Buletin naval: Iver Huitfeldt începe să se vândă

Danezii de la Odense Maritime Technology (OMT) și cei de la Naval Team Denmark, cei care au construit pentru marina Danemarcei cele trei unități ale clasei Iver Huitfeldt, au încheiat recent o înțelegere cu PT Pal – Indonezia, pentru construcția a două nave pentru marina Indoneziei. Acesta este al doilea proiect important pentru cei de la PT Pal după cel pentru cele două fregate uşoare de clasă Sigma 10514, la ei fiind denumite Martadinata.

Navele indonezienilor vor avea ca punct de plecare fregatele antiaeriene de clasă Iver Huitfeldt iar cei de la PT Pal vor beneficia de transfer de tehnologie din Danemarca în vederea construirii lor în Indonezia.

Proiectul este evaluat la 720 000 000 USD pentru ambele nave ceea ce ne duce la 360 000 000 USD per unitate, un preț excelent dacă ne gândim că FFG(X) americane sunt evaluate la aproximativ 900 000 000  USD. Nu se cunosc mai multe detalii cu privire la configurația navelor în termeni de senzori și armament. În opinia mea, acest preț va include senzorii, lansatoarele verticale, dar nu și muniția.

fregata Iver Huitfeldt

O fregată de clasă Iver Huitfeldt în marș. Sursa foto: wikipedia

În marina daneză, navele clasei sunt fregate antiaeriene, armamentul ambarcat fiind impresionant: un maxim de 32 de rachete antiaeriene Standard SM-2 Block 3a, 24 de rachete antiaeriene ESSM, până la 16 rachete anti-navă Harpoon, artilerie, torpile, CIWS. Spre deosebire de celelalte fregate de pe piață, la Iver Huitfeldt, majoritatea armamentului este dispus în zona centrală a navei.

Proiectul danez a fost ofertat de cei de la Babcock International şi a câștigat competiția britanică pentru dotarea cu fregate multirol, Type 31, unde navele trebuiau să se încadreze într-un buget de 250 000 000 milioane lire sterline per unitate, în condițiile în care unele echipamente sunt furnizate de guvernul britanic. Însă, deși proiectul danez are potențial și spațiu suficient, Type 31 sunt destul de subțire înarmate, consecința unui buget mult prea mic. 

fregata Iver Huitfeldt

Type 31 Sursa foto: Babcock International

În afară de britanici și de indonezieni, se pare că și polonezii au arătat interes pentru proiectul Type 31 în timp ce unele discuții ar fi avut loc între danezi și Singapore.

Chiar dacă la început am desconsiderat proiectul danez pe motiv că este construit în baza unor standarde comerciale, nu pot să nu remarc prețul imbatabil al danezilor. Pe de altă parte am văzut cum proiectul construit după standarde „militare” al celor de la Navantia s-a dus suspect de repede la fund în apele norvegiene iar mândria europeană FREMM a avut nevoie de câteva sute de tone de oţel în plus pentru a ajunge la un nivel de rezistenţă acceptabil, cel puţin după standardele „militare” americane. Probabil că o Iver Huitfeldt gata de luptă merge bine spre 500 000 000 USD per unitate dar chiar și în condițiile acestea, raportul preț – calitate – capabilitate rămâne imbatabil.

Nava daneză ar putea fi un candidat foarte bun pentru înlocuirea Mărăşeştiului şi nu m-aş supăra dacă reapare şi Mărăştiul în peisaj… Dar probabil că am strica echilibrul geopolitic în zonă. În plus, navele astea-s mult prea ieftine pentru valoarea noastră şi, în plus, nici n-au fost testate în luptă, una din cerinţele esenţiale împinse adeseori în faţă de militari şi politicieni deopotrivă.

Nicolae

 

Actualizat:

63 de comentarii:

  1. Ca bila negra pt fregatele daneze ar mai putea fi luata in considerare, conform cutumelor locului, si faptul ca nu sunt inca disponibile la mana a doua, inarmate doar cu-n tun…
    Serios acum, foarte ciudata amplasarea armamentului in zona centrala a navei si ma intreb daca este o solutie preferata de danezi pe considerente militare sau a fost aleasa datorita ADN-ul civil al clasei.

    3
    • Ca armament se aproprie de un distrugator.
      Din ce am citit are suficiente compartimente etanse, compartimentele si blocurile StanFlex esentiale au cel putin o armura modulara de la Tencate (https://www.tencateadvancedarmor.com/media/e0a61924-368f-4469-b896-848ac879579e/t3gJbg/TenCate%20Advanced%20Armor/Documents/Platform%20folders/TenCate%20Advanced%20Armor_%20Platform%20brochure%20USA%20US-letter%20v2.0.pdf ) incat sa supravietuiasca
      Avantajul sistemului StanFlex, iese in evidenta doar daca si celeleate nave ale flotei sunt concepute avand la baza acelasi sistem
      Cat despre dispunerea in partea centrala: pai acolo pot fi dispuse „blocurile” StanFlex. In sectiune prova sunt doua pt fiecare tun de 3″ .Modulul avansat poate fi schimbat cu unul pt tun de 5″
      Intreg sistemul este gandit dupa sa fie eficient prin modularitate (doar e din tara care ne-a adus LEGO) : ieftin de construit, ieftin de intretinut; ieftin de upgradat
      Un semn de intrebare este cum asigura wiring-ul din „blocurile” StanFlex si pt sistemele redundante

      6
    • Pai nici Type 22 nu erau inarmate doar c-un tun, le-am redus noi la nivelul asta ca vroiam sa luam noi ceva mai bun. Desi englezii au mai stat inca multa vreme cu Sea Wolf si inca n-au scapat de Harpoon…
      Noi n-avem nimic in continuare si nici n-o sa avem prea curand. Pentru ca prostul nu e prost destul daca nu e si fudul. Sau cand interesu’ poarta fesu’ As putea continua toata ziua asa…

      10
      • Nu erau inarmate nici macar cu un tun pt ca erau dezafectate, nu mai era armament pe ele

        3
        • Stiu asta, dar nu este ceea ce vroiam sa evidentiez. Nu pot sa nu ma intreb de ce ne-a „puțit” noua atunci configuratia de senzori si armament Batch 3 a fregatelor cu pricina?

          2
          • Dealul n-a fost facut de militari. Iti amintesti cine era premier la ei si cine la noi? Si ca in UK a si fost o ancheta pe tema?

            5
            • Da, militarii n-au niciodata, nici o vina [sarcasm, ca sa fie clar]. Mai putin cand militarii de la varf ajung acolo strict pe criterii politice, cand avem „n” generali condamnati in instanta pentru diverse fapte si, in general, cand navele devin baterii de coasta intru dispretul limbii romane.
              Ca tot ai tu mereu informatii ca nimeni altu’ si, in plus, vad ca nu te-a tinut prea mult timp departe de blog lipsa noastra de respect pentru militari, ia zi-ne si noua, ce s-a intamplat de fapt intre BAE si statul roman atunci? Cine n-a respectat de fapt contractul? BAE sau Romania?
              P.S. Ancheta s-a terminat in UK ca si in Romania. Probabil ca stii cum.

              2
              • Intreaba la Nastase si Blair ca ei au facut afacerea. Marinarii doreau olandeze
                Mai ridica stacheta la sarcasm
                N-am zis deloc niciodata ca militarii n-au nicio vina si spre deosebire de tine am si facut rapoarte pe tema din uniforma
                Toate au ajuns maculatura cu ordin de la varf pt ca erau politicieni in schema
                Lamurit?
                Asa ca nu prea am de ce sa nu tin fruntea sus pe tema asta si sa accept lectii, cu tot respectu
                Atitudinea asta de pustani razgaiati pe care o au unii si placa aia celebra burtosi cu pensii speciale eu va platesc salariul nu va face cinste

                7
                • Unii marinari doreau olandeze. Erau si marinari care vroiau englezoaice.
                  Stiu ce s-a intamplat atunci dar daca spun aici iar ne acuza astia ca dezvaluim informatii clasificate si nu vreau sa-i fac rau lui George. [sarcasm, ca sa fie clar, nu vreau sa dau declaratii la DNA]. Oricum, imi pare rau ca nu-s la nivelul tau in materie de sarcasm, promit sa mai exersez.
                  Cand m-ai auzit tu vreodata pe mine cu burtosi, pensii s.a. asemanatoare? Nu am nicio intentie sa intind aceasta discutie. E ca tine, e bine? 🙂

                  2
      • ” Nava daneză ar putea fi un candidat foarte bun pentru înlocuirea Mărăşeştiului şi nu m-aş supăra dacă reapare şi Mărăştiul în peisaj…” ….Nu crezi @nicolae ca o fregata Iver Huitfeldt ar fi cam mar ca tonaj 6645 t full load, pt Marea Neagra. Nu ca nicimi-ar place ca FNRo sa aiba 2 astfel de fregate dar multirol, nu doar AA. Dar multi au comentat caci chiar si fregatele Type 22 sunt prea mari pt FNRo si necesitatile ei la MN.
        Oricum Marasesti va trebuii inlocuit cu 2 fregate noi multirol intre 4000 t si 5000 t pana in 2030, poate facute cu Fincantieri sau Navantia.
        Am zis fregate noi…nu sh cum vor nemernicii aia corupti de la DpA din MAPN!
        Pe aia de la Damen ar fi bine sa li se dea sa modernizeze Tetal 2 ca OPV si sa mai faca inca 4 corvete multirol Sigma 10514 pt FNRo.
        Da personal sunt adeptul achizitiilor militare pe criterii politice si din surse variate, ca SUA si EU + Israel, Japonia, Corea de sud, dar nu sh si vechituri, ci tehnica militara noua si de preferabil fabricata sub licenta sau cel putin/pe cat posibil asamblata in Romania!!!

  2. „mândria europeană FREMM a avut nevoie de câteva sute de tone de oţel în plus pentru a ajunge la un nivel de rezistenţă acceptabil”

    S-a mai vehiculat povestea asta. Diferenta de tonaj este datà mai ales prin faptul cà versiunea americanà este mai lungà.

    1
    • din cate stiu americanii vor mai multe compartimente etanse (rezulta mai mult otel); mai multe sisteme redundante (mai mult cablaj); marci de oteluri diferite, exemplu: Armox sau Ramor de la SSAB au duritatea peste MIL-DTL-46177C (490 pana la 560 HBW vs 362 pana la 400 HBW), ceea ce poate duce la placi cu grosimi diferite (insa nu stiu care din testele ASTM acceptate de DoD trebuie trecute pt diferitele parti ale navei)

      3
    • Nu este nici pe departe o poveste, standardele americane in materie sunt mai ridicate decat cele europene.
      “We did, like all the competitors, monthly technical exchange meetings with the government to make sure we were as compliant as possible going into detailed design and construction,” ne spune amiralul. “One of the things that the Navy wasn’t going to budge on, and we agreed, was the toughness of the ship. So we added about 300 tons of steel on the design for the FREMM.”
      “[The extra steel is] going into scantling, ballistic and frag protection, the way the spaces are laid out: We’re as compliant as a DDG. That’s a lot of steel. The compartimentation, the toughness of the ship, the U.S. requirements that are different from the European ships — we moved around some of that extra space; it gets classified very quickly.”
      Rick Hunt, fost amiral US Navy, actualmente consultant al Fincatieri in proiectul FFG(X).
      Sursa: https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-oare-mai-stiu-europenii-sa-faca-nave-de-lupta
      Si Saar 5 israeliene sunt construite dupa standardele americane (mai multe compartimente etanse etc), desi au halit o racheta au plecat spre port prin forte proprii iar nava nu a fost o dauna totala.
      Aici nu vorbim de deplasamentul mai mare la FFG(X) pentru ca aia e mai mare decat Fremm-ul european.
      In plus, americanii inca testeaza navele la explozii submarine, LCS a trecut prin asta, urmeaza Ford. N-am vazut asa ceva la europeni.
      Sa fim seriosi, prin comparatie cu americanii, europenii au nave de parada. Si ca numar si ca rezistenta.

      6
      • Salut Nicolae – pana la urma conteaza experienta in lupta nu-i asa? USN are mai mari sanse sa intalneasca un adversar redutabil in comparatie cu o marina europeana exceptand poate Franta si marea Britanie.
        Acum in ceea ce priveste S’AAR5 israeliana rezultatul rachetei luate in bot a fost clar si-au miscat orizonturile spre o alta clasa de nave bazata pe proiectul german.
        Deci si eu concluzionez la fel ca si tine ca nu degeaba USN a ales sa recompartimenteze FREMM-ul ca sa ii sporeasca capacitatea de supravietuire in caz de lovitura directa.
        Cat priveste Iver Huitfeldt – aici eu am mari indoieli ca de exemplu o nava construita dupa standardele „militare” trasate de un caiet de sarcini al unei marine lipsite de experienta conflictelor deschise poate depasi standardele „civile” din Marea Nordului.
        Pentru Romania insa eu m-as multumi sa se faca naibi odata cele 4 Gowind si in loc de marasesti sa punem 2 Sigma in loc deoarece sunt constient ca Gowind-ul nu va veni prea repede in RoNavy.

        1
        • Salut! Cateva ganduri:
          1) Marinele europene din nord trebuie sa acopere zona GIUK in continuare, la fel ca in WW2. Doar ca ele sunt destul de subtiri si trebuie sa acopere o zona de peste 1 milion de kmp. Pentru asta ai nevoie de avioane, nave. Si calitate si cantitate, zona este pur si simplu enorma cu o vreme capricioasa vara si violenta iarna. Pentru asta avem marina UK, Danemarca, Norvegia direct implicate, cumva riverane zonei. Ar putea contribui si marina germana, olandeza si cea franceza. Astia toti n-au suficiente nave si avioane de patrulare ca sa faca treaba asta asa cum trebuie. Problema e ca europenii s-au lasat rau de tot pe tanjala, experienta au si ei destula. In plus, mai avem si Mediterana care se incinge.

          2) Israelienii si-au facut Saar 5 cu ajutor financiar american iar pentru Saar 6 au obtinut niste preturi fabuloase de la nemti in considerarea sentimentului de vinovatie al astora din urma, dar inlocuirea 5-urilor cu o nava mai mare are mai mult legatura cu noile cerinte tehnico-tactice, nu cu lipsa de rezistenta a Saar 5 la impactul cu obiecte nedorite.

          3) Cand niste standarde „militare” esueaza lamentabil asa cum s-a intamplat cu fregata norvegiana, incep sa ma intreb cu ce a fost mai bun ala „militar” norvegian decat ala „civil” danez. Pentru ca ala militar norvegian a costat dublu si s-a dus cu aceeasi gratie la fund cu care s-ar fi dus si ala civil.

          4) Nu ai de ce sa pui 2 Sigma in loc de Marasesti daca vrei anumite capabilitati. Nu vei avea loc, pur si simplu. Daca vrei inlocuire post pe post, atunci vei pune in loc o fregata de cca. 4000+ tone, nu o corveta pe steroizi de 2500 tone.

          5
          • marinele europene esueaza lamentabil dar nici dusmani nu au. rusii sunt semnificativ mai esuati si china e departe.

            • Aici tind sa cred ca nu este chiar asa, tind sa cred ca standardul rusesc este cel putin la acelasi nivel daca nu peste cel european cu privire la incasare. Si aici o stau marturie FCS-urile cu care s-au batut israelienii care dupa ce au fost imobilizate cu ajutorul rachetelor antinava Sa’ar-uril au trebuit sa termine treaba cu ajutorul tunurilor de 76mm. Daca alea au dus nu cred ca s-a schimbat ceva radical in constructia navala ruseasca care sa pericliteze survabilitatea navelor mai noi.
              Apoi in marinele Europene se tot insista cu numarul mic de militari la bordul navelor si cat de eficiente sunt ele – in conditii de pace…Stiu americanii de ce au diminesiunea aia la echipajele lor si britanicii la fel si dovada este si nava norvegiana care s-a dus la fund si din cauza ca dupa prima reactie foarte buna a echipajului cand au pus-o pe fund nu au continuat actiunile (probabil nu vom sti niciodata ) dar pun partea a 2-a a intamplarii pe lipsa de echipaj pe punte care sa faca manevre mai complexe. La cele norvegiene mai este o problema, compartimentele etanse pare-se ca nu au fost chiar etanse si aici iarasi din informatiile date imi pare ca USN a favorizat FREMM in fata spaniolilor desi integrarea unui derivat AEGIS teoretic era mai facila pe navele spaniole.
              Apoi in afara de brtanici nu stiu cati si-au luat la propriu rachete in bot
              nu imi amintesc niciun incident cu olandezi sau francezi care sa se fi terminat asa.
              Tind sa cred din acest motiv ca britanicii si probabillsi francezii ca sunt constructori de Exocet ca au invatat cate ceva si altceva din testele cu rachete antinava in afara de cum „pocneste ” racheta.
              Sa nu uitam ca nordicii in genral au o grmada de programe sociale, sunt socialisti moderni, si au prioritati mult mai multe pe partea civila – ceea ce nu este rau pana la un punct – toate acestea fac ca sa vedem un declin al marinelor de lupta la nivel de concept cata vreme tu ai patrulat mai mult de 40 de ani doar folosindu-ti senzoristica si ne dand sau incasand niciun „croseu” de la vreo racheta antinava.
              Sincer la fel am indoieli cu privire la supravietuirea unui Visby in momentul in care este lovita in plin de o racheta antinava moderna datorita suprastructurii din materiale compozite la fel si povestea cu Hamina care pe hartite este mult mai capabila ca o Tarantul la jumatate de tonaj. Pana la urma are si otelul „mandria” lui.

