General de corp de armata Alexandru Hanzu

Mergem mai departe cu lista personalitatilor militare aproape uitate, generalul corp de armata Alexandru Hanzu, cel de care se leaga o cariera militara de exceptie dar si o catedrala ortodoxa in Cluj.

Alexandru Hanzu s-a nascut in Cacova, judetul Sibiu, din parintii  Alexandru si Maria, tarani instariti, proprietari de animale, in anul 1871. Absolvent de marca cu rezultate deosebite al liceului de stat din Sibiu, tanarul Alexandu Hanzu este selectat pentru admitere la Academia militara Tereziana din Viena al carui absolvent devine, fiind incadrat la arma vanatori de munte. In anul 1900 locotenentul Hanzu este admis la scoala superioara de razboi de la Viena iar anul 1903 il gaseste pe capitanul Hanzu la specializare, curs pentru armele infanterie si vanatori de munte, la Paris deja legendara scoala Saint Cyr. Ulterior capitanul Hanzu este admis la ceea ce astazi s-ar numi un curs de conducere inter-arme la Scoala de Artilerie de la Potsdam, Germania Imperiala.

De notat faptul ca cel care va deveni generalul Hanzu vorbea pe langa limba romana, limba franceza, germana, italiana si maghiara. Pasiunea sa pentru cultura si lingvistica il va apropia in prietenie de cel pe care istoria il va retine ca Iuliu Maniu. Locotenetul Maniu fiind subaltern de-al lui Hanzu in perioada serviciului militar al primului mentionat.

In 1912 este avansat la gradul de maior iar anul 1913 inseamna anul casatoriei cu Amalia Hardt, dupa unele surse, membra a nobilimii austriece.

Inceputul primului razboi il gaseste pe Hanzu alaturi de regimentul sau de vanatori de munte pe frontul din Tirol iar ulterior Galitia. Pentru fapte de arme deosebite, este avansat la exceptional la gradul de colonel si decorat.

Romania Mare.

Sfarsitul marelui Razboi il surprinde pe generalul de brigada Hanzu oferindu-se voluntar sa ajute cu ceea ce poate consiliul dirigent al lui Maniu. Hanzu este insarcinat de generalul baron Ioan Boeriu si generalul Danila Papp/Pop cu infiintarea Garzilor Nationale din Ardeal. Astfel, generalul de brigada la vremea respectiva Hanzu a asigurat participarea Garzilor nationale romane la marea adunare nationala de la Alba Iulia din 1918. Pe plan personal, 1918 a insemnat si venirea pe lume a unicului copil, Ina Maria.

Dupa acest eveniment, generalul de brigada Hanzu este cooptat in compartimentul de ordine publica condus de Stefan Ciceo-Pop.

Dupa evenimentele generate de extremistul Bela Kun, generalul Hanzu, alaturi de prietenul sau de o viata, generalul Pop, au asigurat comanda primelor divizii romanesti care au ajuns in Budapesta (mai exact divizia 16 Infanterie aflata sub comanda sa, respectiv divizia 18 comandanta de generalul Pop). De notat activitatea generalului la Budapesta, sub ordinele sale s-au redeschis scoli inchise abuziv de bolsevici, biserici si a asigurat reinceperea liberului comert, fapte certificare in cronicile maghiare.

Marele Stat Major al Armatei Regale Romane apreciaza pregatirea generalului Hanzu si este numit sef de birou 1 in cadrul comandamentului Corpului 6 Armata, corp pe care il va comanda in scurt timp.

In perioada imediat urmatoare generalul desavarseste o munca titanica in materie de organizare militara iar dupa cum am obisnuit, nu citam de pe siteuri dubioase cu detinerea “adevarului” pe persoana fizica ci din Revista Gandirea Militara Romaneasca, citand la randul ei documente oficiale cu privire la organizarea Armatei din arhivele militare nationale si lucrarea lui Octavian Buzea – Clujul. 1919-1939:

Dupa 1 aprilie 1921 si pana la 23 martie 1939, Corpul 6 Armata a fost comandat de generalii Nicolae Petala, Danila Pop, Alexandru Hanzu, Ioan Prodan, Dumitru Motas, Gheorghe Florescu si Christea Vasilescu, despre care Octavian Buzea scria: „în perioada interbelica, în Cluj si în Transilvania, toti comandantii au savarsit o opera de mari proportii si de unanima pretuire.”

