Legea intitulată „Black Sea Security Act of 2023” (în română „Legea din 2023 privind securitatea la Marea Neagră”) a fost promovată la inițiativa senatorului democrat de New Hampshire, Jeanne Shaheen, pe 15 martie 2023. Despre senatorul democrat Jeanne Shaheen puteți citi mai multe aici. Legea mai este susținută și de alți 10 senatori, atât republicani cât și democrați, printre care și republicanul Mitt Romney.
Textul integral al Legii poate fi citi accesând acest link. Mai jos, aveți o traducere automată a unor părți din textul de lege (Deepl) cu unele adaptări și sublinieri care aparțin autorului.
SEC. 2. PUNCTUL DE VEDERE AL CONGRESULUI CU PRIVIRE LA SECURITATEA MĂRII NEGRE.
(a) Este sentimentul Congresului că:
(1) este în interesul Statelor Unite să sprijine eforturile de prevenire a extinderii unui nou conflict armat în Europa prin recunoașterea regiunii Mării Negre ca o arenă a agresiunii rusești;
(2) statele riverane ale Mării Negre (n.a. textul legii include aici următoarele țări: Turcia, Bulgaria, România, Rep. Moldova, Ucraina și Georgia) sunt esențiale în contracararea agresiunii guvernului Federației Ruse și în contribuția la securitatea colectivă a NATO;
(3) încercările repetate, ilegale, neprovocate și violente ale Federației Ruse de a-și extinde teritoriul și de a controla accesul la Marea Mediterană prin Marea Neagră constituie o amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite și a NATO;
(4) Statele Unite condamnă încercările Federației Ruse de a schimba sau de a modifica granițele în regiunea Mării Negre prin forță sau prin orice mijloace contrare dreptului internațional și de a impune o sferă de influență în întreaga regiune;
(5) Statele Unite și aliații săi ar trebui să contracareze cu fermitate pretențiile teritoriale nelegitime ale Rusiei în Peninsula Crimeea, de-a lungul apelor teritoriale ale Ucrainei în Marea Neagră și în Marea Azov, în apele internaționale ale Mării Negre și în teritoriile pe care le ocupă ilegal în Ucraina;
(6) Statele Unite ar trebui să continue să lucreze în cadrul NATO și cu aliații NATO pentru a dezvolta o strategie pe termen lung pentru a spori securitatea, a stabili o prezență permanentă și durabilă de-a lungul flancului estic al NATO și a consolida reziliența democratică a aliaților și partenerilor din regiune;
(7) Statele Unite ar trebui să colaboreze în cadrul NATO și cu aliații NATO pentru a dezvolta o prezență maritimă regulată, prin rotație, în Marea Neagră;
(8) Statele Unite ar trebui, de asemenea, să colaboreze cu Uniunea Europeană pentru a coordona o strategie de sprijinire a inițiativelor democratice și a prosperității economice în regiune, care include doi membri ai Uniunii Europene și patru națiuni aspirante la Uniunea Europeană;
(9) comportamentul Turciei față de unii aliați regionali și state democratice a fost contraproductiv și a contribuit la creșterea tensiunilor în regiune, iar Turcia ar trebui să evite orice acțiuni care să agraveze și mai mult tensiunile regionale;
(10) Statele Unite ar trebui să depună eforturi pentru a promova dialogul între țările din regiunea Mării Negre pentru a îmbunătăți comunicarea și schimbul de informații și pentru a spori capacitățile de apărare cibernetică;
(11) țările care au legături istorice și economice cu Rusia se așteaptă ca Statele Unite și Europa să asigure o prezență economică pozitivă în regiunea extinsă ca o contrabalansare a influenței maligne a Federației Ruse în regiune;
(12) este în interesul Statelor Unite să sprijine și să consolideze legăturile economice dintre Statele Unite și statele de la Marea Neagră;
(13) Statele Unite ar trebui să sprijine inițiativa statelor din Europa Centrală și de Est de a avansa Fondul pentru Inițiativa celor Trei Mări în vederea consolidării conectivității infrastructurii de transport, energetice și digitale în regiunea dintre Marea Adriatică, Marea Baltică și Marea Neagră;
(14) există oportunități reciproc avantajoase pentru creșterea investițiilor și a expansiunii economice, în special în ceea ce privește inițiativele în domeniul energiei, al climei și al infrastructurii de transport, între Statele Unite și statele de la Marea Neagră și regiunea mai largă;
(15) îmbunătățirea legăturilor economice dintre Statele Unite și statele de la Marea Neagră și regiunea mai largă poate duce la un parteneriat strategic consolidat;
(16) Statele Unite trebuie să încerce să abordeze provocările în materie de securitate alimentară care decurg din perturbarea porturilor ucrainene din Marea Neagră și din Marea Azov, deoarece această provocare globală va avea implicații critice pentru securitatea națională a Statelor Unite, a partenerilor și a aliaților noștri;
(17) Turcia, în coordonare cu Organizația Națiunilor Unite, a jucat un rol important în atenuarea insecurității alimentare globale prin negocierea a două acorduri care să permită exporturile de cereale din porturile ucrainene printr-un coridor sigur în Marea Neagră;
(18) Rusia are o istorie brutală de utilizare a foametei ca armă și trebuie oprită;
(19) contracararea acțiunilor economice coercitive ale Republicii Populare Chineze rămâne un imperativ politic important pentru a integra în continuare statele din Marea Neagră în economiile occidentale și pentru a îmbunătăți stabilitatea regională; și
(20) întârzierea continuă a Turciei în ratificarea aderării Suediei și Finlandei la NATO subminează forța alianței și inhibă răspunsul internațional unitar la războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina.
SEC. 3. POLITICA STATELOR UNITE.
Politica Statelor Unite este:
(1) să descurajeze în mod activ amenințarea unei noi escaladări a Rusiei în regiunea Mării Negre și să apere libertatea de navigație în Marea Neagră pentru a preveni extinderea unui nou conflict armat în Europa;
(2) să pledeze în cadrul NATO, între aliații NATO și în cadrul Uniunii Europene pentru a dezvolta o strategie coordonată pe termen lung pentru a spori securitatea, a stabili o prezență permanentă și durabilă în flancul estic și a consolida reziliența democratică a aliaților și partenerilor Statelor Unite în regiune;
(3) să pledeze în cadrul NATO și în rândul aliaților NATO pentru a dezvolta o prezență maritimă regulată, prin rotație, în Marea Neagră;
(4) să sprijine și să consolideze legăturile economice dintre Statele Unite și partenerii din Marea Neagră și să mobilizeze Departamentul de Stat, Departamentul Apărării și alte departamente și agenții federale relevante prin consolidarea prezenței și a investițiilor Statelor Unite în statele din Marea Neagră;
(5) să ofere alternative economice la opțiunile economice coercitive ale Republicii Populare Chineze care destabilizează și erodează și mai mult integrarea economică a statelor de la Marea Neagră;
(6) să se asigure că Statele Unite continuă să sprijine eforturile statelor de la Marea Neagră de a-și consolida instituțiile democratice pentru a preveni corupția și a accelera avansarea acestora în comunitatea euroatlantică; și
(7) să încurajeze inițiativa întreprinsă de statele din Europa Centrală și de Est de a avansa Inițiativa celor Trei Mări pentru a consolida conectivitatea infrastructurii de transport, energetice și digitale în regiunea dintre Marea Adriatică, Marea Baltică și Marea Neagră.
SEC. 4. STRATEGIA DE SECURITATE ȘI DEZVOLTARE LA MAREA NEAGRĂ.
(a) Strategia de securitate și dezvoltare la Marea Neagră. În termen de cel mult 180 de zile de la data promulgării prezentei legi, Consiliul de Securitate Națională, în coordonare cu Departamentul de Stat, Departamentul Apărării și alte departamente și agenții federale relevante, este autorizat să direcționeze o strategie interinstituțională pentru a spori coordonarea cu NATO și Uniunea Europeană, pentru a aprofunda legăturile economice, pentru a consolida securitatea energetică, pentru a sprijini eforturile de consolidare a rezistenței lor democratice și pentru a spori asistența de securitate cu partenerii noștri regionali, în conformitate cu valorile și interesele Statelor Unite.
(b) Scop și obiective. Inițiativa stabilită în temeiul subsecțiunii (a) are următoarele scopuri și obiective:
(1) Asigurarea furnizării eficiente și eficace a asistenței de securitate partenerilor regionali în conformitate cu valorile și interesele Statelor Unite, acordând prioritate asistenței care va consolida apărarea împotriva războiului hibrid și va îmbunătăți interoperabilitatea cu forțele NATO.
(2) Consolidarea sprijinului Statelor Unite pentru securitatea energetică a regiunii și integrarea cu Europa și reducerea dependenței acestora de Rusia, sprijinind în același timp diversificarea energetică.
(3) Atenuarea impactului coerciției economice din partea Federației Ruse și a Republicii Populare Chineze asupra statelor de la Marea Neagră și identificarea de noi oportunități pentru investiții străine directe din partea Statelor Unite și a țărilor cooperante și consolidarea legăturilor de afaceri ale Statelor Unite cu partenerii regionali, în conformitate cu valorile și interesele Statelor Unite.
(4) Creșterea angajamentului la nivel înalt între Statele Unite și partenerii regionali și consolidarea creșterii economice, finanțarea unei infrastructuri de calitate și consolidarea comerțului, cu accent pe îmbunătățirea cooperării economice la nivel înalt.
(5) Creșterea coordonării Statelor Unite cu Uniunea Europeană și NATO pentru a maximiza eficacitatea și a minimiza duplicarea.
(c) Activități.
(1) SECURITATE. – Strategia stabilită în temeiul subsecțiunii (a) ar trebui să includă următoarele elemente legate de securitate:
(A) un plan de creștere a coordonării între agenții în ceea ce privește regiunea Mării Negre.
(B) O evaluare a oportunității unei inițiative conduse de Statele Unite împreună cu aliații NATO pentru a spori coordonarea, prezența și angajamentul regional între statele din regiunea Mării Negre.
(C) O strategie de creștere a asistenței de securitate față de statele de la Marea Neagră, axată pe Ucraina, România, Bulgaria, Moldova și Georgia.
(D) Stabilirea priorității sistemelor de informații, supraveghere și recunoaștere pentru a monitoriza operațiunile Rusiei în regiunea Mării Negre.
(E) O evaluare a valorii înființării unui cartier general comun, multinațional, cu trei stele la Marea Neagră, responsabil pentru planificarea, pregătirea, exercițiile și coordonarea tuturor activităților militare aliate și partenere în regiunea extinsă a Mării Negre.
(F) O evaluare a provocărilor și a oportunităților legate de stabilirea unei prezențe maritime NATO periodice, prin rotație, în Marea Neagră, inclusiv o analiză a capacității, a capabilităților și a angajamentului membrilor NATO de a crea acest tip de misiune.
(G) O prezentare generală a finanțării militare externe, a educației și instruirii militare internaționale și a altor tipuri de asistență de securitate a Statelor Unite pentru regiune.
(H) Un plan de comunicare a modificărilor aduse posturii NATO către publicul din țările aliate și partenere, precum și către publicul din Federația Rusă și Belarus.
(I) Un plan de combatere a dezinformării și a propagandei rusești în regiunea Mării Negre, utilizând resursele guvernului Statelor Unite, inclusiv ale Centrului de angajament global.
(J) Un plan de promovare a unei mai mari libertăți de navigație pentru a permite o mai mare securitate și un acces economic mai mare la Marea Neagră.
(2) PROSPERITATE ECONOMICĂ. Strategia stabilită în temeiul subsecțiunii (a) include următoarele elemente legate de prosperitatea economică:
(A) o strategie de încurajare a dialogului între experții din Statele Unite și cei din statele de la Marea Neagră privind expansiunea economică, investițiile străine directe, consolidarea inițiativelor privind statul de drept și atenuarea coerciției economice din partea Rusiei și a Republicii Populare Chineze.
(B) O strategie pentru ca toate departamentele și agențiile federale relevante care contribuie la statalitatea economică a Statelor Unite să își extindă prezența și să identifice noi oportunități de investiții private cu partenerii regionali, în conformitate cu valorile și interesele Statelor Unite.
(C) Evaluări privind diversificarea energetică, concentrându-se pe necesitatea imediată de a înlocui aprovizionarea cu energie din Rusia și recunoscând importanța pe termen lung a unei diversificări energetice mai ample, inclusiv a inițiativelor privind energia curată.
(D) Evaluări ale unor potențiale soluții de securitate alimentară, inclusiv acorduri durabile pe termen lung dincolo de Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră.
(3) REZILIENȚA DEMOCRATICĂ. Strategia stabilită în temeiul subsecțiunii (a) include următoarele elemente legate de reziliența democratică:
(A) O strategie de creștere a numărului de mijloace de informare în masă independente și a inițiativelor mediatice sprijinite de Statele Unite pentru a combate influența străină malignă în regiunea Mării Negre.
(B) O mai mare mobilizare a inițiativelor conduse de Global Engagement Center și de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională pentru a contracara propaganda și dezinformarea rusească în regiunea Mării Negre.
(4) CONECTIVITATE REGIONALĂ. Strategia stabilită în temeiul subsecțiunii (a) promovează conectivitatea regională prin trimiterea de reprezentanți la nivel înalt ai Departamentului de Stat sau ai altor agenții partenere în:
(A) regiunea Mării Negre nu mai puțin de două ori pe an; și
(B) forumuri regionale majore privind infrastructura și securitatea energetică, inclusiv Summitul Inițiativei celor Trei Mări.
(d) Identificarea programelor și resurselor necesare. în termen de cel mult 360 de zile de la data promulgării prezentei legi, agenția interinstituțională identifică orice program, politică sau resurse bugetare necesare, în funcție de agenție, pentru a sprijini punerea în aplicare a Strategiei de securitate la Marea Neagră pentru anii fiscali 2024, 2025 și 2026.
Fiind vorba de un buletin naval, eu mă rezum să constat că americanii acordă importanța cuvenită libertății de navigație și menținerii rutelor comerciale de navigație în Marea Neagră, atât pentru înlesnirea tranzitului cerealelor ucrainene cât și, citez „pentru a permite o mai mare securitate și un acces economic mai mare la Marea Neagră.”
Cum au de gând să facă asta în mod concret rămâne de văzut. În textul legii se vorbește de prezența maritimă rotațională a NATO cu limitările de rigoare impuse de prevederile Convenției de la Montreaux.
Se mai vorbește și de „o strategie de creștere a asistenței de securitate față de statele de la Marea Neagră, axată pe Ucraina, România, Bulgaria, Moldova și Georgia” dar nu se detaliază ce presupune mai exact această strategie, asta fiind treaba departamentelor de resort din cadrul guvernului american.
Momentan, legea se află pe traseul decizional urmând a fi adoptată de Senat, apoi de Camera Reprezentanților, urmând ca Președintele SUA să o semneze, devenind astfel lege. Nu cunosc cât durează acest proces decizional în SUA, dar se vorbește de resurse bugetare ceea ce sună încurajator.
Această lege vine la momentul oportun, zona Mării Negre fiind multă vreme neglijată de SUA și de aliații occidentali. Este meritul diplomației românești care a insistat foarte mult în sensul recunoașterii importanței zonei Mării Negre, mai ales în condițiile unor declarații „ușor controversate” din partea Turciei, care insistă că țările din regiune se pot descurca de unele singure. Iată câteva din declarațiile amiralului Ercüment Tatlıoğlu, comandantul Forțelor Navale Turce, din noiembrie 2023 (sursa aici):
Tensiunile dintre Georgia și Rusia care au început în 2008, problemele dintre Osetia de Sud și Osetia de Nord, aceleași probleme în Abhazia, ocuparea Crimeei în 2014, Strâmtoarea Kerch în 2018 și războiul ruso-ucrainean care a început în 2022 au inaugurat o nouă eră în lupta geopolitică din Marea Neagră. După cum știți, NATO încearcă să ia unele măsuri în Marea Neagră. Cu toate acestea, noi declarăm că vom lua noi înșine aceste măsuri în Marea Neagră și că nu vrem NATO sau America în Marea Neagră. Scopul nostru este ca Montreux să fie respectată. Am asigurat securitatea pentru toată lumea din Marea Neagră. Noi asigurăm securitatea în Marea Neagră. Ei [SUA] nu ar trebui să transforme Marea Neagră într-un Orient Mijlociu. De aceea, nu dorim ca nicio țară sau NATO să intre în Marea Neagră.
Înțeleg de ce Turcia își dorește ca doar ea să asigure securitatea în Marea Neagră… Are cea mai puternică armată din zonă, s-a implicat activ în războiul dintre Armenia și Azerbaidjan și vede regiunea Caucazului ca un spațiu numai bun pentru a-și extinde influența geo-politică pe fondul slăbiciunii Rusiei. În lipsa unei prezențe occidentale în Marea Neagră, Turcia își poate vedea liniștită de treburile sale. Cât timp va dura războiul din Ucraina, Turcia va menține strâmtorile închise, nu doar pentru beligeranți dar și pentru grupările navale NATO.
Pana la urma, implementarea prezentei NATO in Marea Neagra nu poate fi executata convenabil financiar cat timp cele doua stramtori sunt in posesia Turciei care a dovedit ca o doare in cot de NATO. Turcia chipurile previne transformarea zonei in zona fierbinte de catre SUA (ignorand faptul ca e deja zona fierbinte din cauza Rusiei). In realitate, Turcia isi protejeaza interesele si atat cat se potrivesc, vor proteja si interesele Rusiei in zona. This goes without saying.
Deci situatia e cam asa:
– Cu Turcia in NATO, patrularea aliatilor in Marea Neagra e pusa sub semnul intrebarii. Nu vad fezabila o rotatie la fiecare 21 de zile si probabil ca nici aliatilor nu le vor conveni conditiile pe termen lung – bine ar fi sa fie posibil, insa inarmarea noastra (Romania, Bulgaria, Ucraina, Georgia) corespunzatoare este exact mutarea care trebuie efectuata imediat (si este exact ce nu le convine Rusiei si Turciei);
– Cu Turcia afara din NATO, stramtorile se vor inchide complet, si in conditiile astea, comertul maritim al tarilor din tabara opusa este sub semnul intrebarii. Si restul, care e nasol pentru noi.
Concluziile:
– Daca Turciei nu-i convine implementarea legii asteia, va face pasul urmator (si banuiesc ca cineva ii apasa butoanele cu asta).
– Singura implementare posibila este cea in care SUA securizeaza stramtorile. Posibil? Voi sa ziceti… Realitatea prezenta este ca Marea Neagra este lac turco-rus.
Foarte posibil ca „ingrijorarea” Turciei ca SUA va transforma zona intr-un Orient Mijlociu sa fie de fapt amenintarea Turciei. Un conflict armat cu Turcia devine inevitabil. In cazul asta, implicarea SUA trebuie sa fie serioasa si totala. E dispusa SUA? E dispusa Europa? Pentru ca nu va fi doar un razboi cu Turcia, stim cu totii asta.
Eu zic ca nu e posibila (din enspe mii de motive) inarmarea la un asemenea nivel a tuturor tarilor riverane. De aceea o prezenta britanica permanenta in Romania este singura solutie rapida pentru noi. Daca le motivam prezenta prin pozitia Romaniei ca membru Commonwealth of Nations chiar si mai bine. Britanicii au demonstrat ca au cuvant – o nava militara britanica este prezenta in apele Guyanei. Si ar motiva „destul” si americanii (pairu ca vor urla cat vor putea de tare la inceput?). Deja nu mai este timp. Eu am zis.
e corecta observatia ca nu e fezabila o inarmare masiva a tuturor tarilor riverane, dar ideea cu Romania membra Commonwealth n-are aplicabilitate, conventia de la Montreaux nu se schimba pe baza unui astfel de membership deci ar fi inutila.
reiterez parerea mea expusa si cu alte ocazii, MN poate fi controlata acceptabil fara o flota mare, combinand insa alte mijloace precum aviatia, rachetele cu baza la sol (NSM, Himars), elicoptere, mijloace costiere/lagunare/fluviale (infanterie marina, nave fluviale, nave mici), drone de supraveghere
principalii oponenti ar fi Rusia si Turcia, sa ii examinam pe rand:
– Rusia pierde nave impotriva unei Ucraine care nu are marina, chestiune de care se face vinovata lipsa protectiei AA adecvate a flotei (Buk sau Redut pe navele mai rasarite, in rest nimic)
– nu se poate ignora insa numarul submarinelor si al celorlalte nave, de aceea trebuie si nave capabile insa configurarea flotei ar trebui schimbata fata de ce avem acum spre 2 – 3 (ideal) grupuri de suprafata cu cate 3 nave (gen fregata+2 corvete) ; NPR-urile sunt cam inutile, sunt mijloace de aparare costiere si zona lor poate fi acoperita de rachete, Himars (munitiile ce se anunta) sau aviatie.
submarine: o dezbatere poate exista, cred ca MN sau Adriatica sunt printre putinele mari unde submarinele pitice pot fi foarte folositoare si cele doua optiuni Andrasta si italienele ar trebui macar studiate
despre submarine frantuzesti, daca pot cu Mica si rachete de croaziera ar fi interesante, in ciuda particularitatilor MN; sub-uri fara rachete de croazierea nu ar fi insa de mare folos. fara Turcia insa trage de noi NATO sa avem sub-uri pentru culegere de informatii
Turcii ca adversar la MN sunt mai puternici insa ei au o frontiera maritima imensa de aparat, din Cipru pana la Dardanele si implicit aloca acolo oforta considerabila. Tehnologic sunt inca sus insa fara suport occidental o sa cam fie in urma
Nici una din cele doua marine nu e de speriat daca ne organizam bine si ne pregatim cum trebuie, mai ales cu umbrela NATO in spate de ISTAR si aviatie.
Trebiue sa tinem cont ca Turcia are cateva zeci de milioane de musulmani care le sunt fani in Europa care vor crea haos in eventualitatea unui razboi. Multi dintre ei radicali.
au si fo jde milioane de kurzi, deci usor sa le bagi mortu in casa. intrebarea e daca kurzii au incredere in americani, s-au cam fript.
din pacate cam greu sa contezi pe americani, le-a trebuit 30 de ani sa le cada fisa ca MN e importanta, dupa ce repetasera la malta cedarea de la yalta
chestia cu contrarea propagandei rusesti , a iesit vaca pe poarta, sosoaca are peste5%, haurolacii inca si mai mult, duduie fb de propaganda antiamericana si roexit
nu reusesc sa contreze propaganda euseasca nici la ei acasa, da mite la noi
practic ai lasa pe ucraineni cu ochii in soare pe chestii de politica interna antibiden.
puteau sa le spuna de la inceput sa semneze intelegerea de la minsk contra garantarii frontierelor, desi i-au mai pacalit pe ucraineni si cu bombele atomice, importanta atunci era sa nu ajunga fo bomba pe la hollywood
Faptul ca exista o politica coerenta a Pentagonului in zona e demonstrat si de faptul ca ai nostri au luat pe repede inainte 2 Sandown modernizate de englezi,cand de regula se cacaie cu achizitiile navale cu cate 5-10 ani de zile,iar actu specifica acces pt tarile alea la FMF : https://www.dsca.mil/foreign-military-financing-fmf pt nevoile de securitate
https://www.youtube.com/watch?v=FuSt4G1mMN0
emisiunea de ieri, Scutul Dobrogei
ceva modernizari minore la fregate (sonar tractat, Elint), urmeaza modernizarea completa
NSM pe npr-uri
Type 22 este o fregată ASW ,deci sonarul tractat este esențial
O ora de limbaj de lemn. Cu un astfel de lider nu e de mirare ca marina e in stare critica. Ce face pensia aia din militari. Sunt mai vinovați decât grohaitorii din politica de starea marinei.
Panait nu este un fraier. Oricum, chiar dacă nu este ceva spectaculos, în 2023 a reuși pentru marina mult mai mult decât în ultimii 25 de ani. Fregatele vad ca sunt pregătite pentru armament și radar 3d, mi se pare important ca au terminal link 16, sonar tractat și senzori noi. De asemenea, ceva ce eu nu știam este contractul pentru cele 2 elicoptere. Ar fi interesant de știut ce racheta AN vor avea.
În rest, din câte știu puitorul este prin șantier pentru pregătirea preluării conducerii grupului de lupta din Mediterana. Ce i-or mai face, ca săracul mi se pare cam la limita de viata.
Important mi se pare ca investește în învățământ, dacă la ofițeri stam rezonabil, la partea de subofițeri stam prost.
deocamdata vedem NSM all in,si alea tot pt marina sunt ?
a mai spus el niște chestii interesante în interviul ăla, dar na, dacă creierul e lemn, și limbajul interlocutorului e tot lemn.
Hint, ascultați ce zice pe la minutul 14.20, dacă nu mă înșeală memoria.
Părerea mea, hâc…
Black Sea Security Act of 2023 vine prea târziu.
Trebuia făcut în 2014, când Rusia a anexat Crimea.
Acum :
– USA nu are cum să intervină
naval in Marea Neagra evitând o confruntare cu Rusia.
– Turcia joaca la doua capete și deci nu e affidabila ( in general) și la Marea Neagra in special.
– O ipotetică intrare în programul foreing military financing, pura utopie.
Că nu vor exclude Egiptul, Irak sau Israel pentru a da miliarde românilor. ( și care miliarde înseamnă finanțare 100 % sau 50 % pentru sisteme de arma made in USA.)
Părerea mea.
si pe cine au scos din FMF ca sa introduca ucraina acolo ?
Egiptul tocmai ce a aderat la BRICS, iar Irakul cere plecarea trupelor americane din tara! Crezi ca mai primesc asa usor armament american? Eu nu cred
tre’ sa aiba si americanii un insider acolo (Egipt 🙂 )
Irakul nu prea mai conteaza in zona, e no man’s land fara americani. nici americanii nu au nevoie de petrol…
si saudis. lol
si iran lolol
,,Turcia joaca la doua capete și deci nu e affidabila ( in general) și la Marea Neagra in special”
@stefan60, ai mare dreptate
,,Turcia a anunţat marţi că nu va permite tranzitarea Bosforului către Marea Neagră a celor două dragoare de mine pe care armata britanică le-a oferit Ucrainei, întrucât trecerea acestor nave contravine Convenţiei de la Montreux, relatează agenţia Reuters, conform Agerpres.”
https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/turcia-refuza-tranzitarea-apelor-sale-teritoriale-2328419.html
Dacă remarcați @ nicu 4:
Țările numerate + Ucraina nu sunt membre NATO.
Iar pina azi , istoric, USA nu a finanțat militar ( prin FMF ) nici o țară membră.
Deci a visa la finanțare FMF e pura naivitate.Politica, militara, economica , cum crede fiecare.
De când există organizația, nu au existat bani moka către nici o țară membră.
Istoria nu e un moft. Ajuta sa înțelegi trecutul, efectele asupra prezentului și eventual sa bănuiești viitorul .
Părerea mea.
adica astia minte ?
https://www.state.gov/new-u-s-poland-foreign-military-financing-direct-loan-agreement-showcases-strong-security-partnership/
si ceva mai de istorie ca doar nu cu razboaiele din golf sa inventat FMF :
” In fiscal year 1993, Turkey received FMF loans valued at
$450 million, and Greece received $315 million in loans.” conform General Accounting Office (GAO) report June 1994
erau Grecia si Turcia in Nato la data aia ?
Da , erau în NATO dar cum istoric se războiau între ei ( ultimul cu divizarea Ciprului) , americanos incerca să împace și capra și lupul.
450 milioane turcilor și 315 milioane grecilor.
Nu bani, scule militare.
Când scriu de Egipt, Irak, Israel, vedeți și cite MILIARDE primesc anual fiecare sub forma de FMF.
Și de câți ani , an după an.
In rest, puteți crede ce vreți. Că ne donează americanos nave .
Să fie ” succesul” LCS de care se descotorosesc ? ?
da pana acu nu erau in nato nici unele acu ca sunt nu sunt sumele mari si oricum daca ne dau noua si de sume mari ceva oricum sunt jafuri deci de ce ma leg eu la cap nu stiu
„erau Grecia si Turcia in Nato la data aia ?” Doar din 1952.
Daca ne uitam la cat de repede si lin s-a facut afacerea cu vanatoarele de mine, cred ca aliatii au realizat ca singurul mod de a avea permanent nave de lupta moderne in MN este ca acelea sa poarte pavilionul nostru. Nu le pot transfera direct Ucrainei, Georgia si Bulgaria nu sunt 100% de incredere, ramanem noi.
Cred ca daca vom demonstra ca putem operationaliza nave moderne, iar afacerea vanatoarelor de mine este probabil un test, as pune pariu ca in urmatorii 3-5 ani vom mai primi cateva nave suficient de moderne de la americani si englezi. Nu ma astept la AB-uri sau Type 45, Tico, etc, probabil LCS pe steroizi si 1-2 distrugatoare britanice.
Turcia nu se va schimba, iar accesul NATO in MN va fi in cel mai bun caz intermitent
„(3) REZILIENȚA DEMOCRATICĂ.”
Eu chiar urasc cuvantul asta… „resilience”. Facut special pentru a induce o stare de eterna urgenta, in care sa fie nevoie de interventionism statal.
Bine ca macar a aparut proiectul de a da Parlamentului European – in sfarsit – puteri de initiativa legislativa… ca pana acum Comisia Europeana conducea de decenii prin OUG-uri! Parca suntem China comunista.
De unguri nimic?
Probabil le-au zis ceva de mamă printre dinți, dar nu au prins „declarația” în nici un document
dragoarele ucrainene puteau să vină pe Main-Dunăre
Si le blocau ungurii sau sarbii.
In baza carei Conventii internationale sau Hotarari ale Consiliu de Securitate ONU pot face sarbii si ungurii asa ceva?
Daca o fac pe naspa, sa vedem pe unde mai trec catre MN barjele sarbe sau maghiare (multe cu cereale) cat timp de la la Giurgiulesti la Patlageanca e mal comun cu Ucraina.
Normal ca pe naspa.
Cel mai rapid si eficient act în MN, dacā eram si noi un lider regional autentic, era sā le vindem dragoarele noastre ucrainienilor si sā le luam noi pe cele donate de turci. Cu strâmbe din āstea noi ne-am mai putea întâlni de pe la vecini
De brits
Că tot şi-au dat seama americanii că turcii sunt pe invers. Iată turcii au decis să fie mai pe faţă:
https://www.biziday.ro/turcia-a-decis-sa-nu-permita-accesul-in-marea-neagra-prin-stramtorile-dardanele-si-bosfor-celor-doua-nave-dragor-donate-ucrainei-de-marea-britanie-pentru-detectarea-si-neutralizarea-minelor-marine/
Sincer mi-e greu sa zic care va fi rezultatul acestei legi. Dar daca ne uitam atat la retorica lui Trump, dar si la Inflation Reduction Act a lui Biden, SUA mai degraba se focuseaza asupra lor.
Noi trebuie sa luam in calcul ca Turcia va fi aici si va controla stramtorile indiferent de ce face SUA. In plus, Turcia seculara a disparut de la orizont, asta este situatia si trebuie sa scoatem maxim din ea. Nu zic sa fim cei mai buni prieteni dar nici sa nu sarim calul fara rost.
Din punct de vedere al SUA/NATO, aveau ocazii cacalau sa ne dea la pret modic sau cum vreti voi sa ii spuneti nave mai mult decat decente. Karel Doorman alea le-au plimbat bogatii intre ei (Belgia, Portugalia), o parte le-au dat in capatul celalalt de Pamant, iar olandezii stau acuma cu una nefolosita si se uita la ea. Type 23 idem.
Pe noi ne-au incaltat cu Type 22 chele si pe bulgari cu nave mai aproape de WW2 decat de zilele noastre.