              3
            • Rusii fac submarine la greu. Si Kirovu ala poate distruge singur o flota a unei puteri regionale

              2
              • LOL daca si noi suntem putere regionala atunci este o munca lejera, mai greu cu Marea Britanie sau Italia ca si astea sunt puteri regionale….

                • UK are dezavantaju ca e mica. Daca le trag rusii o salva de nuke ii trimit in evul mediu. Au AA Rapier, care e o gluma de racheta. Singurii care pot riposta sunt americanii, chinezii si japonezii. Eventual francezii

                  1
          • @ Nicolae -punctul 4 – Marasesti nu are asa cum este mai multe capabilitati ca un Sigma / Gowind si asta spune multe despre avansul tehnologiei in 35 de ani. Apoi ca ramneam cu 2 fregate Type 22 (numai sa fie inarmate cum trebuie) si sa avem 6 corvete eu zic ca ai capacitatea de a avea o forta distribuita si a fi prezent in patrulare in mai multe locuri.
            Eu personal nu imi doresc o marina croita pe modelul unui stat care depinde exclusiv de zona litorala ci mai mult un green / blue water care sa fie capabil sa actioneze in ZEE a Marii Negre.
            Acum timpul ne va spune care dintre viziuni este mai potrivita pentru Romania.
            As miza mult mai mult si pe aviatie aici ar trebui repejor sa ami achizitionam 24 de avioane capabile de lansarea rachetelor antinava.
            Mi se pare ca directia trasata de Israel este mai potrivita pentru Romania daca vrem sa devenim o nuca tare si greu de spart.
            E drept pana la un punct – de exemplu Sa’ar 5 mi se pare mult prea incarcata pentru marsuri lungi si o eventuala misiune in Atlantic sau in Marea Nordului, atributii pe care noi fiind membrii NATO trebuie sa tinem cont.
            Apoi este vorba de bani – o fregata moderna FREMM costa cat 2 Corvete moderne dar are si capabilitati de land attack si capabilitati de a asigura o umbrela nava -aer pentru un grup de nave.
            Nu stiu daca Type 22 o sa aiba loc de VLS-uri MK 41/Sylver pentru acest lucru dar stiu ca ZEE o putem acoperi cu coorvete + NPR-uri. + Patriot de pe coasta.

            2
            • Romania are nevoie de o marina green water, nu se pune la noi problema de blue water. Chiar si obligatiile catre NATO, UE, implica Marea Mediterana, poate Oceanul Indian, noi n-avem ce cauta in Atlantic sau Marea Nordului.
              Pentru cele doua zona exista SNMG 1 (Atlantic, Marea Nordului, Baltica) si SNMG 2 (Marea Neagra, Mediterana, poate mai la sud, maxim Oceanul Indian) si corespondentul de dragare si vanatoare mine SNMCMG 1 si 2.
              Israelul poate fi un exemplu, dar nu cred ca este suficient si nici asemanator, decat pana la un punct.
              E greu sa gasesti un echilibru intre calitate – cantitate – capabilitati in conditiile in care armamentul este din ce in ce mai scump. Totusi, ultimul conflict mondial ne poate da, in ciuda diferentelor tehnologice inerente perioadei de timp scurse de atunci, masura a ceea ce avem nevoie astazi.
              1. Mijloace de detectie over the horizon – checked
              2. Baterii de coasta – doar cu numele
              3. Nave – pe anumite paliere – lupta AA si AN suntem zero sau chiar multimea vida. E greu de gasit un echilibru intre cate fregate si cate corvete avem nevoie. Eu as fi fericit cu 4 + 4. Ce e clar: avem nevoie si de 4-5 vanatoare de mine moderne, vreu 6 nave auxiliare: logistice, de reaprovizionare/tancuri de combustibil, hidrografice, de scafandri, toate moderne, cu drone si senzori moderni. 3 submarine.
              4. Aviatie – doar cu numele. Avem nevoie de aviatie de lupta specializata pe zona marina, cu rachete AN sub planuri si mijloace de cercetare moderne. Inclusiv drone de recunoastere. Si de avioane de patrulare maritima si lupta AS. Nu avem ce face cu P-8, ne trebuie ceva mai mic, in opinia mea.
              Cand o sa le avem pe astea o sa fim o nuca foarte greu de spart in zona Marii Negre.