Generalul Hanzu asigurase dupa anul 1927 dezvoltarea strategica si tactica a armei sale de suflet – vanatorii de munte, arma al carei inspector de corp devine. Experienta sa in dimensiunea montana a razboiului si expertiza sa in organizarea unitatilor de vanatori de munte, dublate de increderea de care beneficia din partea Marelui Stat Major si, ulterior, din partea regelui Carol al II-lea, au generat si o stabilitate in functie si o incheiere cu succes a misiunii sale: transformarea acestor unitati specializate in unitati de elita.

De asemeni raman notate in fondul arhivistic interventile sale la factorii decidenti politici cu privire la pregatirea armatei, evolutia strategica si dotarea, citand astfel tot arhivele militare nationale. As dori sa mentionez ca aceste atentionari generalul Hanzu le face din postura unui militar activ si nu sub scutul rezervei si a unei pensii bine-meritate in cazul celor care au luptat in crancenele razboaie mondiale:

“În România, continua, însă, abordarea concepţiei tactice statice, potrivit căreia eşalonul de bază era divizia, fapt cu efecte negative la nivelul întregii armate şi implicit asupra structurilor organizatorice ale trupelor vânătorilor de munte. În anul 1928, generalul de divizie Alexandru Hanzu, comandantul Corpului Vânătorilor de Munte, arăta într-un memoriu adresat forurilor superioare, asupra necesităţii pregătirii întregii armate în condiţiile terenului muntos, pentru că „România, neputând duce o politică activă, nu va putea hotărî nici spaţiul, nici timpul operaţiilor militare într-un viitor război”.”

Anii 1930 si Carol al II-lea il aduce pe generalul Hanzu pe scena principala a politicii romanesti si functia de Inspector general al Armatei Regale Romane iar dupa trecerea in rezerva generalul este numit guvernator al regiunii Somes/Crisuri.

In 1938 este mentionata interventia Generalului de corp de armata (rez) Hanzu, proaspat guvernator (rezident regal dupa denumirea oficiala) pentru finalizarea catedralei ortodoxe din Cluj, astfel incat anul 1940 a insemnat finalizarea constructiei edificiului.

Comunismul.

La fel ca si in cazul prietenului sau de o viata, generalul Papp/Pop si povestea generalului Hanzu se incheie trist. Generalul desi in varsta si bolnav, figureaza in structura Marelui Stat Major al Armatei in anul 1945 ca si consilier si este mentionat purtand uniforma specifica gradului desi era in rezerva deja de multi ani. La scurt timp dupa intrarea in tara a divizilor “Tudor Vladimirescu” si “Horia Closca si Crisan”, functiile principale din Marele Stat Major sunt inlocuite de personalul divizilor sovietice antementionate. Printre primii inlocuiti este generalul de corp de armata in rezerva Hanzu si trimis la Cluj intr-o forma arest la domiciu. In final, este deposedat de acest domiciliu si obligat sa se mute in beciul fostei sale case alaturi de fiica sa, Dr. Ana Maria Hanzu, medic. In acest beci, cum “merita” (si) acest erou, a fost acompaniat pentru scurtul timp ramas pe pamant de prietenul sau Generalul Pop alaturi de care se si stinge din viata in 1949.

De retinut ca si acest militar, alaturi de Generalul Pop, a fost decorat, in ordine, de imparatii Franz Joseph I si Karl I ai Austriei si apoi de Regii Ferdinand I, Carol al II-lea si Mihai I ai Romaniei.

Pe final, as vrea sa subliniez importanta acestor personalitati in lumea prezentului unde modelul de rigoare, cultura si educatie este inlocuit treptat cu modele, ca sa formulez politicos, discutabile. In opinia mea, acesti oameni au ridicat un standard al demnitatii in functia de stat, un standard al demnitatii si rigorii militare in serviciul militar de la care noi nu trebuie sa facem rabat. Daca nu avem pretentia ca cei pusi in inalte functii sa vorbeasca 4-5 limbi straine ori sa fie educati la scoli precum Saint Cyr,  sa cerem eventual o cariera profesionala fara cusur.

Bibliografie si documentare suplimentara

  1. https://de.wikipedia.org/wiki/Vereinigte_Artillerie-_und_Ingenieurschule
  2. http://www.tribuna.ro/stiri//actualitate/generalii-de-corp-de-armat-dnil-pop-i-alexandru-hanzu-romani-ardeleni-au-fost-prieteni-pe-via-131397.html
  3. https://europecentenary.eu/romanian-soldiers-from-transylvania-in-vienna-and-prague/
  4. http://ancmrr.ro/filiala-judeteana-sibiu-general-ilie-steflea-9/
  5. Preda, Dumitru, Alexandrescu, Vasile, Prodan, Costică – În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, ISBN 973-45-0094-5
  6. My Second University: Memories from Romanian Communist Prisons -de Stanciu Stroia, Dan L. Dușleag.
  7. http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujulcrestin/1938/BCUCLUJ_FP_280129_1938_004_020.pdf
  8. http://presamil.ro/om/2014/18/files/assets/basic-html/page17.html
  9. Revista Gandirea Militara Romanesca https://gmr.mapn.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/revista__3%202016.pdf
  10. Octavian Buzea -, Clujul. 1919-1939, Cluj-Napoca, 1939, p. 196.
  11. Sursa poza: https://www.europeana.eu/portal/ro/record/2020601/contributions_15709.html, multumiri dl Col. rez. Victor Neghina

Multumiri dnlui. Ing. Ilie Hanzu pentru informatile puse la dispozitie prin intermediul articolelor publicate.

Cu inalt respect si pretuire tuturor Vanatorilor de Munte, trecuti, prezenti si viitori.

Am onoarea!

Ma semnez al vostru lt(rez)

37 de comentarii:

  1. cu parere de rau…o mare parte din marile nume ale istoriei romaniei de fapt nu sint produsul ‘scolii’ romanesti…ci al unor siteme educationale straine…unde nu doar ‘invatatura se invata’ ci si deminitatea si onoarea…
    cred ca astea din urma sint cel putin la fel de importante iar sistemul educational romanesc de acum nu le are sau promoveaza…

  2. Mulțumim pentru articol Lt.!
    Ăștia sunt adevărații eroi, nu mancurții veniți cu tancurile sovietice… Au murit în anonimat sau, mai rău, prin pușcăriile comuniste, după ce au scăpat cu viață din război.
    Copiii eroilor au fost alungați din școli și marginalizați.
    Nepoții trădătorilor ne conduc!

    • Cu deosebita placere. Diferenta intre atunci si aucm este ceea ce latru eu prin articolele cu rezerva. Atunci Marele stat major avea viziunea sa ia cei mai buni dintre cei mai buni. Practica studiilor in straintate a continuat si in interbelic, majoritatea ofiterilor de comanada avand studii in Franta.Dupa 47… stim prea bine.

      • a continuat si dupa ’47 doar că la moscova.

        • Da, ma gandeam daca sa scriu continuarea sau nu, ca studiile la Moscova veneau cu un „angajament”. Sau puteai fi format si in Romania, de regula cu prioritate era selectat prostul satului.
          Mai erau desigur cei putini si cu viziune care erau eliminati de sistem sau cei care aveau si abilitatea sa evite cizma in cur erau trasi pe linie moarta. Era un sistem diabolic de neutralizare a valorilor si promovare a celor vizibil limitati.
          Sound familiar?

          • ma gandesc ca imediat dupa razboi pregatirea ideologica se facea obligatoriu la moscova inclusiv cea militara iar dupa venirea lui nicolae la butoane si intrarea pe fagasul nationalismului rosu ne-am dezvoltat singuri catedrele de studiu si pregatirea cadrelor de nadejde ale partidului pe modelul de socialism autohton reducând numarul cursantilor la moscova.

          • Bravo locotenente!
            Avem onoarea.

  3. Multumesc de fila de istorie

    • Cu drag! Cat ma tin tastele voi mai scrie caci sunt multi militari romani uitati in negura istoriei din pacate.

    • Un exemplu de militar roman exceptional si de urmat! Nu stiu cati militari ca General Alexandru Hanzu are azi Armata romana?!

      • Foarte putini as spune. Am cunoscut fugitiv un domn(si spun domn apasat) general care mi-a dat impresia unui om deosebit si unui general croit pe tipologia ofiterilor interbelici. Este vorba de dl general Sorin Ioan, Dumnezu sa-L ierte si sa-L odihneasca.

  4. Salut. Domnule multumesc mult pentru articol, pentru a face o comparatie usor deplasata intre sistemele de invatamant din perioada trecuta si prezent ar trebui sa revedem conferintele de presa ale comandantului jandarilor dupa 10 august si acel comandant al pompierilor dupa difuzarea filmului cu intervantia, nema cultura generala,colonei si nu simpli soldati care cu greu leaga doua fraze,dupa mine a fi colonel inseamna sa fi toba de scoala si sa vorbesti macar 2 limbi straine,sau cum a zis Veorica cine macane o alta limba straina vorbeste de nasol Romanica noastra. Nea Sindila si alalalt colonel cred ca nu prea au fost curiosi cum se deschide o carte.

  5. Felicitari pentru articol. As fi curios ce contine un manual de istorie a României care este predat acum. Sunt mentionate aceste nume in treacat ?

  6. poate ca sunt un tampit dar cred ca ne era mai bine daca austriecii nu mai plecau din Principate dupa razboiul Crimeii.De la Traian incoace nu exista alta structura statala/imparatie/civilizatie care sa ne fi civilizat in asa fel in care a facut-o Kakania.Kaiserliche und Konigliche,abreviat KuK.Pacat de imperiul ala, singurul defect e ca i-au lins in kur pe unguri.Daca sarbii erau mai cerebrali nu-l executau pe franz.Ata ete!Istoria se scrie cf. indicatiilor partidului comunist biruitor-a se citi serpilieni, reptilieni, bubuli

    • @ mihai // Nu esti tampit, esti doar dezinformat. Constanta politicii austriece a fost sa deznationalizeze romanii sub diferite pretexte. Inclusiv civilizarea. Sa nu crezi ca noi suntem needucabili si necivilizabili prin forte proprii. Dar pentru asta iti trebuie putere economica si militara. De la sfarsitul Evului Mediu am fost lipsiti de toate acestea, iar elitele noastre au preferat calea usoara a linistii prin puparea papucului strainului, decat sa duca o lupta continua pentru dezvoltarea nationala. E usor sa fi factor civilizator cand ai resurse luate de la altii cu care ti-ai dezvotat economia si cultura. Mai greu cand esti o tara mica care trebuie sa supravietuiasca. Nu vezi ca si acum absolut toate elitele neamului romanesc pupa papucul unei puteri straine si nu lupta pentru propasirea natiunii. Toti! Eu sunt satul de cei care ne vad cu un viitor mai bun daca am fi ramas sub straini. Toti! Dar absolut toti ne-au vrut disparuti din istorie.

