Astazi, pe langa comparatia sus amintita, va vom face cunostinta si cu o companie cvasi-necunoscuta pana acum, am mai pomenit noi de ea prin comentarii, dar care este una de inalta tehnologie si care ar putea avea legatura cu dotarea atat pe zona corvetelor cat si a sistemului anti-aerian cu raza medie.
Compania RAMSYS GmbH
Actionari :
– Diehl defence
– LFK GmbH
RAMSYS a fost fondata in baza unui MoU semnat intre SUA si Germania si este condusa de un Steering Comittte (cu reprezentare egala americana si germana) care urmareste implementarea programului de cooperare industriala.
In cadrul programului de cooperare industriala, Raytheon isi asuma responsabilitatile pentru contractorii americani, iar Ramsys pentru cei germani si europeni. RAMSYS este responsabil pentru activitatile germane ale programelor: RAM, ESSM si SM2.
RAM este un sistem integrat de aparare antiaeriana destinat apararii efective a navei, autonom, allweather, „fire and forget”, cuprinzand un lansator cu putere mare de foc si rachete foarte eficiente cu ghidare duala, radar pasiv si IR. Sistemul este utilizat de majoritatea navelor marinei americane, ale marinei Germaniei si ale altor state.
SeaRAM a fost conceput ca o initiativa industriala, fondata de Raytheon si Ramsys in 1998. Scopul initial a fost de a dezvolta, construi si demonstra un sistem cu OSM (operational suitability model). Pana in prezent SeaRAM a crescut, devenind un program versatil, el fiind continuat in principal in cadrul marinei americane. SeaRAM este o combinatie reusita a radarului Phalanx, completat cu un sistem optoelectronic , un senzor ESM si a unui lansator RAM cu 11 rachete.
SeaRAM asigura apararea AA/anti-racheta efectiva, autonoma a navei si poate fi folosit si pentru apararea AA a obiectivelor aflate la uscat (tocmai ce s-a anuntat ca US Navy are in vedere dislocarea unui astfel de sistem la Deveselu).
ESSM este un program de cooperare a mai multor natiuni, dintre care voi mentiona SUA si Germania.
ESSM este capabilitatea care asigura apararea AA/anti-racheta pe raza medie. In timpul zborului racheta primeste informatii (uplink) de la CMS-ul navei, lucru care ii permite sa realizeze apropierea de tinta (terminal homing).
Standard Missile – SM2 – este un program de aparare AA. Rolul primordial al SM2 este a asigura apararea zonala impotriva tintelor aeriene.
SM2 primeste informatii (uplink) de la CMS-ul navei, care ii permite sa realizeze apropierea de tinta (terminal homing).
RAM vs VL Mica
Revenim acum la RAM vs VL Mica cu o intrebare. Comparatie din titlu vi se pare un pic fortata?! De ce?
Primul raspuns ar putea fi ca nu se pot compara direct cele doua sisteme dintr-un motiv evident: RAM este un sistem antiaerian si anti-racheta cu rol predominant de CIWS, iar VL Mica este un sistem antiaerian si antiracheta! Oare?
In realitate ambele sisteme sunt antiaeriene si antiracheta, doar ca din punct de vedere tactic (si chiar al bunului simt) ele sunt de fapt sisteme CIWS (close-in weapon system) de aparare anti-racheta, fiind practic ultima reduta in fata rachetelor inamice.
Daca sustinem ca sunt si antiaeriene apai sa-mi explice cineva cam ce ar putea sa fie in mintea unui pilot de la mansa unui Suhoi 30, Tu 95/Tu 22M3, Tu 160 care in loc sa lanseze racheta anti-nava de la +100/200km, s-ar apropia si-ar bombarda nava noastra in picaj precum Stuka navele britanice in preludiul Bataliei Angliei.
N-are sens nu-i asa? Noi vorbim de fapt de doua sisteme cu clare capacitati anti-aeriene, dar care, datorita schimbarii tacticilor de atac ale unei nave, nu vor vedea niciodata un avion pe radarele lor ci doar rachetele anti-nava de raza mare lansate de aceastea, astfel ca vom compara cele doua sisteme strict din punct de vedere al capabilitatilor lor ca sisteme CIWS si cum din punct de vedere tehnic nu avem foarte multe date, ne vom uita si la modul in care VL Mica si RAM sunt folosite de catre marinele altor tari, mai ales de marinele nationale ale statelor care le produc.
RIM 116 RAM
RAM este astazi extrem de folosit de US Navy. Americanii nu mai folosesc de altfel nici un alt sistem CIWS ci doar RAM/SeaRAM, atat pentru LCS-uri, cat si pentru restul flotei, mai ales pentru extrem de pretioasele sale portavioane, toate dotate cu acest sistem anti-racheta ca ultima linie de aparare impotriva rachetelor inamice.
Putem presupune ca Varu’ nostru Sam nu-si bate joc de propriile sale nave astfel ca afirmatia precum probabilitatea de lovire a tintei pentru o racheta RAM de +95% nu-i apa de ploaie. Utilizatorii de RAM folosesc lansatoare MK 49 Mod 3 cu 21 de rachete si MK 49 Mod 2 cu 11 rachete.
Pe langa US Navy sunt multe alte marine care folosesc sistemul, de la marina germana, la marina greceasca, cea japoneza, coreeana, turca etc.
Unul din avantajele sistemului consta in sistemul dual (pentru fiecare racheta in parte) de detectare si urmarire a tintei – IIR si radar – ca si de puterea foarte mare de foc, 21 de lovituri lansate spre tinte diferite in doar cateva secunde. Cu doua RAM per nava, 42 de rachete care ataca tinta in mod independent, sansele sunt destul de bune ca orice atac la saturatie sa fie respins fara pierderi. Greu de crezut ca o nava (romaneasca in acest exemplu) ar fi atacata de zeci de rachete anti-nava, dar este foarte verosimil sa preupunem ca 2-3-4 rachete ar putea “sa vina” in roi si atunci posibilitatea navei atacate de se apara simultan si suficient, plus de a pastra si o rezerva de foc, devin cu adevarat cruciale.
Raza unui RAM se “duce” la +10km pe orizontala si 9-10km pe verticala, putand angaja atat rachete anti-nava care vin foarte jos (seaskimming) cat si pe cele care ataca pe traiectorii lobate, la unghiuri de atac inalte fata de tinta.
Un avantaj al RAM este spatiul foarte mic necesar pentru montare, nu are nevoie de mult spatiu sub punte, nu-i trebuie lansatoare verticale (care, nota bene, pot fi folosite pentru alt tip de rachete), poate fi acceptat si pe nave de doar 400 to. Ai nevoie doar de un radar care sa detecteze racheta si un ordin de foc (sau automat).
Dupa ce a 4 a generatie de RAM (Bloc 2) a devenit operationala, cu IOC (initial operational capability) in 2015, au fost comandate de catre marina americana si marine din Europa mai mult de 1 000 de bucati RAM Bloc 2. Bloc 2 prezinta o manevrabilitate sporita, avand se pare un motor mai puternic, un sistem de control al zborului pe 4 axe, algortimuri de ghidare sofistificate si un radar cu sensivitate crescuta.
VL Mica
Racheta Mica, produsa de MBDA, este la origine o racheta aer-aer cu raza medie, ghidata, avand doua variante: una ghidata radar(RF) si una ghidata in IR (RI) si montata intr-un container ca sistem antiaerian si anti-racheta sol-aer. Nu exista nici o diferenta intre racheta aer-aer si cea folosita in lansatoarele verticale.
Asa cum am scris si mai sus, noi ne referim astazi doar la valentele anti-racheta ale sistemului, cele anti-aeriene nefiind de folosinta in cadrul acestui articol.
Astfel, Mica are o raza de 20km cu o inaltime maxima de angajare a tintei de 9km. Conform surselor deschise racheta ghidata radar are o raza ceva mai mare decat cea ghidata in IR. La plecarea din container Mica poate exacuta manevre agresive de urmarire a tintei de pana la 50g, dar odata ce-si depaseste jumatatea razei (undeva dincolo de 11-12km) manevrabilitatea sa scade spre 30g.
Un neajuns ar fi ca racheta are nevoie de containerizare speciala (lansare verticala in containere dedicate care contin si evacuarea gazelor) si nu poate folosi decat acel tip de container. Practic nu poti baga 4 Mica intr-o celula MK 41/Sylver S50 (paritatea la Sylver/VL Mica fiind de 1/1), asa cum faci de exemplu cu quadpackurile ESSM sau CAMM, asta pe langa raza redusa fata de cele doua rachete si nici nu poti folosi containerele Mica pentru alt tip de racheta.
Daca ai un spatiu limitat (iar pe o nava de lupta intotdeauna spatiul este foarte strict limitat) in care poti monta lansatoare verticale atunci Mica iti ocupa acel spatiu, din acest punct de vedere aceasta alegere nu este deloc una flexibila, iar daca tinem cont si de raza de doar 20km si de faptul – asa cum am spus – ca intr-un VLS intra doar o racheta…
O alta problema, de aceasta data in contrast direct cu RAM-ul, este numarul relativ mic de rachete disponibile fata de spatiul ocupat de sistem. Un RAM este precum melcul, isi tine rachetele in propriul lansator si ocupa un spatiu foarte mic la o cadenta si putere de foc foarte mare.
Mica ocupa mai mult spatiu, atat sub punte cat si la suprafata, oferind o putere de foc redusa prin numarul de rachete/lansatoare mai mic. Cum ar trebui sa arate o nava care ar avea 42 de VLS-uri Mica?! Pai cat un FREMM sau F 100, ambele nave detin aproximativ 40 de lansatoare verticale…
Iar daca mai adaugam ca poti monta 2 RAM-uri cu un total de 42 de rachete, un echivalent Mica ar fi cam cat Ticonderonga si ar avea doar rachete cu raza scurta.
Pana in acest moment nici o nava a Marinei Franceze nu are VL Mica in dotare, francezii folosesc Aster15/30 si Mistral, nici o nava NATO nu are VL Mica. Sistemul VL Mica este folosit de marine militare din Egipt, Maroc, Oman, Qatar, Emiratele Arabe sau Singapore.
Cand Romania se va hotari ce corvete sa cumpere avem doua solutii: prima ar fi VL Mica care ne-ar ocupa puntea oferind un maxim de 12-16 rachete cu raza scurta pe post de CIWS, sau RAM cu cate 21 de rachete, plus spatiul de pe punte disponibil pentru VLS-uri, iar in acestea putem baga orice credem noi de cuvinta, de la CAMM la ESSM.
GeorgeGMT
Salut. Destul de interesanta comparatia, sper ca Cei cu putere de decizie sa fie intelepti
Bine punctat, @GeorgeGMT. Cred ca alegerea noastra va fi RAM.
Totusi ai nevoie si de doua tunuri de 25-30-35 mm in babord si tribord pt apararea navei impotriva amenintarilor asimetrice, nu inteleg de ce americanii au renuntat total la tunul Phalanx.
Phalanxul e cam inutil impotriva rachetelor supersonice rusesti din cauza razei prea scurte de lovire eficace iar impotriva amenintarilor asimetrice, o teleoperabila cu tun de 27-30mm, mult mai mica si mai usoara, rezolva treaba la fel de bine.
Stie cineva ce elevatie maxima are RAM / SeaRAM ?
Elevation: -25 degrees to +80 degrees
http://www.navy.mil/navydata/fact_display.asp?cid=2200&tid=800&ct=2.
conteaza mai mult radarele decat racheta
MICA e un exemplu clasic de promovare proasta a unui produs foarte bun.
Daca tot costa o caruta de bani, puteau macar sa-i faca ampenajele rabatabile ca s-o poata incanistra mult mai compact.
In plus, au vrut ei sa se cocoseasca si s-o vanda doar impreuna cu canistra speciala, sa nu se potriveasca la alte celule de lansare.
Au mai avut si ghinionul sa apara si CAMM, pe acelasi segment, cu cold launch si 4 in canistra.
Daca nu schimba ceva ii iau muiul ca n-o cumpara decat cativa arabeti.
Probabil faptul ca e foarte manevrabila in faza de lansare are ceva de spus cu faptul ca nu are aripi rabatabile
Caz clasic de impaci si capra si varza
Lansatoarele verticale au avantajul ca duci lupta in toate directiile , practic o umbrela de 360 de grade depinzand de anvelopa rachetei , indiferent de pozitia navei
Cele de punct tip sea ram ..au timp de raspuns mult mai scurt, sunt „pe tinta” adica in directia de unde vine amenintarea , cand intra in raza lor ..dar depind de pozitia navei
Combinat essm-ul cu sea ram eu le vad clar in avantaj , redundanta , acoperire , timp de raspuns , nr rachete disponibile
Mica e o racheta foarte bun ..eu sper sa o vedem la fortele terestre unde s-ar plia mai bine
De ce se duce RAM-ul la +10 km pe orizontala si 20 km pe verticala? Nu e invers?
altitudinea aia de 20km imi pare mirobolanta 🙂
raza de actiune e mai degraba 9/10km
la RIM-116C:
Thanks to a new rocket engine with an enlarged diameter (14.6 cm instead of 12.7 cm) and a lighter composite case, the range has been increased by 50% to about 13 km
Cat de credibila e faza cu cresterea diametrului la 149mm? Asta ar inseamna inlocuirea blocului lansator cu unul cu mai putine lovituri.