          • Punctul 3 – cand te uiti la platformele de foraj din Marea Nordului si la elicopterele care opereaza acolo ai sa realizezi ca standardele civile sunt destul de inalte – prima data si eu am considerat ca cele militare sunt mai high dar daca le iei la bani marunti ai sa constati ca esti cu cele civile foarte aproape de cele militare si unele chiar se suprapun.
            Este drept ca nu se mai construiesc navele ca in WW2 sa incaseze la greu dar totusi parca sunt prea fragile in multe din situatiile din ultimii ani relevate de accidente. Si daca ne uitam la DDG-urile USN si daca ne uitam la europeni o sa constatam ca avem o problema cu privire la rezistenta suprastructurii la foc – vezi portavionul american cuprins de flacari, vezi Kuznetov -ul rusesc si mai nou nava norvegiana care si-a cam dat gaura definitiv.
            Pentru mine daca Iver Huitfeldt / Type 31 este suficient de buna pentru britanici este si pentru noi suficient de buna, aici totusi nu pot sa nu remarc faptul ca orice racheta o sa iei in zona centrala a navei va rezulta probabil intr-un mission kill daca nu in o explozie devastatoare care sa faca ravagii pe nava.
            Ideea din spatele FREMM a fost distributia armamentului in 2 parti distincte tocmai ca sa se pastreze capacitatea de lupta a navei in cazul in care este lovita, acest lucru se mentine si in cazul Type 26 bitanice si si poate observa si la De Zeven Provinciën class si la Sachsen-class.
            Rachetele antinava cam asa functioneaza o sa iloveasca in general centrul tintei, pana si SS 2NC Styx face chestia asta.
            Acum putem spune ca din punctul acesta de vedere drumul ales de NSM cu sub 200 KG in capul de lupta 187 daca nu ma insel este suficient pentru cel putin mission kill.
            Cu toate asta nu pot sa nu ma gandesc ca marina Romana de exemplu va trebui si poata lupta cu Yakhont care are masa mult mai mare si care daca iti loveste nava costruita dupa standarde civile sau militare esti cam pa si ajungi la fund.

            3
            • Ma refer strict la bani. O Iver Huitfeldt costa jumatate dintr-o Nansen si se duc amandoua la fund cam la fel. Capacitatea de lupta este cumva similara, cu un plus poate pentru sistemul Aegis si radarul sau SPY2. Se justifica pentru norvegieni AEGIS-ul cand ei au doar 2×8 celule MK41 (16 in total) pentru ESSM? Eu zic ca nu…
              So, cu banii de pe o Nansen imi pot lua 2 Iver Huitfeldt sau 3 corvete. Eu, personal, prefer 2 Huitfeldt.
              Vis-a-vis de rachete si unde lovesc ele, navele manevreaza sa stii, si inca surprinzator de rapid… 🙂 Nici un comandant nu o sa ofere mai mult decat prova sau pupa navei sale unei rachete AN.

              1
    • Si lungimea de ce crezi ca este data nu de separarea axurilor celor 2 motoare principale?

  3. Un fel de „Cele 7 Provincii” mai ieftine. Nu ar fi rau daca s-ar uita si ai nostri la ele. Ce sa mai resapam Marasesti, 4 corvete noi Gowind si 3 fregate noi Huitfeld ar fi parfum pentru noi daca tot vrem o marina la care sa se uite lumea cu respect aici.Sa abandonam vechiturile si sa ne concentram pe nave noi. Trebuie macar acum acum sa renuntam la gandirea paguboasa de a lega totul cu sarma ca sa mai mearga putin.

    5
    • Sachsen, Provinciile olandeze si Huitfeldt impartasesc arhitectura de senzori si CMS-ul. Platformele sunt diferite insa. Danezii au mers pe ieftineala la platforma (au luat platforma de la Absalon, fara turbina pe gaz, modul de constructie cumva civil, e suficient de pantecoasa si sta bine la compartimentele etanse), dar n-au facut rabat la senzori si armament.
      Altfel da, sa abandonam vechiturile si sa ne concentram pe nave noi. Eu as merge pe un program esalonat de 4 Huitfeldt, 2 unitati: Marasesti, Marasti sa fie gata undeva la orizontul 2025. Peste alti 5 ani – 2030 (cand T22 isi vor da obstescul sfarsit) inca doua: Regele Ferdinand si Regina Maria. Judecand dupa preturile de mai sus, ar fi un efort bugetar impartit pe 10 ani, 2 miliarde USD, navele gata de lupta, in banii de azi.
      Sau totul decalat cu cinci ani, ca sa administreze proiectul corvetelor.

      4
      • yep, buna esalonarea, mai ales in varianta decalata 🙂
        Buna si nava 🙂

        1
      • Imi place esalonarea si ideea cu noile Marasesti si Marasti.

        2
        • Ar fi pacat sa nu pastram traditia.

          • Decat niste nave proaste cu denumiri de batalii in care marina nu a luptat as prefera fregate de-asta numite Micutu, Dragutu and so on
            Din cate stiu n-a fost nicio nava pe garla la Marasesti sau Marasti
            Poate doar barci de hartie

            2
              • Daca vrem traditie navala numim o nava Randunica. Acolo a luptat Marina

                2
              • Daca nu mai vrei sa comentez la articolele tale ca-ti strica zenu e cat se poate de simplu: imi spui nu mai comenta, direct
                De citit oricum o sa citesc, daca voiai sa nu citeasca altii scriai in word pe pc

                2
                • Realmente imi scapa cum ai ajuns la concluzia asta. Normal, nici la sarcasm nu ma pricep prea bine, asa ca cine stie?
                  Daca nu vroiam sa mai comentezi aici, erai demult in spam. Ca sa fie clar, nu e sarcasm.
                  Nu eu am zis ca nu mai comentez si am revenit in forta dupa cateva zile. E asta un fapt sau nu? 🙂

                  5
            • Pentru asta trebuie sa te certi cu decidentii interbelici. Deja vorbim de o traditie chiar daca nu este la nivelul americanilor cu Lexington sau Enterprise.

              1
            • Vlad nici la Yorktown nu au luptat nave, nici la Lexington. Totusi americanii au avut doua portavioane cu numele bataliilor. La fel la Kursk, ce-i drept submarinul a patit ce stim dar nici acolo nu au luptat nave.

              4
              • Clasa Ticonderoga (CG) e numita dupa batalii/evenimente din istoria militara a SUA. Apropos de traditie, si acum imi pare rau pentru un raspuns tampit pe care ti l-am dat demult pe aici, la un comentariu despre nodurile marinaresti. Imi pare rau!
                Cu totii mai avem si zile proaste. Ca ar trebui sa le tinem pentru noi si sa nu ne varsam nervii pe aici, asta-i altceva.

                1
              • Corect
                Totusi cred ca sunt suficiente nume de eroi din Marina de pus pe nave. Am ajuns sa numim cu nume de erou un remorcher de-ala de buzunar?

                2
  4. SE CONSTRUIESTE GOWIND!!!
    CURTEA DE APEL A RESPINS DEFINITIV CONTESTATIA DAMEN!

    editat*
    https://romania.europalibera.org/a/achizitia-de-corvete-mapn-castiga-procesul-intentat-de-compania-damen/30725070.html
    Uitasem link-ul

    2
  5. Offtopic. Apreciez mult ca ai postat si la Permiteti sa raportez! Multumesc!

    1
  6. daca tot le construim in final….asta daca nu apare ceva pe traseu (lucru destul de probabil) ….sper ca macar le inarmam la capacitate maxima…..nu vreu sa avem un tun si doua mitraliere AA 14.5
    macar sa ai doua vaporase fioroase….sau 4 ….cate or fi……

  7. Am mai avut discutia. Marina are traditii de lupta solide doar la fluviu unde e chiar cea mai buna din lume. Pe flota navala n-avem nici macar o batalie amarata, nu zic de un Midway sau Trafalgar. Evacuarea de la Odesa si scufundarea distrugatorului Moskva sa zicem. Si Delfinu parca a scufundat o nava comerciala. In anii recenti fapte de arme vs piratii somalezi cu opv-ul, pardon fregata. Nu avem o marina blue water. PF are nave mai moderne, asta e realitatea
    Si imi scapa de ce au pus pe nave motoare de locomotiva, cred ca pe navele flotei civile, unele construite in Japonia sau RFG, erau si motoare performante

    1
    • „Marina are traditii de lupta solide doar la fluviu unde e chiar cea mai buna din lume. ” – poate la 1877, că în primul război mondial monitoarele nu s-au prea întâlnit.

      Si in al doilea, exceptând acțiunile de pe brațul Chilia, flota fluvială a cam șomat. Până în 1942, putem spune că era cea mai puternica flota fluvială din lume, apoi au depășit-o sovieticii cu cea de pe Amur.

