În teoria conflictelor armate, există o regulă (lege) dovedită de multe ori în istorie: cu cât numărul și intensitatea disensiunilor diplomatice, culturale și economice dintre state (sau alianțe de state) sunt mai mari, cu atât scânteia suficientă izbucnirii „glasului armelor” este mai mică.
Cu alte cuvinte… Până la posibila declanșare a unui al Treilea Război Mondial nu este mult… dacă se continuă în acest ritm la nivelul conflictelor și crizelor internaționale.
Încep prin a cita un mare specialist în relaţii internaţionale pe nume Karl W. Deutsch: „Dacă civilizația noastră va fi distrusă în următorii treizeci de ani, acest fapt nu se va datora foametei, vreunui dezastru natural global sau ciumei bubonice, ci politicilor externe și relațiilor internaționale. (…) Putem învinge foametea și epidemiile, însă nu putem „trata” încă puterea armelor de care dispunem și nici comportamentul nostru, în calitate de națiuni.”
Având la dispoziție o serie de instrumente fără precedent pentru acțiunile naționale – ideologii și arme – statele naționale au devenit niște mijloace tot mai periculoase de propagare a conflictelor internaționale (închise sau deschise – în cazul de față între Japonia și China, vorbim de un conflict deschis), având un potențial semnificativ al escaladării lor către distrugerea reciprocă și anihilarea finală (militară sau economică) chiar a întregii civilizații (dacă este să ne gândim la imensul arsenal nuclear). Întotdeauna în urma uni conflict, oricât de sângeros ar fi, cineva are de câștigat. Nu mă refer la cineva făcând parte din posibilii beligeranți. În „Războiul Globalizării” care cred că se va dezlănțuii în curând, este valabilă regula: când doi de bat, al patrulea câștigă. Este dificil de explicat de ce al patrulea și nu al treilea. Nu constituie subiectul și nici menirea acestui articol.
Trebuie menționat că în aceste domenii, în spatele a ceea ce mijloacele mass-media relatează prin informații mai mult sau mai puțin corecte, se află mereu stări de fapt și situații cum mult mai grave și periculoase. De asemenea, întotdeauna pe lângă un simplu conflict sau disensiune diplomatică între oricare două state (cu atât mai mult când vorbim de superputeri) se află un întreg război al structurilor de „intelligence” ale factorilor implicați (aici state, în alte cazuri alianțe de state).
Era de așteptat ca între Japonia și China să apară „ceva” nou dar mai ales „necesar”.
Comunitatea internațională ar trebuii să aibă foarte mare grijă (și atenție) legat de acest conflict survenit între cele două state. Ambele au conexiuni și implicații internaționale deosebit de vaste. China domină de câțiva ani lumea din punct de vedere economic, iar Japonia furnizează (printre multe altele) peste 80% din echipamentele electronice de comandă ale tuturor dispozitivelor militare atât ale SUA (implicit NATO) cât și Rusiei.
Ambele sunt superputeri economice și mai ales militare.
Un scenariu similar a fost înregistrat și în zorii timpurii al Celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, Japonia a încercat invadarea Chinei pentru resurse și corelat cu tendințele de la acea vreme ale NSDAP din Germania, a apărut ideea creării AXEI.
Observ cu teama și îngrijorare cum un al doilea focar de „scandal”, survenit între mari puteri din hegemonia mondială, se iscă pe motive teritoriale și mai ales energetice. Primul este așa-zisa „amenințare” a Iranului.
Credeam că societatea umană a trecut de acest „pas” al războaielor (conflictelor) pentru teritorii.
Sunt cel puțin trei probleme importante care evoluează negativ la nivel internațional.
1. Tensiunea puternică intre Israel (cu SUA, Marea Britanie și o PARTE! din UE) de o parte și Iranul (puternic sprijinit, cel puțin logistic, de China și Rusia de cealaltă parte.
2. Disensiunile dintre Japonia și China cu privire la insulele din Marea Chinei de Est.
3. India și Pakistan asupra Kashmir-ului (iarăși – ambele puteri nucleare).
Considerentele de la punctele 1, 2 și 3 coroborate cu prelungita și stimulata criză economică internațională, imi creaza impresia că ar putea constituii primele motive solide (dorite de unii) pentru a impune acel „Guvern Mondial” ca singura soluție de compromis în vederea salvării lumii de un posibil al Treilea Război Mondial (în care, dacă va avea loc, estimez moartea a cel puțin 500 de milioane de oameni doar în prima lună – în ipoteza utilizării masive a capabilitălilor nucleare).
Mă îngrijorează să tot aud de conflicte și disensiuni din ce în ce mai multe, mai ales internaționale, într-o lume a tehnologiei, a informație, a comunicării, a automatizării etc.
La urma urmei chiar înțeleg… totul se rezumă la resursele primare de energie.
Sper ca aceste conflicte să fie rezolvate pe cale diplomatică iar generațiile care vin din urmă (deja într-un viitor incert) să nu fie nevoie să-și înceapă viața în ruine și munți de cadavre ale unei viitoare „mărețe civilizații dispărute”.
ing. Viorel LUCACI.
OFF-TOPIC
Va rog sa ma lamuriti,cum ii ales un light machine gunner(mitralior,cel cu PK-ul sau RPK-ul) in armata romana,ma refer,te oferi voluntar si faci o specializare sau cum?Va rog sami raspundeti.Multumesc!
Nimeni nu se ofera voluntar sa care o mitraliera. Pe vremuri cel mai mic din pluton sa …capatuia cu ea. Acum cred ca trebuie sa ai doar ghinion. Mitraliorul capata apoi un antrnament suplimentar, nu este deloc usor sa fi mitralior.
Daca e sa vorbim de „guvern mondial”, sa nu uitam ca Apocalipsa vorbeste despre razboaie. in prezent, un guvern mondial nu este acceptat de nimeni. doar nenorocirile care se vor/pot intampla vor schimba aceasta atitudine si nici atunci nu va fi sigur ca aderarea la GM va fi ceva benevol.
Unde doar o „PARTE! din UE”? Germanii par cei mai vocali pentru impunerea unor sanctiunii impotriva iranului. UE a reusit in 4 luni prin sanctiuni economice sa ingenuncheze economia iraniana, ceea ce SUA incerca de 4 ani.
O sa vedem ce va urma…..
@ George
„Până la posibila declanșare a unui al Treilea Război Mondial nu este mult… ”
UNDE si CUM ar mai putea trai/supravietui cei care vor ramane in viata dupa un conflict nuclear? Cum vor putea evita RADIATIILE nucleare si efectele lor?
Paradoxul armelor nucleare este dat de faptul ca tocmai incredibila lor capacitate de distrugere a mentinut pacea mondiala dupa cel de-al 2 lea razboi mondial
Conflicte regionale au mai existat si vor mai exista; chiar si cele de genul India vs Pakistan. Cele doua tari detineau arme nucleare si in timpul desfasurarii „conflictului Siachen”; si totusi nu le-au fost folosit.
Pentru un pret bun Rusia isi va da o.k-iul pentru bomabradarea Iranului, mai devreme sau mai tarziu 😉 Au facut-o in trecut si cu alti aliati si nu cred ca nu ar mai face-o din nou.
Un conflict chino-japonez ar duce la distrugerea relatiilor economice intre cele doua tari si, implicit, la o puternica aprofundare a crizei economice mondiale. Din punct de vedere militar poate ar castiga dar in plan economic, ar fi un dezastru.
Marile companii mondiale si-ar reloca (incet-incet) productia din China in tari de precum Vietnam, Thailanda etc generand astfel o puternica scadere economica.
Va dati seama ca 500 000 000 din 7 miliarde nu este chiar cine sitie ce? Evolutia galopanta a populatiei mondiale pune mari probleme din toate punctele de vedere si, este posibil ca in curind sa se ajunga la limita de ”carring capacity” a pamintului. Ea exisita si trebuie sa fim constienti de aceasta.
In ceea ce priveste Guvernul Mondial, el existam doar ca noi nu-l vedem. Iar tendinetele lui sint tiranice. Este foarte posibil ca existenta acelor vieti omenesti sa fie deja puse sub semnul intrebarii in calculele pe care si le-au facut dinsii.
Reducerea populatiei globului este o problema care framinta de mai multa vreme Guvernul Mondial.In timp s-au incercat mai multe metode, vezi SIDA, gripa porcina, aviara, vaca nebuna etc. Rezultatele au fost insa modeste.Pina la urma, saracii, nu vor avea incotro si vor trebui sa declanseze si razboiul, ca fiind singura solutie eficienta de decimare substantiala a populatiei.Din pacate asistam neputinciosi la jocul pe care il fac un numar restrins de cetateni, care se joaca cu soarta omenirii si care si-au arogat dreptul de viata si moarte asupra tuturor.