Problema este mult mai complexa – MICA VL cand a aparut nu avea concurenta decat pe sud-africanii cu Umkhonto IR. CAMM-ul nu exista atunci.
MIC VL ofera o acoperire de 360 de grade all around ca o calota sferica/ emisfera.
Range – la RAM RIM 116 este de 9-10 km deci distanta de angajare a tintelor se reduce in cmparatie cu MICA VL. Inca ceva nu am gasit niciunde ce G-uri poate sustine racheta RIM 116 Block 2 (asa speram noi sa primim)
Deficienta RIM 116 este ca trebuie sa indrepti lansatorul spre tinta – racheta antinava avion.
Deci cea mai echilibrata solutie este VLS -ul MK 41 in care sa ai o combinatie de ESSM/ CAMM si RIM 116 pe un RAM cu 21 de bucati asa cum a prezentat de altfel Damen-ul.
Sau poate o sa ne surprinda MICA VL NG cu o contanerizare cu 4 rachete intr-un VLS MK 41 la fel ca si CAMM-ul. Si asta ar fi de luat in seama pe viitor, fiecare producator incearca in timp sa isi imbunatateasca sistemele sale.
Personal VLS-urile care sunt compatibile doar cu MICA VL nu prea au sens si poate erau mai castigati daca aveau si altfel de lansatoare.
La Mica principala problema este canistrarea si nr mic de rachete.
Sunt multe.
La MICA VL ar mai fi o problema si raza de actiune dar si faptul ca nicio tara din NATO nu detine asa ceva.
Deasemenea RAM poate fi reincarcat pe mare, ceea ce MICA VL nu poate.
Banuiesc ca si costurile unui sustem MICA depasesc costul unui sistem RAM.
RAM-ul poate fi instalat si pe nave mai mici, vedete purtataoare de rachete, etc.
Combinatia RAM cu ESSM acopera o nisa mai larga, peste ce poate sa acopere MICA VL.
RAM-ul ar fi folosit ca ultima solutie impotriva rachetelor care ar trece de ESSM.
S-ar putea ca ESSM sa poata lovi si tinte de la suprafata apei. Vechiul Sea Sparow putea. Pana in 2022 cand o sa fie gata prima corveta, ESSM block II va fi gata.
Daca am alege MICA VL pentru nave ar fi evident un pas inapoi fata de trendul cu mai multe rachete in aceeasi celula de VLS.
Sistemul NASAMS poate lansa ESSM.
Toate se leaga.
Raytheon este deja in Romania.. MBDA nu.
Nu vad cum ar castiga lupta asta MBDA, pur si simplu nu are suficiente atuuri.
Peste toate razboiul economic SUA-U.E. se arata la orizont.
Dar nu semnasera MBDA un acord sau ceva cu Ploiesti pt fabricarea de rachete in Romania,parca anul trecut…?
Da. Mentenanta + ceva manufacturare de componente, maxim posibil productie locala de Mistral.
Mda, o sa punem manere de bachelita tip AKM la Mistral.
Nu te gandi ca vom produce noi Mica.
Concurenta este pe piata…
Mai sunt IAI cu Barak-1 , Barak-8… Mica nu prea este point defence, dar datorita Thrust vectoringului poate acoperi asta..
@tomcat1974
Nu cred ca vor renunta la conditia cu NATO/UE…
IAI… pt banii.. orice.. 🙂
Saber Strike 18
https://www.facebook.com/34BrygadaKawaleriiPancernej/photos/pcb.205703839917542/205703053250954/?type=3&theater
https://mobile.twitter.com/hashtag/SaberStrike18?src=hashtag_click
Some Romania troops as well..
Never mind O we’ get 3-400 Leo2 A 8 …..manufactered in Romania under license…??
I would be more afraid of overheating the Romanian economy, hopefully it would not end up with a hard landing. Unfortunately, everything indicates it..
what Romanian economy ? 🙂 the red’s shot it..
I would be more afraid of overheating the Romanian economy, hopefully it would not end up with a hard landing. Unfortunately, everything indicates it
Why? You want to apply to settle in Romania?
if it was funny, then we could have a laugh together …but it is not
We’ give you Palinca….you know your vodka is tea compared to our stuff…??
I know..but
Radem si ne veselim da’ „purceaua e moarta in cotet”! ???
In the first quarter of this year, Romania’s economic growth was zero. This is a serious signal all the more that the economic situation in the markets is slowly coming to an end. You will see modernizations like pig a sky. Ours doesn’t go better…spending money for populist whishes
You are wrong, in the first quarter the economy grew by 4.2% compared to the first quarter of 2017. That’s how it is calculated. But there are major structural problems, very small investments, etc
https://ziarulunirea.ro/ins-economia-romaniei-a-crescut-cu-42-in-primul-trimestru-din-2018-477914/
Compared to the last quarter of 2017, there is a slowdown in growth. Unfortunately, much of the economic growth was made on the basis of domestic consumption, and this was tempered.
For the time being, the contracts are signed on time, the money paid, and at BSDA 2018 the major arms companies were very optimistic. Competition on all programs is fierce, 3-4 companies. From this we can deduce that regardless of the future state of the economy the endowment programs will be completed.
You do not want to know what Bell told me about Poland …
I want, I really like … and I even know ,a brothel on wheels 🙂
„You do not want to know what Bell told me about Poland …”
Yes, I do! Please, spill the beans, boss man!
#O.
It was not very elegant, it is certain that they are very disappointed with the way the Kurk program has been and is being treated.
#Razvan. Tu, daca vrei sa afli, da-mi un telefon 🙂 .
Poland wants what we want also: AH-64 Apache and UH-60 Blackhawk capabilities but with AH-1Z/UH-1Y ”commonality”.
And nobody offers such combo in portofolium.
The irony is that Bell could do this in the near future with V-280 Valor versions.
Personally I’m interested to see how much from the new Leonardo AW249 attack would be parts from AW149 transport.
@RemigiuszWilk
Ciekawostka, jak mi przekazano „nieoficjalnie” na Eurosatory DSCA (via procedury FMS) ma zgłosić zapytanie do Kongresu USA o potencjalną sprzedaż do Polski niewielkiej partii śmigłowców uderzeniowych Boeing AH-64 Apache. No, zobaczymy.
Translation: @RemigiuszWilk
Interesting fact, as I was told „unofficially” to Eurosatory DSCA (via FMS procedure) is to submit a question to the US Congress about the potential sale to Poland of a small part of Boeing AH-64 Apache helicopters. We will see.
AH 64 Apache is old news…
Never mind Apache…. the way Poland goes about procurements nowadays it’s the case of getting RAH 66 Comanche….with 2020 avionics…??
Old story but new news 😉
in cat timp se poate face realimentarea lansatorului? navele presupun ca duc si rachete de rezerva, nu doar ce au in lansatoare.
Mi se pare riscanta solutia sa faci CiWS doar cu racheta, pt ca apar amenintari mici si ieftine gen roiuri de drone mici. Iti permiti sa tragi cu RAM in ele?
Eu cred ca solutia ruseasca rachete+tunuri e cea mai solida. problema Phalanx era calibrul mic si raza de actiune scazuta.
Nu ar avea sens sa instalezi un tun mai mic pe navele nostre, maxim 57 si cu cadenta de tragere mare? sau calibrul 40 eventual
Solutia numai rachete e pt bogatanii de peste ocean, noi parca vad ca vom avea rachete doar pt 1-2 trageri
Japonezii inca folosesc Phalanx.
Cred ca la faza cu plafonul maxim a fost o eroare de preluare a informatiei. Cred ca se refera 20.000 feet adica 6000m ceea ce se pupa cu plafonul maxim al altor rachete din categoria asta.
Yap, greseala mea, modificat.
” este foarte verosimil sa preupunem ca 2-3-4 rachete ar putea “sa vina” in roi ”
^^^^^
Asta este o estimare excesiv de optimista. Dupa ce rusii vor termina testele cu noua varianta de P-800 cu RCS frontal redus si raza de actiune 600 km (oficial 499 km 🙂 ), cred ca pragul numeric pentru „atac de saturatie” va fi pe la 16 – 20.
La SeaRAM exista vreun incarcator standardizat pentru suplimentarea (incarcare manuala) celor 11 din lansator?
SeaRAMul are incarcare automata, din cate stiu, RAMul cu 21 de rachete se incarca manual.
16-20 de rachete per nava cred ca este exagerat, n-au nici ivanii copaci care fac rachete…
Din poze rezulta ca si SeaRAM-ul de 11 cat si RAM-ul de 21 se incarca manual:
https://www.google.com/search?q=searam+reload&tbm=isch&tbs=rimg:CUA3YJt-Y4YQIjiLZYuONUfU5E5DzJLZJfBmLpg_1js8dbPIqMp_1hHkPUOkyp7Yf3ogHjHALn5Cixhbay3DSzk0EaNyoSCYtli441R9TkEce7NQdvQRtpKhIJTkPMktkl8GYRrJ0bGj9AdE0qEgkumD-Ozx1s8hElBIdMsNIitCoSCSoyn-EeQ9Q6EVyYR22bj6IbKhIJTKnth_1eiAeMRdM5_1spIhHHcqEgkcAufkKLGFthGvybvDe2DfcCoSCbLcNLOTQRo3EVyYR22bj6Ib&tbo=u&sa=X&ved=2ahUKEwjfnKfAn8LbAhXEZFAKHcwxCngQ9C96BAgBEBs&biw=2004&bih=1322&dpr=1.5#imgrc=TKnth_eiAeNWbM:
Da, se pare ca am „”stiut” gresit, manual ambele.
Incarcare automata, asa o fi, dar de unde? Se pot stoca rachete suplimentare sub lansator?
E manuala la amandoua. Sub lansator este partea de soclu cu motor/motoare de rotire si alte matarii, nu prea ai pe unde sa ridici rachete. Am postat un link cu poze dar vad ca nu se incarca. Google „searam reload” si selecteaza „Images”.
Poate are ceva de genul
https://www.youtube.com/watch?v=A6Mo8XgFNg0
Bine, cu mai multe gauri 😛
Amandoua au incarcare manuala (vezi pozele):
https://www.google.com/search?q=searam+reload&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj1t8nZqcLbAhUDGCwKHaJACBsQ_AUICygC&biw=2004&bih=1322#imgrc=_
wtf ? De la ultimul update comentariile se publica intr-un mod foarte … agasant.
Apesi pe bumbul „Publica….” si nu stii daca comentariul tau s-a dus in limbo sau se va publica. Daca vrei sa controlezi ca l-a luat il mai publici o data ca sa-ti spuna ca a detectat duplicat. Oricum, de publicat il publica aleatoriu intre 30s si 30min (nu am cronometrat). Din comentarii am vazut ca nu sunt sigurul care pateste treaba asta.
Sistemul ti-a retinut comentariul cu linkul google, eu i-am dat drumul, tu n-ai observat asa ca ai postat din nou cu linkul respectiv.
The End.
„Daca sustinem ca sunt si antiaeriene apai sa-mi explice cineva cam ce ar putea sa fie in mintea unui pilot de la mansa unui Suhoi 30, Tu 95/Tu 22M3, Tu 160 care in loc sa lanseze racheta anti-nava de la +100/200km, s-ar apropia si-ar bombarda nava noastra in picaj precum Stuka navele britanice in preludiul Bataliei Angliei.”
Nu știu ce ar fi in mintea unui rusnac, da cam știu ce era în mintea argentinienilor de la manșa A-4-urilor și IAI Dagger, care au scufundat HMS Coventry si HMS Ardent cu bombe în timpul războiului din insulele Falkland: „Ce bine ca nu mai sunt la moda navele blindate ca sa fiu eu obligat sa ma urc la 2000m si apoi sa vin în picaj și sa mor glorios cu o racheta în bot. Asa vin dinspre uscat ascuns de teren și până obține el o soluție de tragere eu i-am băgat doua bombe prin bordaj și o rafala cu tunul pe suprastructura” (insert evil laughter).
In apropierea uscatului s-ar putea sa fie mai eficient sa folosești bombe proaste decât rachete nu destul de deștepte cat sa urmărească terenul. Nu de alta da rusi nu au Tomahawk-uri capabile, după cum spunea un corespondent CNN din Bagdad in 90, sa facă stânga la semafor. Si atunci ar fi bine ca racheta ta anti-racheta sa fie și anti-aeriana nu de alta da un avion e mai greu de interceptat ca o racheta (chiar daca e mai lent, are contra-masuri electronice, DIRCAM-uri, chaff, flare și un pilot antrenat sa facă manevre evazive)
1- argentinienii au dat cu „bombe proaste” pt ca altceva n-au avut, Exocet au avut cinci bucati parca, dupa inceperea paruielii francezii nu le-au mai livrat
2- rusii nu pot fi comparati cu argentinienii nici ca tehnologie nici ca forta militara, au rachete anti-nava suficiente ca nu fie nevoiti sa atace…in picaj cu aviatia 🙂 .
Pe de alta parte eu n-am spus ca RAM sau VL Mica n-ar fi si antiaeriene ci ca in principiu modul lor de folosire va fi unul de CIWS-uri.
Ambele sisteme pot angaja si aviatia
3- de ce am fi noi cei mai prosti din lume sa ne apropiem de uscatul rusilor la o asa distanta mica incat sa fim luati prin surprindere?! Ce avem noi cu uscatul lor? Dotarea noastra merge pe ideea ca ei au ceva cu uscatul nostru….
4- din ce am vazut prin Siria si ivanii au rachete care fac stanga la semafor.
2. Eu ziceam ca e un motiv pentru care nu se mai poarta bombardamentul în picaj și acela nu este apariția rachetei anti-nava ci dispariția blindajului. Dacă situația tactică,ca de pilda apropierea uscatului, absenta blindajului și/sau absenta unui sistem anti-aerian eficient, va face mai eficient un atac cu bombe decât unul cu rachete orice comandant va ordona atacul mai eficient.
3. Îmi pot imagina cel puțin doua scenarii în care noi sa operam în apropierea uscatului și rusii sa vina dinspre uscat sa ne-o tragă:
i) Operațiune defensiva: încercam sa ne ținem navele aproape de uscatul nostru ca sa beneficieze de acoperirea aviației. Rusii, care nu sunt prosti oricât sperați voi, observa ca în preajma Deltei și munților Dobrogei de Nord este o mica sincopa în acoperirea radar prin care un Su-34 zburând la altitudine mica se poate strecura violând un pic spațiul aerian Moldovenesc (ca deh nu-i nimeni sa-i împiedice) ca sa lovesc navele noastre dinspre uscatul nostru. Dacă o astfel de ocazie se oferă poți fi sigur ca rusii o sa o ia doar ca sa demonstreze ca pot și ca ii doare la bască.
ii) Operațiune ofensiva a coaliție, alianței etc. împotriva uscatului rusesc. Pe cine crezi ca vor trimite americanii în apropierea coastelor, Arleigh Burke-si lor sau corvetele noastre.
iii) Pot sa mai scot o groaza de alte scenarii.
4) Dacă crezi asta înseamna ca ai mâncat vaxkk-ul propagandei sovie…pardon rusești cu doua linguri și ai mai cerut și felul doi. Adică aia iți arata imagini cu rachete lansate din Marea Caspică și tu pricepi ca au venit la altitudine mica sa lovească niște corturi fără apărare antiaeriana? Sa nu mai pun la socoteala ca din surse iraniene s-a aflat ca: i) rachetele rusești au trecut pe deasupra Iranului la altitudine mare. ii) un procentaj semnificativ (parca 4 din 20) s-a prăbușit în Iran.
Pana nu oi vedea Kalibr-NK-urile rusești distrugând o apărare anti-aeriana națională asa cum am văzut Tomakawk-urile americane făcând, nu voi credea ca pot face stânga la semafor.
Au avut 9 exocet…nu au apucat să le lanseze pe toate fiindcă francezii au dat codurile englezilor. La blufful lui madame thatcher că dacă nu primesc codurile dau cu nucleară in Argentina.
Ce sunt varfurile/tuburile alea doua in fatza la RIM? Ce sunt si ce rol au?
antenele senzorului pasiv RF:
„The rolling seeker head has two passive RF antennas that can determine angle via interferometry in pitch and yaw due to the roll.”
https://en.wikipedia.org/wiki/Talk%3ARIM-116_Rolling_Airframe_Missile
pg.4:
https://www.jhuapl.edu/techdigest/views/pdfs/V02_N3_1981/V2_N3_1981_Bruns.pdf