Buletin naval. Sea Breaker

Aflăm de la Defense News că cei de la Rafael, o reputată companie israeliană de care probabil ați auzit cu toții, au adăugat în portofoliu o nouă rachetă de croazieră cu rază lungă de acțiune: Sea Breaker.

racheta de croaziera Sea Breaker

Racheta de croazieră Sea Breaker Sursa foto: Rafael

Bineînțeles, pliantele și PR-ul aferent vorbesc despre o rachetă de generația a V-a care combină inteligența artificială – un termen atât de la modă astăzi și algoritmii speciali pentru luarea deciziilor. De una singură, dar permite și intervenția omului în lanțul decizional.

“Sea Breaker provides surgical, pin-point precision strikes from stand-off ranges of up to 300 km. It features an advanced IIR (Imaging Infra-Red) seeker, ideal for engagement of maritime and land targets, stationary or moving, in advanced Anti Access Area Denial (A2AD) arenas, and in littoral or brown water, including archipelago, as well as for engagements in which previous generation RF-seeker-based missiles are not effective,” au spus reprezentanții Rafael într-o declarație de presă din 30 iunie 2021.

Prin urmare, aflăm că este vorba de o rachetă de croazieră, ce poate fi lansată atât de pe platforme maritime cât și din baterii de coastă, cu o rază de acțiune de până la 300 km. Capul de ghidare este “imagistic infraroșu” – IIR (Imaging Infra-Red), o soluție care pare să se generalizeze la nivelul rachetelor de croazieră de ultimă generație.

Racheta are o greutate totală de circa 400 kg și o încărcătură explozivă de 113 kg, similar bombei Mark 81 și, spun israelienii, suficientă pentru a distruge o navă de dimensiunile unei fregate. 

“The missile’s datalink supports real-time man-in-the-loop decision-making and tactical updates. It also features a mid-flight abort capability and Battle Damage Assessment (BDA).” a mai declarat un reprezentant al companiei israeliene.

Conform declarațiilor companiei, Sea Breaker este “quite unique in those dimensions… it’s compact and compatible and I think the computer, the AI and ATR and computer vision is a novelty of the company combining it with man-in-the-loop, mission planning and agile flight profile.” It also performs “deep learning” that it combines with its AI capabilities.

Sea Breaker este proiectată să lucreze în salve, este capabilă de zbor la rasul solului/apei iar capacitatea de recunoaștere automată a țintelor îi permite un nivel de autonomie ridicat, fiind capabilă să distingă rapid între diferite ținte, în mișcare sau nu, civile sau militare. De asemenea, este capabilă să schimbe ținta vizată și să atace ținte maritime și din apropierea țărmului, puncte de comandă sau aeroporturi.

Israelienii susțin, și nu sunt singurii, ca rachetele cu ghidare radar alertează inamicul, sunt susceptibile de bruiere și vulnerabile în cazul în care semnalul GPS este bruiat. 

Totodată, cei de la Rafael remarcau că ultimele conflicte au din ce în ce mai mult loc pe lângă civili iar precizia și abilitatea de a discrima între ținte civile și militare este extrem de importantă. Dezvoltatorii evidențiau faptul că războaiele viitorului se vor desfășura în condiții aprige de război electronic astfel încât o astfel de rachetă cu inteligență artificială, capacitatea de a urmări relieful și recunoașterea automată a țintelor este ceea ce o definește ca fiind o armă de generația a V-a.

Conform celor de la Breaking Defense, racheta a fost oferită de Rafael și partenerii ei americani către US Navy pentru a dota sisteme de suprafață fără pilot și mult hulita LCS. 

Îndrăznesc și eu să trag câteva concluzii:

  • în timp ce rușii marșează pe rachete de croazieră rapide, supersonice sau chiar hipersonice, ghidate radar, occidentalii par să se îndrepte către rafinarea soluției cu rachete de croazieră subsonice, ghidate în infraroșu, inteligente și care nu emit în spectrul radio, bazându-se pe soluții pasive pentru a-și găsi și lovi ținta. Este și dilema dintre francezi și englezi: primii ar vrea o nouă rachetă de croazieră anti-navă supersonică în timp ce ultimii ar vrea ceva ce seamănă destul de mult cu LRASM;
  • am spus mai demult într-un articol pe care-l puteți reciti aici că LRASM este, pardon my french, un adevărat game changer în acest domeniu. În aceeași ligă joacă și Naval Strike Missile pe care am achiziționat-o și noi pentru Forțele Navale Române, chiar dacă nu atinge nivelul de sofisticare al LRASM;
  • de notat că rachetele de croazieră devin din ce în ce mai inteligente, greu de detectat și extrem de polivalente, fiind capabile să lovească ținte fixe sau mobile, pe apă sau pe uscat și să discrimineze din ce în ce mai bine între țintele civile sau cele militare. Dacă ar fi în stare să anuleze atacul și să se întoarcă la bază, nimic nu le-ar mai deosebi de o aeronavă fără pilot, sau dronă cum mai este denumită frecvent;
  • pe de altă parte, e nevoie de un întreg sistem de colectare a informațiilor pentru a utiliza o astfel de rachetă la capacitate maximă. De aici și importanța “bibliotecilor” pe care, în cazul NSM, ni le va furniza guvernul american.

Nicolae

42 de comentarii:

  1. Rușii par să meargă în continuare pe cantitate, ceilalți pe calitate.

    5
  2. Ce preț are o astfel de rachetă? Dacă rușii merg pe cantitate, rachetele lor ar trebui să fie mult mai ieftine. Altfel, ajung în aceeași situație care i-a dus la faliment în anii ’80.

    2
  3. Oare de ce puntile navelor tinta sunt vopsite în rosu ? ?

    • Pentru ca-s rusesti…

      6
    • Era un răspuns, de la Nicolae parcă. De tradiție. Sovieticii dau cu roșu, că e culoarea comunistă. Și cică să nu se vadă sângele vărsat pentru patrie. Alde ceilalți, dau cu verde să le aducă aminte de iarba de acasă. Cam asta ar fi explicația. Dacă are și altcineva alte păreri, aștept.

      2
      • eu stiam ca e vopsea anti coroziva

        3
        • @robi Anticoroziva. Din cate stiu, rusii nu-si mai bateau capul sa mai dea si cu griul naval pe deasupra, le lasau asa, cel mult o solutie antiderapanta pe deasupra.
          Pe vremuri, culoarea distinctiva a puntii ajuta aviatia sa recunoasca amicii mai repede.
          @gabi S. N-am zis-o eu p-aia cu sangele etc
          O racheta de croaziera nava-nava costa undeva intre 1 milion si 3,5 milioane USD (LRASM) bucata. Alea rusesti, desi probabil ceva mai ieftine, nu prea au nici ele cum sa fie sub 1 milion USD bucata. Avand in vedere distrugerile pe care le pot provoca unor obiective mult mai scumpe, sunt ieftine.

          1
    • Cică merg mai repede ?

      2
  4. Clar, alegerea noastră este una buna, ma refer la NSM. Sea Breaker sunt sigur ca e la nivelul NSM-ului, poate un pic mai puțin testata, dar în cazul acestor tipuri de rachete biblioteca face diferența.
    În continuare ma uit la Neptunul vecinilor din nord, și vad ca este destul de ieftina. Eu în mintea mea creata tot mai sper ca putem asimila și noi ceva tehnologie. E păcat, ca începusem NN-86.
    Exercițiu de imaginație, lansezi 3-4 Neptun pe o țintă și mai strecori una doua NSM.

    5
    • Ca sa asimilezi ceva trebuie ca mai intai sa ai cu ce, cu cine si mai apoi sa-ti si doresti asta. Avand in vedere ca mai nou rachetele stau incapsulate in containerele lor chiar si 15-20 de ani, fara a necesita operatiuni de intretinere dese/laborioase, este discutabil in ce masura ar renta sa te apuci sa faci asa ceva la tine acasa, tu fiind singurul tau client ca am mari dubii ca am avea vreo sansa pe piata in fata constructorilor consacrati.
      Poti sa-ti strangi in depozite chiar mai multe tipuri de rachete, chiar si de la mai multi producatori, lansabile de pe mare, de pe pamant sau din aer. Iti strangi 100 de rachete, le tii 20 de ani, le actualizezi performantele la jumatatea duratei de viata si, dupa ce expira, iti iei altele. Iti mai si raman destule ca sa faci trageri reale, macar cate una pe an de pe barci, de pe tarm si din aer.