      • Asta-i istorie de dumitru almas 1986. Citeste : https://www.libris.ro/istoria-tradarii-la-romani-vol-1-2-mircea-balan-EST978-606-569-353-1–p1258103.html?utm_source=2parale&utm_medium=quicklink&utm_campaign=6e871ea97&utm_content=https://www.google.com/ si apoi iti explici de altii construiau catedrale si noi ne furam caciula reciproc exact cum facem acum. P
        Cu deznationalizarea s-au ocupat maghiarii, austriecii aveau alte sproturi. Si cat tragea habsburgul de pe fermeierul tirolez atat tragea si de pe cel roman, ca atare: http://www.historica-cluj.ro/anuare/AnuarHistorica2002/03.htm . Prin conscriptile urbariale culminand cu cea czirakyana ai un sistem clar de taxare, deci nu-i ceva estimativ.
        Asta cu ultravictimizarea era utila in epoca in special in perioada comunista, aveai acolo justificarea ideologica a izolarii tampite la care am fost supusi. dupa mintea multora, hai sa o punem de un shogunat si o izolare de 200 de ani, ca sa ne imbecilizam si mai mult.
        Si acum raspunsul la intrebare, dupa prerea mea: Nu cred ca era bine in structura aia chiar daca a exista un proiect federativ al unui avocat roman din Arad care i-a prezentat in arhiducelui Franz Ferdinand cu scurt timp inainte de a fi asasinat. Este vroba de cicluri istorice iar defunctul imperiu a ajuns la finalul sau. Dezintegrarea dupa prerea mea s-ar fi produs oricum eventual dupa modeul britanic ulterior. Pur si simplu am ajuns la finalul epocii marilor imperii. Ideea de structuri nationale aparuta in mijlocul sec XIX este mai apropiata de nevoile omaneilor iar faptul ca religia dispare ca punct principal de legatura intre oameni si apare natiunea respectiv cetatenia imperile multietnice si multi confesionale devin desuete. De ce spun ca nu era mai bine, da, au existat nobili romani in imperiu insa in mod cert exista o lipsa a drepturilor civile cu toate ca am avut reprezentare in parlamentul de la Viena.
        Dar eu subliniez cu totul altceva in acest articol, atunci am stiut sa valorificam persoanele competenete. Si acum gaseti absolventi de oxford, harvard etc. Cati dintre acesti absolventi au un loc de munca in statul roman? Sunt mai buni cei cu Spiru facut la 4j de ani decat tineri competenti.

        • austriecii au deznationalizat romanii in Bucovina

          • Mda, asta-i ca si cum reduci un complex mecanic denumit generic „autovehicul” la „se invarte roata”.

            • lt ai perfecta dreptate. Totusi austriecii au investir mult in infrastructura si in educatie in Transilvania

              • Nu contest meritele lor. Ei au avut o schema simpla si au aplicat-o cam peste tot: educatie. Au construit scoli cu duiumul. Din educatie izvoraste restul. Spre exemplu ca tot veni vorba de Bucovina si educatie, educatia find fundamentul stabilitatii, populatia romaneasca acolo in 200 de ani a crescut exponential de la aprox. 64.000 pe la 1774 pana la 350.000 in 1910. Deci romani declarati romani la census.

  7. Multumesc pentru articol!

  8. Fântânele, mai demult Cacova sau Cacova Sibiului https://ro.wikipedia.org/wiki/Fântânele,_Sibiu

  9. Bun articol.
    La multi ani George, Razvan, Nicolae,Iulian si tuturor colaboratorilor, comentatorilor si cititorilor din partea catorva vanatori de munte!
    Si nu in ultimul rand la multi ani baietilor din VM activi sau in rezerva, LT (rez). Radu si ceilalti care citesc!
    Per aspera ad astra!

  10. Felicitari pentru articol. Dureroasa si nedreapta soarta.

  11. Cinstirea memoriei înaintașilor e singurul lucru pe care îl mai putem face acum – nu avem voie să-i uităm. Felicitări pentru articol!

  12. Stimă,onoare şi respect DOMNULUI GENERAL ! Scârbă şi dezgust pentru turma de „generali” din zilele noastre care se băşesc şi beau prin birouri în mod eroic.

  13. La Multi Ani Vanatorilor de Munte.

  14. Am avut si noi cativa absolventi de la West Point. Mai lucreaza careva in domeniu? Nu stim sa apreciem valorile…sunt promovati cei care au absolvit tot felul de facultati de balet in locul celor care chiar au invatat si au absolvit facultati de top. De exemplu Funeriu, care era la Sorbona, il atacau ca nua are BAC..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *