Nu voi avea pretenţia că am reuşit să acopăr toate evenimentele notabile care au survenit pe parcursul lui 2016. Voi încerca doar să le prezint pe cele care mi se par relevante, din punctul meu de vedere. Cum comentariile pot fi uneori de un real folos pentru îmbogăţirea unui articol (cât timp sunt on-topic, fireşte), vă rog pe voi să faceţi completările pe care le consideraţi necesare întru definitivarea acestui demers.
Acestea fiind spuse, pornim retrospectiva, începând cu Marina Militară Română! 🙂
România şi Marea Neagră
Anul 2016 a adus Marinei Militare trei noi remorchere de radă, „Vârtosul”, „Voinicul” şi „Vânjosul”, toate construite de şantierul Damen de la Galaţi. Pe lângă numeroasele anunţuri de licitaţii pentru RHIB-uri (Rigid Hull Inflatable Boat), ceea ce mie mi-a mai reţinut atenţia pe parcursul lui 2016 a fost anunţul pentru re-motorizarea vedetelor fluviale blindate, anunţ publicat pe SEAP, despre finalizarea căruia nu ştim mare lucru, adică… nimic.
Nici despre mult discutata licitaţie având ca obiect transformarea OPV-urilor („Offshore Patrol Vessel”) de aproape 5000 de tone în nişte fregate veritabile nu mai ştim nimic. Trebuie spus că, la ultima interpelare a presei, factorii de decizie erau în curs de „analiză suplimentară de risc”…
Şi cam aşa au rămas de atunci.
Bugetul alocat pentru înarmarea celor două „fregate” este (a fost?!?!?) de 829 milioane de lei (aproximativ 208 milioane USD), un buget în care sunt incluse un nou Combat Management System (CMS), radare şi senzori, sisteme de rachete anti-navă, anti-aeriene, precum şi un sistem de apărare apropiată (CIWS). O scurtă privire prin programele de modernizare similare (Canada cu ale sale fregate de clasă „Halifax” sau Chile cu ale sale „Type 23”), programe iniţiate şi implementate de alte ţări pentru nave echivalente ne arată că bugetul alocat de MApN a fost, în cel mai optimist caz, la limită.
HMCS „Regina”, marina canadiana
Numeroase controverse s-au iscat şi pe seama procesului de licitaţie, consorţiul turco-român participant fiind „dat” câştigător, cel puţin până la evenimentele care au marcat tentativa de lovitură de stat din Turcia, moment de la care au apărut în scenă „analizele suplimentare de risc”…
„Almirante Lynch” – fregata Type 23 in serviciul marinei chiliene
De atunci linişte totală, până la următorul moment, care ne-a entuziasmat pe bună dreptate: decizia de atribuire către Damen Galaţi a unui contract de achiziţie directă a patru corvete grele (fregate uşoare, după umila mea părere) din clasa Sigma, modelul 10514.
Trecând peste preferinţa evidentă a guvernului Cioloş pentru produse europene, consider că alegerea efectuată este potrivită raportat la condiţiile noastre specifice de la Marea Neagră. Pe măsură ce au apărut mai multe informaţii în presă despre detaliile contractului ce urma să fie semnat cu şantierul Damen de la Galaţi, a devenit evident că ceva nu a mers bine în cadrul licitaţiei de înarmare a fregatelor: printre obligaţiile de offset stabilite contractual, Damen urma să efectueze şi lucrări de modernizare a altor nave din inventarul Marinei Militare Române, fregatele fiind menţionate în clar.
Nu ştiu cum va rezolva noul guvern problemele apărute în cadrul licitaţiei pentru înarmarea fregatelor. Dacă Ponta ar mai fi avut un rol proeminent în cadrul PSD-ului, aş fi mizat pe o atribuire către turci, relaţia bună dintre Erdogan şi Ponta fiind de notorietate publică. Chiar şi aşa, ce pot spune fără teama de a greşi este că, ceva nu a funcţionat în cadrul acelei proceduri. Evident, anularea prezumtivă a licitaţiei se va lăsa cu plata unor daune, daune pe care tot bunul contribuabil român va ajunge să le suporte. Cum comunicarea nu este un punct forte al MApN, mă aştept ca toate aceste „detalii” să fie băgate cu „grijă” sub preş. C-aşa-i în tenis… Sau pe la noi.
Nici în programul corvetelor nu s-a ajuns la vreo concluzie fericită, Moş Crăciun uitându-ne şi în anul ce tocmai a trecut. Având în vedere valoarea mare a programului, MApN a înaintat totul spre aprobare Parlamentului, chiar înainte de alegerile din Decembrie 2016, în temeiul prevederilor OUG nr. 114/2011 (care reglementează cadrul juridic pentru astfel de achiziţii). Pe scurt, reglementarea cu pricina este cuprinsă în articolul 51, alineatul (2), conform căruia “Autoritatea contractantă are obligația de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire, în cazul în care valoarea contractului, fără TVA, este egală sau mai mare cu echivalentul în lei a 100.000.000 euro. Fără a fi afectată aplicabilitatea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la iniţierea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire, Parlamentul, prin comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobă respectiva solicitare în termen de 15 zile de la primirea acesteia.”
Tăriceanu a lăsat aprobarea în sarcina următorului Parlament… End of story.
Ca o completare, noul ministru al apararii, Gabrile Beniemin Les, a declarat imediat dupa investire ca programul de dotare cu patru corvete multifunctionale ar trebui reevaluat, prin prisma castigatorului – Damen, si avute in vedere mai multe oferte. In traducere libera slabe sanse ca parlamentul sa-si dea acordul pentru acest program asa cum este el creionat acum…
La început de 2017 aş vrea să rămân optimist în ceea ce priveşte angajamentul politicului de a continua efortul de reabilitare şi întărire a Forţelor Navale Române. În această notă, am putut remarca faptul că, printre primele mesaje (lăsând la o parte pactul politic cu cei 2% pentru apărare) transmise de Dragnea după câştigarea alegerilor, a fost şi unul de asigurare pentru partenerii externi în domeniul apărării.
Lucru extrem de necesar pentru că situaţia de la Marea Neagră se deteriorează pe zi ce trece pentru noi. În Noiembrie 2016, „Kolpino”, ultimul dintr-o serie de şase submarine de clasă Kilo Proiect 636.3, a intrat în compunerea flotei Mării Negre. Submarinele de clasă Kilo 636.3 sunt proiectate de Rubin, au un deplasament de peste 2000 de tone la suprafaţă şi aproximativ 4000 de tone în imersiune, o autonomie de 45 de zile, un echipaj de peste 50 de oameni şi o viteză de peste 20 Nd în imersiune.
Despre armament ar fi multe de zis, însă posibilitatea de a lansa Kalibr (demonstrată live în Mediterana de „Rostov pe Don”) mi se pare de departe cea mai periculoasă din punctul nostru de vedere. Vă puteţi delecta cu lansările aici: https://www.youtube.com/watch?v=uYgfL8DXpNU
Le sugerez şi decidenţilor să se delecteze cu aceleaşi lansări, însă să-şi imagineze că ţintele sunt frumoasele lor vile/palate ş.a.m.d. Parlamentului îi sugerez să-şi imagineze o salvă de 12 Kalibr venită în plină şedinţă de votare a unor noi privilegii pentru parlamentari, garanţia unei prezenţe decente în camere…
„Admiral Grigorovich”
O altă ştire relevantă pentru Marea Neagră este intrarea în serviciu a primei fregate Proiect 1135.6, „Admiral Grigorovich”. Aceasta va fi urmată curând de celelalte două surate ale ei, „Admiral Essen” şi „Admiral Makarov”, şi doar incapacitatea ruşilor de a rezolva în timp util problema turbinelor pe gaz navale, combinată cu preferinţa pentru fregatele de clasă „Gorshkov” ne-a scutit de prezenţa restului de trei fregate, până la numărul prognozat iniţial, de şase unităţi. Cu restul de trei îşi vor bate capul indienii, aflaţi în relaţii mai bune cu producătorul turbinelor, Ucraina.
Ce pot să spun este că şi navele Proiect 1135.6 deţin capacitatea de a lansa Kalibr, în mod cert o rachetă care funcţionează optim, aşa cum a arătat-o în Siria. Şi nu numai că pot lansa, dar, „Admiral Grigorovich” a şi făcut-o deja, evident, tot în Siria: https://www.youtube.com/watch?v=rR-xZHM9LTI
Să continui? Nu, că ar trebui să fie suficient… Dar, încă una şi mă duc! 🙂
„Marshall Ustinov”
Se zvoneşte că, recent finalizata modernizare a „Marshall Ustinov” şi nevoia stringentă de modernizare a „Moskva” ne-ar putea-o aduce pe cap în Marea Neagră pe cea dintâi. Sper ca totuşi această ştire să nu se confirme.
Şi, ca ghiveciul să fie complet, turcii devin din ce în ce mai imprevizibili pe zi ce trece…
Pe plan internaţional ar fi foarte multe de spus. Mă voi opri doar la câteva care mi se par mai importante / interesante / spectaculoase.
În primul rând, 2016 a fost un an agitat pe scena internaţională, totul într-un ritm din ce în ce mai alert. Pot fi consemnate numeroase „incidente”, eu voi încerca să vă reamintesc de câteva, nu neapărat în ordine cronologică.
Golful Persic şi împrejurimile
Semnarea acordului dintre Iran şi SUA nu a însemnat şi o scădere a incursiunilor „îndrăzneţe”, marca Garda Revoluţionară Iraniană.
USS „Nitze”
Astfel, în 23 August 2016, patru vedete rapide iraniene au simulat un atac împotriva lui USS „Nitze”, un distrugător de clasă „Arleigh Burke”, apropiindu-se la aproximativ 100 de metri de nava americană. De menţionat că armele vedetelor erau acoperite. USS „Nitze” a folosit semnalul internaţional de pericol prevăzut de COLREG (Regulamentul de evitare a coliziunilor pe mare) – cele cinci sunete/sirene consecutive din clip şi a lansat „flares”. Mai multe în clipul următor: https://www.youtube.com/watch?v=McSC5LP15Gk
Un alt eveniment important a survenit în data de 2 Octombrie 2016, când, o navă rapidă aparţinând Emiratelor Arabe Unite, „Swift”, a fost lovită pe când tranzita noaptea strâmtoarea Bab-el-Mandeb, de o rachetă chinezească de tip C-802 trasă de pe teritoriul Yemenului de rebelii Houthi.
Două distrugătoare de clasă „Arleigh Burke”, USS „Mason” şi USS „Nitze” au fost detaşate din escorta portavionului USS „Dwight D. Eisenhower” întru sprijinirea principiului libertăţii mărilor.
Primul atac împotriva navelor americane a avut loc în data de 9 Octombrie 2016, în atac fiind folosite două rachete C-802 care au declanşat măsurile de apărare ale lui USS „Mason”. USS „Mason” a lansat într-o succesiune rapidă două rachete Standard SM-2 şi o rachetă ESSM, concomitent cu declanşarea contramăsurilor specifice de la bordul navei. A fost consemnată astfel, prima utilizare în condiţii reale de luptă a rachetei ESSM. În 12 Octombrie 2016, USS „Mason” este atacată din nou, cu acelaşi rezultat, doar că de data asta nu ni se mai spune cum a combătut acesta din urmă racheta/rachetele din al doilea atac.
În data de 13 Octombrie 2016, USS „Nitze” lansează mai multe rachete Tomahawk care distrug staţiile radar utilizate în atacuri, pare-se că trei. Lansările pot fi vizionate aici: https://www.youtube.com/watch?v=fkssghUIvNQ
Mutându-ne în Marea Mediterană, mai precis în Estul ei, aflăm că, în data de 17 Iunie 2016, un nou „incident” are loc între distrugătorul de clasă „Arleigh Burke”, USS „Gravely” şi fregata rusească de clasă „Neustrashimiy”, „Yaroslav Mudry”. Trebuie menţionat că, la acea dată, distrugătorul american se afla în escorta portavionului american „Harry S. Truman”.
„Yaroslav Mudry”
Incidentul a fost prezentat de ruşi pe canalele media oficiale, drept o violare de către americani a regulilor internaţionale privind siguranţa navigaţiei, iar filmul postat, pare, cel puţin la prima vedere, să demonstreze acest lucru.
Puteţi urmări filmuleţul aici: https://www.youtube.com/watch?v=lqF6EcShwP0
Un oficial al marinei americane a demascat însă ceea ce a fost o nouă manipulare grosolană a situaţiei de la faţa locului, povestind că, de fapt, incidentul desfăşurat în ape internaţionale a durat mai mult de o oră, mult mai mult decât filmuleţul prezentat de media rusească.
USS „Gravely”
Conform oficialului american, USS „Gravely” escorta portavionul, aflându-se în pupa lui „Harry S. Truman”, în timp ce fregata rusească monitoriza operaţiunile acestuia din urmă de la o distanţă mică, de natură a stânjeni manevrele portavionului. Prin urmare, distrugătorul american a manevrat astfel încât să se plaseze între portavion şi fregata rusească care a continuat să se apropie la circa 300 de metri, distanţă considerată nesigură pentru navigaţie.
Mai mult decât atât, fregata rusească arbora semnalul internaţional (conform COLREG) specific unei nave cu capacitate de manevră redusă, semnal purtat de o navă când, de exemplu, este angajată în întinderea unui cablu submarin sau montarea unor repere de navigaţie, capacitatea sa de manevră fiind astfel drastic limitată prin natura lucrărilor pe care le desfăşoară, celelalte nave fiind obligate să-i acorde prioritate. Când o navă este într-o astfel de situaţie, pe timp de zi, va aborda semne specifice: trei semne, unul deasupra celuilalt, bulă, diamant, bulă.
Prin manevrele efectuate, apropiindu-se continuu de nava americană, nava rusească a demonstrat că, de fapt putea manevra liber, arborând în mod fals un semnal internaţional. În cel mai apropiat punct, fregata rusească s-a aflat la circa 300 de metri de USS „Gravely” şi circa cinci mile marine de USS „Harry S. Truman”.
Chiar dacă astfel de „incidente” au mai avut loc între nave ruseşti şi nave americane, cel din 2016 a fost poate cel mai apropiat de repetarea „incidentului” din Marea Neagră, în 1988, când USS „Yorktown” a fost „ciocnit” de fregata rusească „Bezzavetny”. Mai multe despre acest incident aici: https://en.wikipedia.org/wiki/1988_Black_Sea_bumping_incident
Personal, anticipez că „incidentele” de acest gen vor prolifera şi în 2017, pe măsură ce ruşii îşi vor face tot mai simţită prezenţa în Estul Mediteranei. E doar un joc al nervilor.
Rămânând în aceeaşi arie geografică, 2016 a consemnat cu mare pompă din partea mediei ruseşti dislocarea singurului portavion al Rusiei în campania militară din Siria. Nu voi insista asupra subiectului, intens dezbătut, mă voi rezuma însă la o singură concluzie: pierderea a două avioane într-o perioadă scurtă de timp arată limitele tehnice ale portavionului rusesc, o teribilă nevoie de mentenanţă şi o lipsă de experienţă a ruşilor în derularea operaţiunilor de acest fel.
Acum ne vom muta puţin mai spre Nord, în apele mai reci ale Mării Baltice, unde, în Aprilie 2016, s-a consumat o nouă pagină din istoria „incidentelor” ruso-americane. De data asta, actorii au fost USS „Donald Cook”, distrugător de clasă „Arleigh Burke” şi omniprezentele avioane ruseşti, vajnicele SU-24, care au simulat nenumărate „atacuri” asupra navei americane, probabil cu speranţa unor noi demisii ale marinarilor americani. Din nou, ceva ce se va repeta cu prisosinţă şi pe parcursul lui 2017. Sper doar ca „incidentele” să nu degenereze în „accidente”.
Eu zic că atât filmuleţul, cât şi pozele sunt cel puţin spectaculoase şi merită vizionate/privite.
Filmul aici: https://www.youtube.com/watch?v=EU-QOgOU0LM
Trei veşti vin şi din Statele Unite ale Americii, veşti care merită urmărite cu atenţie şi în 2017.
USS „America”
Prima se referă la controversatul F35B, versiunea puşcaşilor marini fiind cea mai aproape, sau din ce în ce mai aproape de operaţionalizarea deplină. Teste importante s-au desfăşurat în toamna lui 2016 la bordul USS „America” unde au fost desfăşurate 12 F35B, momentul în care vom vedea aceste aeronave în teatrele de operaţiuni fiind din ce în ce mai aproape.
Câteva filmări de la bordul USS „America”: https://www.youtube.com/watch?v=3bG5v2d1XrI
Şi aici: https://www.youtube.com/watch?v=see6H2PJZkQ
Şi, în special, aici: https://www.youtube.com/watch?v=nAEur1tHtxA
A doua veste se referă la transferul către US Navy al distrugătorului USS „Zumwalt”, voiajul inaugural fiind unul cu năbădăi, nava având nevoie de reparaţii după ce i-a cedat sistemul de propulsie pe când traversa Canalul Panama. Reparaţia a fost efectuată cu piese luate de pe o altă unitate a clasei, aflată în construcţie. Nu chiar din dezmembrări, dar pe acolo…
O altă veste proastă pentru programul DDG-1000 a fost renunţarea la muniţia specială ce urma a fi utilizată de impresionantele tunuri de 155 mm. Rămân la opinia exprimată într-un articol publicat anul trecut în seria „Nave celebre” potrivit căreia aceste nave vor experimenta o multitudine de noi soluţii ce vor fi ulterior implementate pe navele US Navy. Până una alta, USS „Zumwalt” este un proiect inovator prin multitudinea de soluţii noi adoptate, însă un proiect extrem de scump.
A treia veste, demnă de toată atenţia rămâne experimentul în desfăşurare al DARPA, drona din programul ACTUV, despre care puteţi citi mai multe aici: http://navaltoday.com/2016/04/05/video-darpas-drone-submarine-hunter-takes-to-sea/
Şi, un filmuleţ despre cum ar urma să funcţioneze: https://www.youtube.com/watch?v=3_3QrHCF_Dc
Voi încheia cu China, care mi se pare a fi într-o ofensivă fără precedent în redesenarea reperelor geopolitice din Marea Chinei de Sud. China este într-o ofensivă navală semnificativă, pentru a afirma asta fiind suficient să privim calendarul lansărilor la apă care au avut loc în 2016. Mi s-a mai replicat adeseori, cum că, nu contează cât de multe fac, tot chinezării rămân… O atitudine pe care am remarcat-o adeseori şi la adresa Turciei. O atitudine greşită, în opinia mea.
Personal, consider că flota chineză are perspective foarte bune în Pacific. Chiar dacă multe din sistemele de la bordul navelor PLAN (Marina Chineză) sunt de origine rusească, am convingerea că ele au fost îmbunătăţite substanţial de tehnicienii chinezi.
Dar de unde această convingere? În esenţă, totul a pornit de la portavionul chinezesc, despre care citesc cu regularitate, iar informaţiile din presa militară pe subiect nu lipsesc. Mărturisesc că sunt impresionat de politica paşilor mărunţi aplicată de chinezi cu ocazia acestui proiect, mult diferită de hei-rupismul rusesc ce a condus la pierderea a două avioane în Siria.
Pe parcursul lui 2016 am citit multe ştiri şi am văzut multe reportaje de la bordul portavionului chinezesc cu nume greu de pronunţat şi de scris (aşa că nu-l veţi vedea scris în acest articol). Nu vreau să încerc să conving pe nimeni, dar China va fi, într-un orizont de timp de maxim 20 de ani, una din marile puteri navale ale Pacificului. La mare concurenţă cu Australia (despre ale cărei programe mamut de înzestrare s-a tot vorbit pe site) şi Japonia (despre care se vorbeşte mai puţin). Nu-mi cereţi argumente suplimentare, ar însemna să scriu un articol separat, ori noi, aici, am încercat doar o retrospectivă.
Motiv pentru care vă invit să urmăriţi următoarele filmuleţe:
https://www.youtube.com/watch?v=LxNG1dPrugU
https://www.youtube.com/watch?v=-kZW75HnI1I
Distrugatoare chineze clasa „Luyang” Type 052D
În ultimul filmuleţ veţi putea vedea imagini din sala maşinilor, chinezii făcând mari eforturi în vederea îmbunătăţirii sistemului de propulsie al portavionului. Prin urmare, portavionul chinezesc nu are nevoie de remorchere în escorta sa. Spre deosebire de cel rusesc…
Nu în ultimul rând, m-aş bucura, dacă aveţi timpul şi disponibilitatea necesare, să-mi spuneţi dacă apreciaţi că articolele din seria „Nave celebre” vă sunt utile, scopul lor declarat fiind popularizarea marinei în rândurile voastre.
La Mulţi Ani!
Nicolae
Surse:
http://www.janes.com/article/58861/romania-s-type-22-frigates-set-for-upgrade
Adica mai pe scurt si sa concluzionam nimic pentru RoNavy anul acesta .
Fregate modernizate nimic , contractual pentru corvetele Sigma este pus in stand by in cel mai bun caz , nu se stie pentru cat timp , despre submarin nu mai are rost sa vorbim se pare ca a iesit cu totul din vederea MAPN sau mai marilor Marinei Romane .
Cei mai rau noul Ministru al Apararii nu ne da sperante pentru ceva mai bun ba din contra . Pana in final nu ne-am ales decat cu 3 remorchere
Dumnezeu cu mila , probabil anul acesta nu se va achizitiona niciuni capata de parama pentru Marina Militara Romana
Tot n-ai invatat sorcova aia cu „de la anul” ? E la moda de aproape 10 ani 🙂
Dupa umila mea parere, fregatele si corvetele trebuiau puse de la bun inceput in aceeasi oala, pentru comonalitate: acelasi CMS, acelasi tip de rachete anti-nava, acelasi tip de rachete AA, acelasi tip de radare s.a.m.d.
La cum au procedat ei, puteau ajunge sa aiba chestii diferite pe cele doua categorii de nave.
Sau pur si simplu sa separe contractele: o licitatie pentru CMS, radare, senzori, armament etc, adica pachet senzori&armament si una pentru modificari structurale la fregate si constructie corvete.
Nu-s de ce, imi pare tot mai mult ca vroiau sa mearga cu turcii pe toate planurile (fregate & corvete, Ada la corvete) pana ce au luat-o lucrurile razna la turci si au dat-o brusc in „analize suplimentare de risc”…
Iar acum au dat-o direct in „sa mai analizam si alte oferte”, ceea ce, daca nu i-as banui de rea-credinta, as presupune ca incercau o negociere mai dura cu olandezii, ceea ce, nu-s ce sa zic…
De fregate a uitat deja lumea, nu-i mai intreaba nimeni nimic desi acolo lucrurile par sa fi iesit prost si daca anuleaza licitatia, cineva (a se citi, tot noi, prostii) o sa plateasca oalele sparte.
Iar Les, ar trebui sa stie ce-i pe acolo, ca nu lucreaza de ieri in sistem.
Asa ca o scaldam cu gratie si eleganta, ca asta-i tot ce stim.
Submarin? Care submarin?
SUA e no1.
mai aveti rabdare.
Neata!
Rabdare…………., pentru ce ?
Caci de 27 de ani, tot avem!
Felicitari pentru articol!
La cat mai multe si da, sunt interesat si de seria nave celebre.
Multumim
Multumesc pentru raspuns.
macar la asta santem cei mai buni.
rabdarea este o mare virtute.
🙂 Rabdare este atunci cand acel „ceva” pe care ti-l doresti realizat vine mai greu, la noi practic este disperare si tara mi-e ca vom ramane si fara corvete, si fara modernizare Type 22.
Cu TBT 8×8 Agilis mai vedem.
Mai intra si anuntul de participare pentur achizitionarea a 2-20 sisteme optoelectronice de detectie si identificare a tintelor plus masurarea distantelor, pentru navele fluviale.
Nu e chiar Situational Awareness System dar tot e un pas inainte. Daca ar amplasa blocurile respective pe catarge telescopice ca sa se poata uita pe deasupra copacilor de pe maluri, ar fi si mai bine.
Nu inteleg de ca fac licitatii separate pentru componente, cand logic era sa faca un caiet de sarcini cu ce vor sa mai faca la ele, si sa faca naibii un soi de mid life refit, sau whatever. Si sa atribuie contractul unui santier de la noi, cu cerinta sa integreze cat mai mult cu ce producatori de componente mai gasesc pe la noi. Dar sa aiba un integrator.
Asa, cumpara ba una, ba alta cu licitatii separate s.a.m.d.
Daca le e teama ca iese programul mai scump de 100 de milioane si tre’ sa mearga la Parlament, sa iasa cu propunerea la inaintare si o sa vedem cu totii, de parca ar mai fi fost nevoie, ce trogloditi avem prin parlament.
Mai ramane sa faca licitatie pentru vasle, binocluri si veste de salvare.
Probabil merg mai pe burta, sa nu sperie conducerea „de partid si de stat” cu valori mari. Asa, ba cu un motor, ba cu un bloc optronic, se mai strecoara printre programele mari, prinzand firimituri de finantare.
Oricum, daca tot au licitat pentru sisteme optoelectronice, puteau sa completeze cu ceva teleoperabile mici (12.7-25mm plus rachete AT) pe care sa le puna pe suprastructura, in loc de mitralierele de 4×14.5mm de pe punte.
Asa e, problema e ca in felul asta ai sanse mari sa-ti iasa un mare ghiveci.
Parca au mai luat niste teleoperabile pentru OPV-urile alea de 5000 de tone, 12,7 parca.
Toti cei care au avut de-a face cu combinatia aia de 4×14,5 mm s-au plans de ea. Plus ca mi se pare aberant sa te astepti ca oamenii aia sa mai fie fasneti pe -10 grade Celsius. Niste teleoperabile in locul turelelor de 4×14,5 ar fi ceva, daca proiectul e fezabil tehnic.
Parca mai aveau turele OWS-25R daca tot is pusi pe carpeala.
Pacat, mare pacat.
Eu personal apreciez munca depusă în seria ” Nave celebre”, ca de altfel orice articol cu informații corecte si coerente.
Multumesc, Nicolae !
@Nicolae Articole excelente. Toata lumea are de invatat.
Apropo de Tartus :
https://sputniknews.com/middleeast/201612231048920225-putin-agreement-naval-base/
https://sputniknews.com/politics/201610111046207689-russian-base-syria-tartus/
Multumesc dan/, Grigore pentru raspuns.
Sunt foarte curios daca vor face lucrari portuare pentru marirea capacitatii de la Tartus.
Momentan au cam inceput sa se traga pe dos, vor sa iasa din Siria in glorie. Plus ca n-au bani sa le dea sirienilor, insa Iranul pompeaza la greu in Siria. Turcia are si ea interese mari acolo, bani, plus ca Turcia controleaza sursa principala de apa a Siriei.
Cine-si imagineaza ca o data cu Alepul s-a terminat razboiul din Siria greseste mult. Aia mai au ani de zile de macel in fata.
Cele trei remorchere nu sunt construite la Damen Galati ci la Damen Gorinchem Olanda.
Conform primului link de la surse, contractul remorcherelor a fost acordat Damen Galati.
Ai o sursa care sa sustina cele afirmate?
Nenea George GMT, deci este o diferenta intre rabdare si disperare……
In 27 de ani rabdarea s-a transformat in disperare………
Ne-a ramas speranta!
Speranta ca Agilis se concretizeaza pina la urma!
iertatima dar nu cumva romania se afla vecina cu oceanul atlantic si portugalia e la marea neagra mai baieti daca imi aduc aminte tov. tariceanu in 2007 ne promitea 13 miliarde pentru armata in 10 ani ce frumoase timpuri cand tov. melescanu facea cu mult spor publicitate la ef. si cu ce am ramas cu speranta pai nu cumva din disperare am luat 12 f 16 si de altele 12 vom trai cu speranta imi pare rau sa scriu acest lucru dar in italia e un proverb care suna asa cine traieste sperand moare cacand
Isteti Italienii astia…. Presupun ca nu au p’aia cu „capu’ plecat sta cu nasu’n rahat…. pardon…. sabia nu’l tae…”
pe atlasul geografic romania are iesire la marea neagra.
conform dotarilor existente la marina nu .
este o vulnerabilitate la fel de mare ca cea de la apararea AA.
Bre, eu pana una alta macar inca un contract pentru 12 F-16 vreau sa vad.
Anul asta nu cred ca se face ceva in legatura cu corvetel/fregatele, dar am o presimtire ca o sa se miste ceva cu TBT-ul, in sensul ca o sa lucreze in continuare la un prototip… Adica pana una alta nemtii au venit si au semnat parteneriat cu romanii, deci eu zic ca au venit la sigur aici…
Ustinov a revenit in flota nordica Luna trecuta.ce Sa faca in marea neagra? cu turcii sunt prieteni iar noi SI bulgarii suntem deosebiti Dar lipsim cu desavarsire.daca aduc SI celelalte doua fregate pot trimite Slava linistiti la upgrade.tinand cont de zecile de kalibr care NE vor ameninta AR FI cazul Sa ne punem la punct apararea a-a nu flota.
Daca te uiti la poza din articol o sa vezi gheata la mal, dupa cum zicea si emisiunea de la radio.
Daca Moskva intra la modernizare vor avea nevoie pentru Siria de o nava cu capabilitati similare in estul Mediteranei, si cel mai scurt drum pana in Siria e de la Sevastopol, nu de la Severomorsk.
Plus ca sansele ca sa inghete marea la Sevastopol sunt mai mici decat la Severomorsk.
Daca te uiti la surse, o sa vezi ca rusii vanturau posibilitatea asta, nu eu… 🙂
Ce aduci mai rapid in Romania? O baterie Patriot sau capabilitate navala? Nu mai zic de Conventia de la Montreaux. Avem nevoie de flota mai repede decat baterii AA.
daca tu cunosti mai bine situatia flotei nordice decat comandantul ei ,ok!tembelul ala asa a declarat in decembrie ca ustinov a revenit in flota si a inceput exercitiile cu restul navelor.in privinta flotei la marea neagra , cele 3 grigorovich ,buyan-m si sub-urile nu cred ca vor ataca ,in caz de ceva,ca in ww2. un atac impotriva romaniei ar insemna cateva zeci de iskander care vor distruge comandamentele din bucuresti,statiile radar si bazele aeriene fetesti,otopeni si bacau urmate de alte cateva zeci de kalibr cu submunitii care vor distruge unitatile de tancuri si motorizate.iar de „flota romana”(care va fi aia) se pot ocupa chiar si bateriile de coasta din crimeea.asa ca avem nevoie in primul rand de o aparare a-a(eventual atbm) beton.altfel,in cateva ore trebuie sa ridicam steagul alb ca ramanem fara armata.
Amuzant mi se pare ca tu cunosti situatia la fel de bine ca marele comandament ursesc, din moment ce stii atat de bine cum va decurge un potential atac impotriva Romaniei. 🙂
Cam cate zeci de Iskander si Kalibr crezi ca au rusii? Am vazut pana acum Kalibr la treaba, insa doar impotriva unor tinte fixe. Nu toate tintele strategice sunt fixe.
Nu vreau sa intru intr-o polemica, dar in locul tau m-as mai gandi la cum ar putea decurge un astfel de atac. 🙂
Toate afirmatiile din articol sunt bazate pe surse, nu eu am zis ca Ustinov ar putea ajunge in Marea Neagra ci chiar rusii insisi. 🙂 Ceea ce avea logica la acel moment din perspectiva razboiului din Siria…
pai ,au un regiment de iskander(pe care il pot suplimenta oricand cu cate vor-au peste 120 lansatoare) care inseamna 24+24 rachete lansabile in doua salve la 10-15 min diferenta.la cep <10 m pe care o au ramanem fara statii radar comandamente si avioane intre bucuresti-bacau si litoral in 5 minute(pe bune)..cele 6 sub-uri,3 grigorovich si 3 buyan-m au 36+24+24 adica 84 de 3m14 biryuza care pot lovi cu submunitii orice unitate militara din tara.pe primele 48 nu avem cu ce sa le interceptam,pe celelalte 84 le-am putea da jos cu f-16 si lancer daca ar mai ramane radare si avioane intregi dupa atacul primelor.nu iti trebuie "studii superioare" sa iti dai seama de cum va decurge un atac rusesc impotriva nostra.
Prefer sa-i las pe cei cu „studii superioare” sa se ocupe de asta.
Chiar daca nu am prea mult habar despre treaba asta, m-am uitat, atat la cum isi folosesc granzii aceste rachete, cat si la ce masuri de lupta sunt impotriva lor.
In recentul angajament din Bab el Mandeb, impotriva a doua rachete chinezesti anti-nava au fost lansate 2 Standard si o ESSM. Iti dai seama ce AA trebuie sa ai ca sa interceptezi un asemenea val de rachete? Plus ca unele sunt supersonice…
Cred ca sunt masuri mult mai ieftine ca sa te protejezi de un astfel de atac decat sa-ti indesi sume enorme intr-o aparare AA care va fi oricum probabil surprinsa si depasita de amploarea unui astfel de atac.
De asemenea, am oarescare dubii ca bateriile de coasta din Crimeea iti pot distruge navele de la o asemenea departare, cand angajamentele navale recente ne arata ca, in general, se prefera lovirea de la distante mult mai mici decat raza teoretica a rachetei.
O curiozitate, cum dai tu jos rachete de croaziera cu aviatia? Ma refer la Kalibr, ca de Iskander nu cred ca poate fi vorba.
onyks-ul are intre 350-120 km raza actiune in functie de altitudinea de zbor.intre constanta si sevastopol sunt 375 km.opv-urile noastre,in momentul in care ies din apele teritoriale sunt deja in bataia lor .lacm-ul, in principiu,este un avion fara pilot care zboara cu mach 0,8 la mica altitudine.un f-16 sau un lancer il poate intercepta pe parcursul zborului cu rachete ghidate radar,infrarosu sau cu tunul de bord.iar iskander-ul poate fi interceptat cu stunner-ul israelian.cel putin asa se lauda aia.dar in primul rand trebuie sa ai sistemul.hawk-ul sigur nu le intercepteaza.
Mai am o curiozitate: cu ce radar descoperi tu un obiect de 120 de metri lungime care se deplaseaza la o distanta de 350 de km, eventual si pe fondul unui tarm inalt, cu o viteza de 15 – 20 Nd.
Cu ce radar reusesti sa iluminezi aceasta tinta mobila in conditiile in care radarul tau de iluminare se afla la 350 de km. Oniks are „active radar whatever ” dar trebuie sa primeasca informatiile de la ceva/cineva ca sa fie ghidata spre tinta intr-o prima faza, radarul ei porneste in apropierea tintei, la cca. 50 de km. Prin urmare, o astfel de racheta lansata de bateriile de coasta din Crimeea, trebuie sa primeasca informatiile de la cineva (avion, elicopter, submarin) care a detectat si ilumineaza tinta, adica OPV-ul cu pricina.
Asta inseamna ca cel care ilumineaza tinta, devine la randul sau o tinta, daca ai cu ce sa-l vezi. De la ce distanta crezi ca se poate face iluminarea tintei? Orizontul e la 24 de km.
onyks-ul foloseste in prima faza ghidarea inertiala(pe baza datelor primite prin satelit sau alte surse),iar pe ultima portiune capul de dirijare radar activ.oricum,pe rusi nu ii poti suspecta ca nu au radare cu bataie lunga.fara sa vorbesc de awacs-uri sau elicopterele aew ka-31(care detecteaza tinte de marimea unei nave de la 150- 200 km).
La tintele mobile e mai greu cu satelitul….
Apoi descoperirea e una, iluminarea e alta. Deja devine evident ca nu poti lansa Oniks de la Sevastopol cu bateriile de coasta ca sa lovesti tinte mobile.
Utilizarea de drone, avioane, elicoptere, in scopul descoperirii si iluminarii duce automat la deconspirarea intentiei. Toate chestiile astea sunt vizibile pe radarele noastre de descoperire.
De dragul discutiei what if (ca momentan nu se pune problema ca Rusia sa atace un membru NATO fara sa riste un nou razboi mondial) putem fi, deci, de acord cu urmatoarele? 🙂
1) nu poti lovi nave mobile (chiar si in port, daca ma intrebi pe mine) utilizand bateriile de coasta din Crimeea, fara sa ai un „ceva” care sa-ti faca iluminarea tintei si sa transmita datele catre racheta plecata din Crimeea. Ca sa faci asta, iti deconspiri intentiile si pozitia.
2) un atac masiv de genul celui sugerat de tine ar coplesi cam orice aparare AA. O aparare AA stratificata este extrem de scumpa. Nu zic ca n-avem nevoie, zic ca in caz de belele, aduci mai usor AA decat aduci nave.
3) Prin misiunile de patrulare, navele pot face avertizare timpurie si pot contribui la apararea AA a zonei in care se afla.
4) Kalibr si Iskander vor fi cu predilectie folosite impotriva centrelor strategice, bunkere, tot ceea ce tine de chestii fixe. Din acest motiv avem nevoie de chestii mobile (radare, centre de comanda etc)
5) cu un val de rachete nu cuceresti o tara de talia Romaniei. Trebuie sa pui piciorul aici.
Si cu asta eu am incheiat! 🙂
Omule Tu nu stii Sa citesti? Cap de cautare radar activ.adica nu au nevoie de iluminarea tintei.si de unde Ai scos aiureala cu tinta mobila imposibil de detectat din satelit?esti paralel rau de tot.las-o balta.
„Radar homing head: all-weather monopulse active-passive, with frequency hopping; Immunity: high, from active spoofing, dipole clouds; Range: 50 km active[12] – adica radarul rachetei poate face lock de la 50 de km
De aici: https://en.wikipedia.org/wiki/P-800_Oniks
„Active radar homing is rarely employed as the only guidance method of a missile. It is most often used during the terminal phase of the engagement, mainly because since the radar transceiver has to be small enough to fit inside a missile and has to be powered from batteries, therefore having a relatively low ERP, its range is limited.[2] To overcome this, most such missiles use a combination of command guidance with an inertial navigation system (INS) in order to fly from the launch point until the target is close enough to be detected and tracked by the missile. The missile therefore requires guidance updates via a datalink from the launching platform up until this point, in case the target is maneuvering, otherwise the missile may get to the projected interception point and find that the target is not there. Sometimes the launching platform (especially if it is an aircraft) may be in danger while continuing to guide the missile in this way until it ‘goes active’; In this case it may turn around and leave it to luck that the target ends up in the projected „acquisition basket” when the missile goes active. It is possible for a system other than the launching platform to provide guidance to the missile before it switches its radar on; This may be other, similar fighter aircraft or perhaps an AWACS.
Most anti-ship missiles use active radar homing for terminal guidance.
Many ARH missiles with targets on land or sea use millimeter wave guidance.”
De aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Active_radar_homing
Cat poate sa stea un satelit deasupra unei tinte?
Intr-adevar, eu sunt paralel, nu stiu sa citesc, tu esti expert.
O las balta, intr-adevar.
va amintesc ca fregatele frem italiane nu au fost platite de ministerul aparari din italia pentru ca cum va spuneam in trecut nu aveau acesti bani aceste nave au fost platite de ministerul economiei printru-n truc financiar dece va spun asta daca vrem putem avea tot ce ne dorim facand si noi aceste trucuri statul italian a luat aceasta decizie la presiunile facute de comandanti marinei militare atat in parlament cat si in presa de specialitate la noi din partea amiralilor liniste totala ce ar fi ca si la noi sa vedem un amiral in fata parlamentului ca le explica acelor imbecili ca fara o dotare corespunzatoare suntem fii ploi
ganditi-va care era situatia in zona daca rusia punea mana pe cele doua mistraluri.
@psycho Pentru noi nu ar fi fost nimic diferit. Pentru turci si restul, da.
Pentru ce-au facut in Siria, nu mai aveau nevoie sa miste din nord afumatoarea aia mare si cu cabluri arestoare ce plesnesc mai tare ca biciul de Craciun.
Sper ca a fost suficient de scurt. 🙂
apreciez coerenta si condensarea comentariulu?deci se poate?
ne puneam capra cu fundul spre crimea rugandu-i frumos sa fie ingaduitori cu noi si sa ne molesteze cu blandete
POI..INCEP SA CRED CA ORI NE PLACE..ORI SUNTEM MASOCHISTI..DACA TOT ASA O TINEM..::)))
Offtopic: poate sa imi dea cineva un link cu site-ul oficial de la firma Roman(aia cu camioanele militare, masinile de pompieri etc)?
Salut,
era http://www.roman.ro dar nu mai exista!
Se pate incerca pe facebook.
https://ro-ro.facebook.com/Roman-Autocamioane-Brasov-159502050849133/
Sper ca nu fac reclama nepermisa. O zi buna tuturor.
Multumesc
trebuie sa punem presiune pe conservele ; tariceanu,melescanu,petrescu,cornateanu,dogaru,ponta,nastase etc pentru a nu zadarnici drumul natural al romaniei euroatlantic. altfel miscari masive si sa-i spulberam odata din viata politica
Ca sa pastram carecteristica marinareasca a articolului as spune ca aceste conserve sunt la timona si cu mana pe telegraf si ne vor duce in ce directie vor cu ce viteza vor .
Avem un nou guvern si o majoritate parlamentară bazată pe PSD. Pentru a vedea ce au planuit referitor la apărarea tarii, trebuie sa studiem din programul lor de guvernare partea referitoare la ”Politica de Apărare si Securitate Națională”
Acest program îl gasiti aici – http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.pdf , capitolul referitor la politica de apărare si securitate nationala este la pagina 126.
Am lecturat, multumesc de link. Intentii bune, mentinere 2% pentru aparare, revitalizare industrie nationala de aparare, offset, nu asta-i problema.
Problema, ca de obicei la noi, este implementarea a ceea ce decidem „in linii mari”.