Ne apropiem de sfarsitul “zborului” la mansa celor 3 pasari de poveste…
TS-11 Iskra R a aparut in 1990/1991 fiind varianta navalizata a Iskra, succesor pentru SBLim-2 (licenta Mig-15UTI) si PZL Lim-6 (Lim-5/licenta Mig-17 modernizat). 15 exemplare au fost obtinute prin modificarea unor TS-11 Iskra bis DF aflate pe stoc, aeronava de recunoastere fiind destinata Marinei –au fost pensionate in 2003 (ca fapt divers, in 2002 mai zburau 110 exemplare TS-11, inclusiv 5 TS-11 R. Pentru cei interesati inca se gasesc la vanzare, costa 40.000 de dolari). 6 dintre ele au fost modificate/adaptate/modernizate pentru misiuni de recunoastere indepartata fiind botezate TS-11 Iskra R Novax.
Cele 6 exemplare Novax aveau motorizare SO-3W, sistem radio imbunatatit, GPS si radar american meteo&navigatie BendixKing RDS-81/aparut probabil in 1981, sistemul radar avand doua displayuri color in cabina –display receptor/transmitator RS-811A si display indicator radar Honeywell IN-812A –puls Doppler, putere 1 kW, +/-25º, antena de 25,40 cm sau 30,48 cm, latime banda 1,6 MHz-0,6 MHz, frecventa 9345 kHz-25 kHz, tensiune 28V, operabil la temperaturi cuprinse intre -55º/+70º, greutate 47,62 kg. Conform polonezilor radarul putea detecta si tinte aflate la sol/pe apa. Au operat la Baza Aeriana Navala 44 Siemirowice, nordul Poloniei, 58 km vest de Gdansk, Marea Baltica, Regimentul 7 Aviatie Navala (Marina poloneza a operat/opereaza Mi-2, Mi-14 PL/R, PZL W-3 RM Anaconda/SAR, PZL M-28B/B1R/B1RM/Bis, An-28E. Flota, nu gluma!).
TS-11 Iskra BR 200 a fost doar un prototip, numar de bord 0823/seria 4H-0823, a aparut in 1972, era monoloc si se dorea aeronava de atac usor si recunoastere (armamentul prevazut era acelasi ca la celelalte variante, tun automat NR-23, 2 containere PRND ORO-57/4 rachete S-5&ORO-57K/8 rachete S-5&UB-16-57/16 rachete S-5 si 2 bombe de 100 kg, inclusiv bombe antisubmarin/bombe de adancime PLAB-100. Ca fapt divers, Polonia a produs sub licenta containerul UB-16-57+rachetele S-5 sub numele de Mars-2). Nu a intrat in productie. Aeronava prototip a zburat pentru prima data pe 22 iunie 1972 si s-a comportat bine. A fost planificata producerea a 5 exemplare de pre-productie insa n-au mai fost facute, programul BR 200 fiind anulat datorita achizitiei planificate de aeronave de vanatoare si atac Suhoi Su-20/20R “Fitter-C”/varianta de export a Su-17M din URSS (27 de exemplare au operat Fortele Aeriene Poloneze in perioada 1974-1997). BR 200 a fost prezentat public la B.A.Mielec/28 mai-4 iunie 1972 si Varsovia/septembrie-octombrie 1972, chiar a fost propus pentru export, insa nu a avut succes. Oricum nu se ridica la nivelul Su-20 –aeronava supersonica cu aripi cu geometrie variabila, incarcatura mare de arme/sarcina utila mare si multe altele…
TS-11 Iskra MR a aparut in 1991/15 exemplare produse, varianta modernizata, avansata, echipata cu avionica moderna (transponder, ILS, VOR, GPS), neinarmata, destinata echipei de acrobatie aeriana a Fortelor Aeriene Poloneze, Bialo-Czerwone Iskry/Scantei Albe si Rosii (aveau greutate redusa ceea ce le facea mai manevrabile. Erau echipate cu un rezervor de 70 L continand un lichid ce genera fum. Iskra MR atingea 770 kmh la 5000 m altitudine, urca la 11.000 m in 26 minute/rata de urcare 19,40 ms, era motorizat cu SO-3W/10,79 kN, avea rezervor intern de combustibil de 1200 L. aceste aeronave erau vopsite in culorile steagului polonez, alb si rosu). A fost creata in 1969 in cadrul Aripii 60 Antrenament si Lupta, B.A.Radom/1958-2000/100 km sud de Varsovia sub numele de Rombik/Rombul, zburand 4 TS-11 Iskra.
Aceste aeronave au zburat, initial, in cadrul Regimentului 38, B.A.Modlin/40 km nord de centrul Varsoviei/1945-2000. Intre anii 1993-1998, echipa acrobatica a crescut la 9 piloti fiind ultimii care au zburat TS-11 Iskra in Aviatia poloneza –au fost desfintati pe 22 august 2021, B.A.Deblin, Centrul 1 Antrenament, unde mai zburau 7 exemplare. Erau numiti, pe scurt, Iskry/Scanteile. Primul show aerian l-au avut pe data de 17 august 1971, B.A.Deblin. In 1991 au facut spectacol la Zoerstel/Belgia si Taszar/Ungaria. In 1995 au ajuns la Royal International Air Tatoo, Marea Britanie, iar in 1996, in Cehia, Team Iskry a primit titlul de “cea mai buna echipa acrobatica”. In 2001 a luat parte la Meeting de L’Air Istres/Franta, Royal International Air Tatoo RAF Cottesmore/Marea Britanie si Radom International Air Show/Polonia (au facut un show aerian impresionant). In 2003 au participat static la Royal International Air Tatoo RAF Fairford/Marea Britanie –ultima participare externa, la acel moment Team Iskry fiind desfintati oficial.
TS-11F Iskra a fost doar o propunere de modernizare a Iskra in vederea formarii pilotilor de F-16 C/D Block 52+. Demonstratorul tehnologic cu numarul de bord 1706 a fost prezentat la Miedzynarodowy Salon Przemyslu Obronnego/MSPO/Expozitia Internationala de Industrie Militara din Kielce, Polonia, in perioada 8-11 septembrie 2008 (expozitia are loc anual in septembrie, este una dintre cele mai mari din Europa de Est. A avut loc pentru prima data in 1993. Similara Expomil-ului dar…anuala). TS-11 F propus de PZL Mielec urma a avea motorizare General Electric CJ610, structura revizuita, carlinga revizuita, avionica compatibila/similara F-16 si scaune catapultabile Martin Baker Mk.11, cost estimat per ora de zbor…1000$ (da, Iskra, toate variantele, inclusiv prototipurile, au avut scaune catapultabile. Acestea erau de tip KK-1, scaunele regasinduse pe Mig-15/15 UTI/17 si L-29 Delfin. In cazul TS-11 Iskra inaltimea recomandata pentru catapultare in siguranta era de 600 m in zbor orizontal si 1000 m in picaj, inaltimea minima fiind de 250 m la viteza de maxim 400 kmh. Parasuta se deschidea la 3 secunde dupa ejectare, scaunul fiind montat pe sine de ghidare). Un TS-11F, cost preconizat, 8 milioane de zloti/2,50 milioane de dolari la acea vreme.
COCKPIT TS-11F
N-a fost sa fie pe motiv de Leonardo M-346 Bielik (primele au venit in Polonia in 2016, la acea data conform surselor independente poloneze, TS-11 Iskra erau retrase de la zbor in cadrul Academiei de Aviatie. Putin probabil sa fie asa, cert fiind faptul ca se zbura limitat cu ele datorita resursei in scadere). Per total, PZL a produs pana in 1987 cand a incheiat fabricarea, 421 de unitati TS-11 Iskra, ultimele exemplare fiind retrase de la zbor dupa 60 de ani de serviciu pe 9 decembrie 2020 (a avut loc o ceremonie solemna la B.A.Deblin, Lotnicza Akademia Wojskowa/Academia de Aviatie, Aripa 4 Aviatie Antrenament si un zbor aripa langa aripa cu succesorii sai, italianul Leonardo M-346 Master/reactor –polonezii au cumparat 16 exemplare numindu-le Bielik/Vultur, si PZL-130 Orlik/turbopropulsor. La acea vreme, Academia de Aviatie mai avea in dotare 17 TS-11 Iskra bis D/bis DF/MR).
TS-11 Iskra-Jet/TS-11 Spark sunt aeronave destinate vanzari catre utilizatori civili si pasionati, muzee si echipe acrobatice, oricui doreste sa detina un Iskra. Sunt aeronave dezarmate, revizuite si optimizate pentru uz civil. Costa 40.000$, cateva fiind vandute in SUA, Canada, Australia, posibil si in alte state.
PROTOTIP I-22 -5 MARTIE 1985
Ei bine, Iskra era cat pe ce sa aiba un inlocuitor local…Studiul pentru acesta a debutat in 1976 la PZL Mielec. 17 exemplare au fost construite, primul prototip zburand pe 3 martie 1985, programul fiind anulat datorita dificultatilor financiare. PZL I-22 Iryda/Iris a fost retras in 1996, semana cu Alpha Jet si va fi o alta poveste, desigur!
Ne oprim, la final, asupra unui proiect interesant al lui Soltyk, trainerul supersonic TS-13 Grot al carui idee a creionat-o la WSK Okecie in 1958, posibil urmas al Iskra. In 1959 a stabilit designul noii aeronave remarcandu-se aripa trapezoidala dubla similara vanatorului supersonic american McDonnell F-101 “Voodoo” si dubla motorizare –se avea in vedere turboreactoarele cu postcombustie SO-2/14,70 kN/1500 kgf derivate din SO-1, pe atunci aflate in studiu, proiectul fiind ulterior abandonat. Trainerul supersonic era inarmat si putea opera si de pe piste inierbate, neamenajate.
MACHETA TS-13 GROT
Aviatia a fost interesata de proiect insa a cerut inlocuirea cifrei 13, drept urmare a devenit TS-16 Grot/Varful Sagetii?. Au fost planificate doua variante constructive, TS-16A –vanatoare si atac, monoloc, si TS-16B –trainer biloc, inarmat. Datorita abandonarii turboreactorului SO-2, Soltyk a luat in considerare turboreactorul sovietic Tumansky RD-9/9B/postcombustie 31,85 kN/3250 kgf de pe Mig-19 care tocmai ce intrase in dotarea Fortelor Aeriene. In iunie 1960 proiectul devine TS-16 RD-A/monoloc si TS-16RD-B/biloc (era destinat formarii elevilor-pilot aflati in ultimul an la Academie), ambele aeronave urmand a dispune de cea mai moderna avionica sovietica existent la acea vreme, similara celei de pe Mig-19P/PM si Mig-21F13, inclusiv radar+armament intern si acrosat. Proiectul a fost anulat in 1964 la ordin sovietic, Moscova nedorind “concurenta” in Est/Pact –toata lumea trebuia sa le cumpere reactoarele.
S-a realizat o singura macheta la scara reala desemnata TS-16RD –optimizata pentru motorizare sovietica RD-9B (interesant e faptul ca Grot era prevazut a fi bimotor insa macheta era…monomotor. Voci rele sustin ca sovieticii n-au vrut sa dea polonezilor licenta pentru turboreactorul RD-9. Suna cunoscut? Pai da, IAR-ul 95, supersonicul nostru nenascut far’ de macheta la scara reala macar, n-a avut nici el motor datorita reticentei tovarasilor sovietici! Se stie ca Ministerul Apararii de la Varsovia a facut o greseala imensa in 1963 cand au hotarat sa prezinte proiectul sovieticilor, sa le ceara sfatul si acceptul. Sovieticii au spus NU, produceau ei supersonice asa ca nevoile Aviatiei poloneze erau asigurate, n-aveau nevoie de concurent pentru Mig-uri si Suhoaie, basca faptul ca expertii lor au stabilit ca performantele polonezului se apropiau de cele ale francezului Mirage III, de top la acea vreme. Ba chiar au recomandat PZL sa se axeze pe aeronave usoare, de legatura, agricole si transport! Soltyk a mai incercat, conform surselor independente, o varianta bimotor a Iskra numita Iskra 2, motoarele urmand a fi dispuse unul peste celalalt similar britanicului English Electric Lightning, insa totul a ramas doar la nivel de intentie datorita ingerintei sovietice –asta daca acest proiect chiar a existat).
TS-16RD-A avea urmatoarele caracteristici planificate: echipaj 1; duraluminiu; lungime 14,30 m (bilocul avea 14,40 m); lungime aripi 7 m; inaltime 4,20 m; suprafata aripilor 19,20 mp; greutate gol 3190 kg (bilocul 3240 kg)/la incarcatura maxima 4950 kg (bilocul 4946 kg); tren de aterizare triciclu escamotabil (interesant e faptul ca sovieticii aveau sa foloseasca un tren similar la Mig-23); motorizare 2 RD-9B, postcombustie (alte surse, un singur RD-9B. Bilocul avea 2 SO-2, foarte probabil); viteza maxima 1210 kmh la nivelul marii/1460 kmh la 9000 m altitudine/1710 kmh la 5900 m altitudine/viteza de croaziera 850 kmh; viteza la decolare 210 kmh; plafon 14.000 m; rata de urcare 92 m/s la viteza de 850 kmh; autonomie 2200 km; armament 2 tunuri calibrul 23 mm intern (bilocul avea doar un singur tun)+rachete AA K-13/AA-2 Atoll, PRND, bombe extern (bilocul putea acrosa PRND+bombe). Un proiect interesant si inedit pentru Polonia anilor *60/sec.XX, perioada in care tarile producatoare de supersonice erau mai putine decat degetele de la ambele maini! Si noi am avut proiectul IAR-95 in anii *80/sec.XX, proiect esuat din cauza sovieticilor. Oare TS-16 era prea mult pentru industria poloneza la acea vreme? Posibil, insa daca s-ar fi materializat altul ar fi fost statutul Fortelor Aeriene Poloneze in cadrul Pactului si in Lume, zic polonezii!
WW
SURSE DATE SI POZE: Wikipedia-Enciclopedia Libera, Internet.
https://www.aviatiamagazin.com › Aviatie militara
https://www.airplane-pictures.net › …
https://eng.yakovlev.ru › hi…
https://www.colettiscombataircraft.com › …
http://www.aviastar.org › air
https://avacs-avia.com › ru-1…
Secret Projects Forum
https://www.aerialvisuals.ca › …
https://aero-space.eu › militar…
https://phpisn.ethz.ch › intro…
. http://www.easternorbat.com
Letecká badatelna
en.topwar.ru
https://www.muzeum-kunovice.cz › …
https://www.skytamer.com › …
https://amnr.defense.ro › Aparitii_editoriale_pdf
https://historia.ro › General
Istoria Aviatiei Romane, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984 https://www.revistamemoria.ro › figuri-de-mari-ostasi-ro…
https://www.art-emis.ro › Istorie
https://www.facebook.com › ForteleAerieneRomane
https://www.aviatiamagazin.com › headline
Aviatia de Lupta Reactiva in Romania, Capitan-comandor Paul Sandachi, Statul Major al Fortelor Aeriene si Muzeul Aviatiei
https://dokumen.pub › hot-…
https://bibliophilia.eu › the-h...
https://en.topwar.ru › 6023…
https://communistcrimes.org › countries › bulgaria
https://www.reptar.hu › l-29-…
https://phpisn.ethz.ch › intro
https://soviet-airforce.com › …
https://kepesrepules.wordpress.com › …
http://somogyi-obsitos.hupont.hu › …
http://tudasbazis1956.hu › 1…
https://phpisn.ethz.ch › intro…
https://www.helicopter-database.de › …
https://dspace.cuni.cz › Matyas_Borovsky_51-65
https://www.jewishvirtuallibrary.org › …
https://ir.library.louisville.edu › etd › viewcontent
https://testpilot.ru › egipet_2
https://www.arab-reform.net › …
http://www.arcforums.com › …
https://www.rand.org › dam › rand › pubs › notes
https://dronecenter.bard.edu › …
https://www.globalsecurity.org › …
https://link.springer.com › content › pdf
https://www.britishpathe.com › …
Bangkapos.com – Tribunnews.com
https://eutmmali.eu › uploads › NESL0917-A1-EN
https://www.rumaniamilitary.ro › tag › fortele-aeriene-vi…
https://baria-vungtau.gov.vn › …
http://nxbqdnd.com.vn › …
https://forum.dcs.world › 3...
http://www.easternorbat.com › …
https://raf.mod.uk › aspr › apr-vol8-iss1-7-pdf
https://www.ustrcr.cz › uvod
https://www.tygodnikpowszechny.pl › …
https://www.vets.cz › vpm
https://www.onet.pl › facet-xl
https://blog.safarikovi.org › …
https://sklep.fbcs.pl › produkt
https://vintageaviationnews.com › …
https://www.flyajetfighter.com › …
https://www.europeanairshows.co.uk › …
https://polot.net › pzl-ts-11-is…
https://afterburner.com.pl › 5…
ilot.lukasiewicz.gov.pl
https://lotniska.dlapilota.pl › …
https://apps.dtic.mil › sti › pdf › ADA141795
https://www.bharat-rakshak.com › …
https://dzieje.pl › wiadomosci
https://www.zona-militar.com › …
Parcă erau niște scrieri care spuneau că IAR-95 de fapt nu a avut treabă cu rușii, ci cu deșteptul de Ceaușescu, URSS oferindu-ne posibilitatea să luăm licență Su-24. Fiindcă nu vindea nimeni motor, Ceaușescu a cumpărat licența BAC 1-11, și s-a ales cu celebra plimbare în caleasca cu regina. Plimbare invocată acum de suveraniști ca imensă formă de respect pentru genialii români și genialul conducător.
Am citit și eu varianta asta…Se vehiculeză multe însă am citit și mărturia unuia dintre inginerii care au lucrat la proiect. El susține că IAR-ul 95 nu a avut motor, că România a încercat să ia de la briți Spey-ul militar, mult mai puternic decât cel pe care ni l-au băgat pe gât cu acceptul lui Ceașcă. Experții au știut că e slab dar „marele conducător” nici n-a vrut să audă, trebuia să se mândrească cu ceva. Au vrut ulterior licența pentru reactorul de pe Mig-21. Sovieticii au zis pas -„facem noi, luați de la noi, ce vă trebuie supersonic făcut local”. Din ce știu ne-au oferit la cumpărare Su-25, ca și celorlalți din Pact, odată cu Mi-24, însă Cească refuzat pe motiv de IAR-93 și IAR-330. Restul Pactului le-au cumpărat fiindcă n-aveau alternative. Nu știu nimic de o eventuală licență Su-25.
Salut. Multumesc mult, cat despre IAR-95 nu cred ca romanii reuseau sa faca ceva daca tinem cont de situatia economica in anii 80.