      3
  5. Daca o racheta de croaziera este lansata de pe o raza de cca 450 km, ar atinge tinta in cca 12 minute daca vine cu Mach2 (Onyx), in cca 8 minute daca vine cu Mach 3 (Zircon), si in cca 3 minute daca vine cu Mach 10 (Kinzhal).
    Nu sunt convins ca (inca) pot lovii tine in miscare (cel putin ultimele doua), si nici nu stiu ce precizie au, insa insa nu stiu daca avem cu ce sa le bruiem, sa distorsionam (spoof) semnalul GPS ori sa doboram, mai ales daca vin in salva
    De aceea nu cred ca sunt de neglijat
    Personal cred ca sistemele de arme bazate pe senzori pasivi vor fi cele care vor fi de viitor, insa nu vor fi deloc ieftine

    5
    • „Daca o racheta de croaziera este lansata de pe o raza de cca 450 km, ar atinge tinta in cca 12 minute daca vine cu Mach2 (Onyx), in cca 8 minute daca vine cu Mach 3 (Zircon), si in cca 3 minute daca vine cu Mach 10 (Kinzhal).”

      nici una din alea nu zboara la viteza aia toata distanta.

      6
    • N-am spus ca-s de neglijat, ci doar ca rusii au alta abordare in materie prin comparatie cu occidentalii. Viteza conteaza atat timp cat mai si nimeresti tinta. Dpmdv, singurele rachete fiabile, folosite in conditii de lupta si cu rezultate bune sunt Kalibr si Onyx. Ambele se bazeaza pe ghidare in faza terminala radar.
      Probabil ca Zircon si Kinzal pot/vor putea lovi tinte fixe, am dubii momentan in ceea ce priveste tintele mobile.
      LRASM care aduna cam tot ce e mai bun pe piata in materie de senzori costa aprox. 3,5 milioane USD bucata. Nu e ieftina dar nici scumpa nu mi se pare.

      2
  6. Oare cum ar fi ca MIG21 alea care ruginesc pe aerodrom, versiunea de bază să fie echipate intern cu electronica din asta? Să transformi avionul în drona – rachetă.

    1
    • Pe langa faptul ca pe aici a fu fost „dronizate” toate avioanele din dotarea ROAF, trecuta, prezenta si viitoare, noi avem nevoie de Mig-21 pentru chestii gen pulitie aeriana. Apoi, la cat costa o racheta AN moderna, gen LRASM, de ce mi-as bate capul si mi-as arunca banii pe fereastra ca sa transform Mig-ul 21 intr-o racheta de croaziera?!? 🙂 Doar asa, ca sa-mi fac de lucru?

      2
  7. Forma Sea-Breaker (aripile cu anvergura relativ mare) imi aminteste mai degraba de o bomba planata de genul AGM-154C JSOW… care are si ea versiunea cu turbojet JSOW-ER.
    Ma intreb ce viteza si ce caracteristici manevriere are.

    Un indiciu ar fi si raza de actiune de 2/3 pt. NSM, ceea ce indica o alta anvelopa de zbor, mai putin „planata”…
    Ce motor turbofan o fi folosind?

    1
  8. Rachete de croaziera…
    Am putea sa cumparam SCALP de la franci, Taurus de la germani, ca nu ne-ar saraci bugetul si nici n-am cumpara cu sutele.
    Am putea sa ne mai crapim pe ici pe colo, banii nu sunt o problema, avem de unde alege, minte n-avem si cred eu nici vointa sa facem ceva.

    Rafael a scos probabil un produs de calitate.

    2
  9. Cum ai evidentiat si pe finalul articolului, daca se pot intoarce si labaza in cazul in care este anulata misiunea, sunt defapt drone. Iar cum evolueaza tehnica occidentala si explozia sectorului de drone, atat civile,cat si militare, cel mai probabil viitoare rachete ghidate o sa fie defapt niste drone-kamikaze, stealth, ascunse unde prin ceruri sau in jurul bazelor, iar cand semnalul este dat, debuteaza atacul..

    • Ha! Ha!
      Un impuls electromagnetic si sunt prăjite chiar și inainte de decolare/lansare.
      Dacă o rachetă este lansată nu inseamnă că și ajunge la țintă și o lovește. Până acum dronele și-au dovedit vitejia doar in fața desculților.

      2
  10. Cati ,,experti” avem?…cum a ajuns tara in halul asta cu atatia bastepti?..si fara Rusia nu se poate?..nu vedem rahatul de la curul nostru,ne tufe grija rusilor?..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *