti parteneri.
Si mai sunt .
Ramane de vazut ce va face statul roman, aviatia militara romana.
Probabil nimic.
Produse performante exista. Spre exemplu SIARM a dezvoltat si livrat bombe de aviatie inerte tip MK 82 si bombe de aviatie reale tip MK 83. Si nu oriunde, ci in Israel.
Aviatia romana este ramasa in urma in privinta dotarii cu munitii performante. Ma rog, ar trebui si ceva avioane ca sa aiba asta un sens …
Oricum, cei ce au o oarecare putere de decizie, gandesc altfel decat noi.
A ramas antologic episodul in care Romtehnica si Ratmil s-au concurat pentru a obtine un contract cu India pentru livrarea de bombe de aviatie. Pana la urma, dupa multe balbaieli din toate partile, contractul a fost pierdut. Asta daca a existat de la inceput interes in semnarea lui. Daca nu, totul face parte din aceesi tragicomedie pe care o traim de 22 de ani si in care ne credem actori.
Dar suntem doar spectatori. Si inca platim biletul. Scump.
Tunuri de bord pentru aeronave de fabricatie romaneasca
Surse :
– albumele Expomil 1999 si Expomil 2007 realizate de Ionica Fonos
– http://rumaniamilitary.wordpress.com/
– http://www.traditia-militara.ro/forum/YaBB.pl
– www.mapn.ro
– www.roaf.ro
– www.acttm.ro
– www.ummija.ro
– www.romarm.ro
– www.mycity-military.com
– www.airwar.ru
– site-ul SIARM
– site-ul U.M.Dragomiresti
– You Tube
– emisiunea ProPatria , TVR 1
– revista Aeromagazin
– revista TTM
– prospecte ROMARM
Nicusor
George ai vazut asta
http://cronicaromana.ro/2012/08/22/romania-ar-putea-cumpara-avioane-f-16-din-portugalia/
olandezii deja le-au dat ale lor, doar astea au ramas
nici vorba de avioane noi, tot cu astea care la noi ar fi la mana a 3-a ramanem
La cate bombe ai pus pe blog nu cred ca vom mai avea vreodata parte de avioane…
Nu stiu daca actuala forta aeriana romana mai are capacitatea sa acroseze
simultan toate bombele din imagini, numarate bob cu bob.
Probabil ca daca am mai renunta la bombe si ne-am concentra pe survolare am avea mai multe de castigat. Desigur pentru aceasta ar trebui sa ne orientam spre tehnica si nu pe forta bruta.
Angela, nu incepe cu survolul ca ne facem de minune si aici .Cu ce ? 🙂
Multe din bombe sunt copii ale celor sovietice FAB-500 M62 de ex BEM-500EM
Iti spun din amintirile de pe vremea scolii ca nu-i totdeauna usor sa copiezi .Cat despre tehnica militara romaneasca de inspiratie sovietica , gandeste-te ca fiecare element a fost modificat, spre a nu fi nevoie de acordul sovieticilor la export .
Nu cred ca este cazul.. Rusii erau destul de relaxati la acordarea licentelor. De aia acuma au probleme cu AK clones – licentele erau foarte relaxate si nu prea au ce face.
In orice caz, s-a urmat cam aceeasi ideea cu restul cateegoriilore de arme, fabricam modelele echivalente si interschimbbile cu cele rusesi. In mare parte se vede in formele proiectilelor – doar ultimele sunt mai aerodinamice.
Dupa cum am scris in comentariu , problema era la export , si nu ma refer la productia de armament in cadrul Tratatului de la Varsovia , unde fiecare tara avea cota ei de productie , un fel de offset .Ma refer la piata pe valuta sau petrol , unde nu se putea vinde un produs realizat sub licenta fara acordul Moscovei .
Hai sa nu ne referim numai la armament : in Egipt , demult, ne-au ” suflat ” un contract consistent de tractoare , la pret de dumping, daca imi aduc bine aminte .Trebuiau sa faca export si sovieticii , nu ?
Necazul e ca acum s-a rezolvat bine si .. forever problema , prin ” exterminarea ” industriei
romanesti si a capitalului romanesc .
Corect! Este echivalentul Seriei M62 cu coeficient redus de rezistenta la inaintare (dezvoltata pentru utilizarea pe bombardiere supersonice – Tu-22 si MiG-25RB).
BAEF este echivaletul seriei Mk. 8X a carei fabricatie a fost asimilata in tara…