Turcii au reusit sa-i enerveze la culme pe cei de la Airbus prin refuzul de a accepta primul A 400M pe motiv ca avionul nu corespunde din punct de vedere tehnic cu standardele cerute de armata turca, in timp ce europenii s-au cam plictisit de refuzul Ankarei de a accepta primul avion livrat, Tom Enders – directorul general al Airbus Group declarand enervat ca avionul livrat Turciei este identic cu cele livrate Frantei, iar acestea deja s-au comportat foarte bine in Mali.
Primul A400M a fost livrat Turciei spre sfarsitului anului trecut iar de atunci scandalurile se tin lant, desi turcii au “uitat” sa spuna ce anume detalii tehnice nu sunt conforme cu cerintele lor. Ankara este partener in programul A 400M cu 5,5% din actiuni si are o comanda ferma de 10 aparate.
Asadar Tom Enders declara: “Turkey’s aircraft is ready to go, and it is the same aircraft that Airbus delivered to the French Air Force that has been instantly operational. I find the situation increasingly unacceptable.”
Iar turcii dau replica: “Turkey is a shareholder of the Airbus A400M program. There cannot be a further bargain, and we could not see all contract conditions achieved on acceptance tests [for the aircraft],” Bayar told reporters. “For this reason, we had to talk with the Airbus consortium once again. I hope that when discussions are finalized, Turkey will receive the aircraft.”
Insa gurile rele spun pe surse ca de fapt Ankara n-ar avea nimic de reprosat avionului in sine ci doar incearca sa mai amane un pic platile catre Airbus, zvonuri negate vehement, chiar prea vehement de catre armata turca, care recunoste insa, cu jumatate de gura ca : “The official admitted the country’s “bureaucracy” may be working a bit slowly, thinking that the A400M is “not an operational urgency for the Turkish military.”
In alta ordine de idei Airbus Group se asteapta ca anul acesta sa fie livrate partenerilor din programul A 400M 10-11 aparate, urmand ca tot pe parcursul acestui an linia de fabricatie a aparatului sa atinga parametrii si cadenta proiectate. In acest moment Airbus are 174 de comenzi ferme pentru avionul sau de transport.
Asadar ori Turcia are unele jene financiare, ori Airbusul minte…
GeorgeGMT
Eu cred ca nu le vor datorita pretului mare per aparat si intarzierii livrarilor.
Desi s-au chinuit europenii sa scoata tehnica de lupta moderna (Airbus A400M, C-27J Spartan, NH90, Eurocopter Tiger, Eurofighter Typhoon……) nu le-a iesit la preturi accesibile si nu prezinta nici seriozitate in ceea ce priveste termenele de livrare.
Fiind un produs nou probabil ca Airubusul A400M sufera de asa zisele boli ale copilariei insa aceste probleme vor fi depasite daca deja nu au fost depasite.Sunt convins ca va fi un aparat decent.
Daca acest aparat ar fi fost disponibil pe piata in jurul anilor 2007-2009 poate ca l-am fi avut si noi acum in dotare.Tinand cont de numarul tarilor din cadrul NATO si U.E. care il vor avea in dotare, inclusiv Italia care produce CJ-27 aflat si in dotarea armatei noastre,problemele logistice vor fi mai usor de rezolvat.
Mda….
Fratilor nu are legatura nici cu pretul, nici cu problemele copilariei pentru ca A 400M a avut o copilarie destul de lunga cat sa fi trecut peste orice probleme.
Are legatura in schimb cu Altay-ul si este o comunicare subtila a Turciei cum ca ei nu sunt doar o piata de desfacere ci vor sa fie un partener. Cu alte cuvinte vreti sa cumparam Airbus, ne dati tehnologie pentru motor de tanc, altfel Siktir … in 800 de ani de otomaniat am invatat cum sa taraganam lucrurile de sa va iasa pe nas. 😛
Problema este chiar cu pretul pana la urma si faptul ca pentru banii pe care ii platesti te alegi cu un aparat de zbor care in cei mai generosi termeni poate fi descris ca suferind de o ineficienta cronica a puterii motoarelor. A mica comparatie acum:
C-130J Sarcina maxima: 20 tone Raza maxima: 1.700 mile nautice Pret: $49 milioane
A400M Sarcina maxima: 37 tone Raza maxima: 1.780 mile nautice Pret: $170 milioane
C-17 Sarcina maxima: 79 tone Raza maxima: 2.400 mile nautice Pret: $202 milioane
O simpla comparatie cu un C-130J ne spune ca te alegi cu un avion care are o sarcina mai mare cu aproximativ 85%, are cam aceasi raza de actiune si un cost cu aproximativ 247% mai mare. Cam greu de justificat pretul pentru capabilitatile pe care le are.
C 17 Globmaster 3 mi se pare mai bun decat airbusul …
E ca si cum ai compara lamaile cu portocalele. Da, ambele sunt avione de transport dar au alte cerinte. C-17 este in principal un avion de transport intre teatre de operatiuni. Adica aduce marfa la o baza aeriana mare de unde este transportata la baze avansate de avioane mai mici. La nevoie poate sa faca si misiuni in teatru dar ineficient. A 400M a fost conceput ca un avion care sa faca transport si intre teatre de operatiuni dar si in teatrul de operatiuni cu aceeasi eficienta. Ca urmare este mai mic si cu viteza maxima mai mica, dar are consumul de combustibil mai mic ca sa justifice utilizarea lui cu incarcaturi sub ceea maxima
Au incercat sa faca un avion bun la toate, care sa inlocuiasca c 130 si sa preia si o parte din cea ce face C 17, dupa cum se vede au cam dat gres .
Cei de la airbus incearca sa-l compare cu C-17, dar din ce se vede , doar pe la pret reuseste europeanul sa fie cam egal cu americanul.
Si dupa cum a zis si alex o flota mixta de c-130 si C-17 e mult mai logica din toate pct de vedere , mai ales din punct de vedere economic .
Inlocuid c -17 cu A 400 e ca si cum ai inlocui un tir cu o utilitara medie , nu prea are logica .
Comparatia dintre C-130-30 si A400M este trasa de par, nu vad unde au gasit asemanarea cei de la Airbus in acest caz deoarece A400M este apropiat ca si clasa/cerinte de C-17 Globemaster III sau Antonov An-124.
A400M este adevarat ca a fost creat pentru a inlocui o clasa de transport, dar nu este vorba despre Hercules ci de fratele european al acestuia, C-160 Transall care urmeaza sa fie scos la pensie in cam toate tarile care il folosesc: Germania, Franta, Turcia…
– A-400 M este în acelasi timp un avion de transport strategic si transport tactic, fàrà echivalent în lumea occidentalà si fàrà echivalent modern la rusi/ucrainieni/sovietici.
A fost foarte bine conceput, printre lucrurile inedite este sensul invers al elicelor fiecàrei aripi (trigonometric pentru motorul exterior, invers pentru cel interior). Aceastà alegere, desi complicà întretinerea prin necesitatea pieselor specifice stânga-dreapta, a adàugat portantà suplimentarà, a diminuat talia derivei, a scàzut masa la vid, pe scurt a antrenat un cerc virtuos. Are cel mai puternic motor turbopropulsor fabricat vreodatà în Occident.
– Cât despre povestea turceascà, vràjealà otomanà, Turcia este membru asociat al OCCAR, organism care gestioneazà programul A-400 M, si a participat la renegocierea pretului si a calendarului dezvoltàrii capacitàtii operationale, deci nu putea sà ignore ce o sà primeascà. De ce face fite, asta-i o altà istorie…