      România a intrat în război cu 4 distrugătoare, unul din ele cu probleme mari la cazane, câteva torpiloare și canoniere, vase auxiliare și un submarin depășit.

      URSS a intrat în război cu 1 cuirasat vechi, 6 crucișătoare, 19 distrugătoare, unele vechi, altele noi, 44 de submarine, o grămadă de nave auxiliare, canoniere, torpiloare etc.

      Au pierdut-o pe Moscova, 5-6 submarine distruse de baraje de mine românești…..
      Cu tot ajutorul nemților, italienilor, bulgarilor, ungurilor și croaților, URSS avea majoritate absolută în orice moment al războiului față de Axă. A contat mult și folosirea aviației in rol naval de către Germania.

      In contextul ăsta, nu știu ce Trafalgare visezi tu.

      3
      • Nu visez niciun Trafalgar. Poate unu pe Balaton
        Au fost batalii celebre in MN

        • Da, la care noi nu am participat, că nu aveam flota la momentul ăla.
          In fine, Marina Regală Română s-a descurcat mai mult decât onorabil la Marea Neagră in al doilea război mondial, in contextul dat, iar afirmațiile tale ii pun cumva in umbra prestația.
          PS uită-te la francezi sau italieni cum își numeau navele, că în domeniul ăsta noi am fost mult mai aproape de ei.

          3
          • Compara prestatia Marinei in ww2 cu a Aviatiei
            Cu terestrii nu mai zic
            Aia au dus batalii serioase, marina a fost auxiliara,asta e cuvantul
            Ajutor de caine lup

            • Aici chiar o iei pe arătură, Vlade.
              Pentru primii doi ani de război, aviația a avut avioane similare sau chiar mai bune decât cele sovietice, cu o pregătire superioară a piloților. Ulterior au fost depășiți numeric, și calitativ, poate doar cu excepția G-ului.
              Tereștrii? Cavaleria, VM, și mica forță blindată, cam asta a fost.
              Infanteria a fost prost condusă, dotată și instruită,, au zis-o nemții de nenumărate ori.
              Ajutorul ăla de câine lup v-a scos din Crimeea, nu-i frumos ce faci.

              • Am prieteni marinari
                Ai idee vanatori de munte au murit sau au fost luati prizonieri?
                Cred ca ai
                We bow to no one

                • Și ce legătură are faptul că ai tu prieteni marinari cu o afirmație cel puțin discutabilă?
                  In plus, nu e un concurs, câți prizonieri au fost luați sau câți KIA.
                  Ajutor de câine lup, lipsa tradițiilor, sa nu denumească nave cu nume de bătălii terestre ( distrugătorul Verdun la francezi e o blasfemie totală la tine, nu?)…

  8. Nici SUA nu avea traditie navala in 1812 cand s-au dus in Mediterana sa se lupte cu piratii berberi…
    Ce inseamna traditie in opinia ta? Cand se formeaza traditia, cum se formeaza si cat trebuie sa dureze ca sa putem considera o traditie formata?

    1
    • E de ajuns cateva batalii, chiar una in Falkland impotriva aviatiei inamice (sau a unui submarin) ca sa ai o traditie
      De asta catargele Royal Navy sunt asa de inalte azi 🙂 Ocaziile pentru Marina Militara sunt rare daca nu ai ditamai razboiul conventional…de asta iti mai faci mana si cu misiuni mai degraba nimerite pentru OPVuri…

      3
      • Vlad esti un mare marinar/amiral ce vrei tu….marina noastra e la baie,un kirov bate tot,englezii o iau de la rusi cat ai zice peste…altceva?Ai servit alaturi de oamenii aia pe care ii desconsideri?Ti-ai adus aportul pe o nava militara?Stii sa navighezi,sa umblii pe un radar,sa reglezi o instalatie artileristica,sa folosesti un sonar,sa pornesti un DG?

        • Salut, respect, nu ma supar ca ma iei la misto
          N-am fost in marina
          M-am dat cu niste nave doar
          Am venit odata insa cu echipa atat de prafuiti si transpirati incat s-au speriat marinarii de noi
          Sa facem dus cald si sa mancam ceva cald
          Ne-am ars talpile dupa aia pe punte si ne-am uitat ca prostii la apa, eram rupti

  9. Lupte desfasurate cu flote inamice. Si victorii
    Nu timpul e important, israelienii au cativa zeci de ani de traditie navala, englezii cateva sute

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *