Început în februarie 2022, războiul ruso-ucrainean continuă și astăzi iar pacea mult sperată (de mine cel puțin) nu pare a fi prea aproape. În umila mea opinie, războiul naval ruso-ucrainean a înregistrat o serie de premiere și pare că, cel puțin pentru moment, a schimbat fața războiului naval în mări închise, așa cum este și Marea Neagră. Învățămintele acestui război se completează cu evenimentele din Marea Roșie unde forțele houthi din Yemen au perturbat major traficul comercial spre și dinspre Canalul Suez și cu cele din Golful Persic unde Iranul ține în șah o lume întreagă prin blocarea traficului naval comercial din Strâmtoarea Ormuz. În ambele cazuri, proximitatea țărmului și noile mijloace de luptă ieftine și numeroase, cu rază lungă de acțiune, augmentate pe alocuri de unele cu un nivel mai ridicat de sofisticare au reușit să oprească traficul naval comercial. Democratizarea tehnologiei, până acum accesibilă doar statelor puternice, a dat o șansă și celor mici, rămâne să vedem pentru cât timp căci nici cei mari și puternici nu stau pe loc…
Revenind la războiul naval ruso-ucrainean, avem mai jos o cronologie a evenimentelor notabile, teatrul principal de luptă fiind Marea Neagră.
14 aprilie 2022 – Crucișătorul „Moscova”
Eveniment: Scufundarea navei-amiral a Flotei Mării Negre.
Descriere: Două rachete ucrainene au lovit crucișătorul în largul coastelor Ucrainei. Nava a fost abandonată și s-a scufundat în timpul remorcării.
Armă utilizată: 2 rachete antinavă R-360 Neptun.
17 iunie 2022 – Remorcherul „Vasiliy Bekh”
Eveniment: Scufundare.
Descriere: Nava transporta personal și echipamente către Insula Șerpilor.
Armă utilizată: rachete antinavă Harpoon furnizate de state occidentale.
29 octombrie 2022 – Atacul asupra bazei navale Sevastopol
Eveniment: Primul atac major cu drone navale asupra Flotei ruse a Mării Negre.
Descriere: Mai multe drone navale și aeriene au pătruns în rada Sevastopolului și au avariat nave rusești, inclusiv fregata „Amiral Makarov”.
Armă utilizată: drone navale de suprafață (USV) de concepție ucraineană.
4 august 2023 – Nava de desant „Olenegorsky Gornyak”
Eveniment: Grav avariată în Novorossiisk.
Descriere: Prima lovitură reușită asupra unei nave militare ruse în portul Novorossiisk, după relocarea unei părți a Flotei Mării Negre din Crimeea.
Armă utilizată: dronă navală kamikaze de tip Sea Baby.
13 septembrie 2023 – Submarinul „Rostov-na-Donu” și nava de desant „Minsk”
Eveniment: Lovite în docul uscat din Sevastopol.
Descriere: Un atac asupra șantierului naval a produs una dintre cele mai importante pierderi ale flotei ruse. Submarinul a fost grav avariat, iar nava de desant practic distrusă.
Armă utilizată: rachete de croazieră Storm Shadow / SCALP.
4 noiembrie 2023 – Corveta „Askold”
Eveniment: Lovită înainte de intrarea în serviciu.
Descriere: Corveta purtătoare de rachete a fost grav avariată într-un șantier naval din Kerci.
Armă utilizată: rachete de croazieră Storm Shadow / SCALP.
26 decembrie 2023 – Nava de desant „Novocherkassk”
Eveniment: Distrugere în portul Feodosia.
Descriere: Explozii secundare puternice au indicat prezența munițiilor la bord.
Armă utilizată: rachete Storm Shadow.
31 ianuarie 2024 – Corveta purtătoare de rachete „Ivanovets”
Eveniment: Scufundare.
Descriere: Nava a fost atacată în apropierea Crimeei de un grup de drone navale care au lovit succesiv coca navei.
Armă utilizată: drone navale Magura V5.
14 februarie 2024 – Nava mare de desant „Caesar Kunikov”
Eveniment: Scufundare.
Descriere: Atacul a avut loc în apropierea litoralului Crimeei.
Armă utilizată: drone navale Magura V5.
5 martie 2024 – Nava de patrulare „Sergey Kotov”
Eveniment: Distrugere.
Descriere: Nava fusese atacată și anterior; în martie 2024 a fost lovită decisiv și scoasă din luptă.
Armă utilizată: drone navale Magura V5.
Mai 2024 – Atacuri asupra infrastructurii navale din Novorossiisk
Eveniment: Lovirea unor obiective ale Flotei ruse a Mării Negre.
Descriere: Operațiune combinată a SBU și GUR asupra bazei navale și infrastructurii logistice din port.
Armă utilizată: drone aeriene și drone navale.
3 iulie 2024 – Atacul asupra bazei navale Novorossiisk
Eveniment: Pătrunderea dronelor navale în zona bazei.
Descriere: Rușii au recunoscut atacul și au raportat distrugerea unor drone maritime. Acțiunea a demonstrat că nici noua bază principală a Flotei Mării Negre nu era sigură.
Armă utilizată: drone navale Sea Baby și/sau Magura.
2–3 august 2024 – Submarinul „Rostov-na-Donu” (lovitura finală)
Eveniment: Distrugerea definitivă.
Descriere: După avariile severe din septembrie 2023, submarinul aflat în reparații a fost din nou lovit și declarat pierdere totală de către Ucraina.
Armă utilizată: rachete balistice ATACMS.
2025 – Atacul experimental asupra unui submarin în Novorossiisk
Eveniment: Prima utilizare cunoscută a unei drone submersibile ucrainene.
Descriere: Potrivit informațiilor publicate de SBU și preluate ulterior de numeroase surse, o dronă subacvatică „Sub Sea Baby” a pătruns în portul Novorossiisk și a atacat un submarin rusesc din clasa Kilo (Proiect 636.3). Acest episod este considerat primul atac documentat cu o dronă kamikaze submersibilă împotriva unui submarin militar. Există încă dezbateri privind amploarea exactă a pagubelor.
Armă utilizată: dronă submersibilă Sub Sea Baby.
2026 – Corveta „Boikiy” (clasa Steregushchiy)
Eveniment: Distrugere/avariere gravă într-un șantier naval din Marea Baltică.
Descriere: Atacul a demonstrat extinderea capacității ucrainene de lovire la mare distanță împotriva infrastructurii navale ruse aflate în afara teatrului Mării Negre.
Armă utilizată: drone cu rază lungă de acțiune.
Evoluția armelor navale ucrainene poate fi împărțită în patru etape:
- 2022 – Rachete antinavă clasice (Neptun, Harpoon).
- 2023 – Rachete de croazieră occidentale (Storm Shadow/SCALP).
- 2023–2024 – Drone navale de suprafață (Sea Baby, Magura V5), care au produs cele mai multe scufundări.
- 2025–2026 – Drone submersibile și atacuri la foarte mare distanță, inclusiv împotriva bazelor și șantierelor navale din afara Mării Negre.
Și mai interesante sunt statisticile de mai jos. Dacă ne limităm la evenimentele majore din lista anterioară și la pierderile confirmate sau larg acceptate în surse deschise, rezultă următorul tablou.
1. Nave lovite în port, bază navală sau șantier
În această categorie intră:
- Rostov-na-Donu (Sevastopol, septembrie 2023)
- Minsk (Sevastopol, septembrie 2023)
- Askold (Kerci, noiembrie 2023)
- Novocherkassk (Feodosia, decembrie 2023)
- Rostov-na-Donu (lovitura finală din august 2024, Sevastopol)
- Boikiy (șantier naval din Marea Baltică, 2026)
La acestea se pot adăuga alte nave și ambarcațiuni auxiliare avariate în atacurile asupra Sevastopolului și Novorossiiskului, dar pentru navele majore de luptă rezultă aproximativ 6 lovituri importante asupra navelor aflate în port sau în docuri.
2. Nave lovite sau scufundate pe mare
În această categorie intră:
- Moscova
- Vasiliy Bekh
- Olenegorsky Gornyak
- Ivanovets
- Caesar Kunikov
- Sergey Kotov
Avem șase nave majore lovite pe mare, dintre care majoritatea au fost scufundate sau scoase definitiv din luptă. Cea mai modernă dintre ele este nava de patrulare Sergey Kotov, proiect 22160.
3. După tipul armamentului utilizat
3.1. Rachete antinavă clasice
Aici includem Neptun și Harpoon.
- Moscova – Neptun
- Vasiliy Bekh – Harpoon
Două lovituri majore confirmate cu rachete antinavă clasice.
Este interesant că, deși aceste două lovituri au avut un impact strategic enorm, Ucraina a folosit ulterior relativ rar rachetele antinavă în comparație cu alte mijloace. Poate și pentru că nu prea are nave sau avioane de pe care să le lanseze iar rușii și-au mutat navele din raza lor de acțiune.
3.2. Rachete de croazieră și balistice
Aici includem Storm Shadow, SCALP și ATACMS.
- Rostov-na-Donu (septembrie 2023)
- Minsk (septembrie 2023)
- Askold (noiembrie 2023)
- Novocherkassk (decembrie 2023)
- Rostov-na-Donu (august 2024)
Rezultă 5 lovituri majore asupra navelor de război realizate cu rachete de croazieră sau balistice. Aceste arme au fost folosite aproape exclusiv împotriva navelor aflate în port, unde coordonatele țintelor erau cunoscute și apărarea era mai ușor de saturat.
3.3. Drone navale de suprafață
Aici includem Sea Baby și Magura V5.
- Amiral Makarov (avariată, octombrie 2022)
- Olenegorsky Gornyak (august 2023)
- Ivanovets (ianuarie 2024)
- Caesar Kunikov (februarie 2024)
- Sergey Kotov (martie 2024)
Așader avem cel puțin 5 lovituri majore confirmate asupra navelor de luptă realizate cu drone navale de suprafață. Dacă sunt incluse și nave auxiliare, barje, vedete și alte ținte mai mici atacate în Sevastopol și Novorossiisk, numărul crește semnificativ.
Marina rusă nu a fost pur și simplu în stare să găsească soluții tehnico-tactice împotriva amenințărilor generate de dronele navale de suprafață nici în sfânta zi de azi deși navele occidentale au demonstrat că sistemele de detecție, urmărire și lovire occidentale sunt, împreună cu tactica adecvată, perfect capabile să anuleze amenințarea generată de dronele navale de suprafață. Inclusiv cea generată de dronele aeriene și rachetele de croazieră sau balistice anti-navă.
O imagine reprezentativă a neputinței flotei rusești la Marea Neagră: scufundarea crucișătorului Moscova
Problema o reprezintă capacitatea acestor drone de a acționa în haită în atacuri masive urmărind să satureze sistemele de apărare și, la fel ca și în cazul dronelor aeriene sau rachetelor low-cost care au început deja să apară, discrepanța majoră de costuri dintre mijloacele ofensive și cele folosite în defensivă.
3.4. Drone submersibile
Aceasta este o categorie separată.
- Atacul asupra submarinului rusesc din Novorossiisk (2025), atribuit unei drone submersibile Sub Sea Baby.
Rezultă 1 caz cunoscut și revendicat public de utilizare a unei drone submersibile împotriva unei nave militare ruse. Dar aici lucrurile sunt destul de neclare.
Concluzii
Democratizarea tehnologiei (sisteme ofensive ieftine, produse în masă, cu rază lungă de acțiune, sisteme comerciale de sateliți de observare, sisteme comerciale de comunicații etc) a dat statelor mici capacitatea de a lovi în adâncimea teritoriului inamic în locuri considerate sigure până acum. Infrastructura civilă și militară de orice fel nu mai este apărată ca până acum de distanța față de linia frontului și devine una din principalele vulnerabilități în fața mijloacelor ofensive ieftine produse în număr mare. Soluții defensive există, dar momentan sunt mult mai scumpe decât cele ofensive. Cu toate acestea au început să apară și mijloace defensive mai ieftine, ucrainenii fiind aici în pole-position.
Dacă punem cap la cap experiența Ucrainei din Marea Neagră, campania Houthi din Marea Roșie și tensiunile din Golful Persic, cred că se conturează câteva concluzii foarte clare despre viitorul războiului naval.
1. Costul atacului a devenit incomparabil mai mic decât costul apărării. Acesta este probabil cel mai important fenomen. În Marea Roșie, marina americană a tras sute de rachete interceptoare împotriva dronelor și rachetelor Houthi. Costul interceptării a fost adesea mult mai mare decât costul mijlocului atacator.
2. Dronele navale. Înainte de războiul din Ucraina, dronele navale erau considerate mai degrabă experimente. Astăzi, ele sunt arme demonstrate în luptă:
- atacă porturi;
- urmăresc nave în mișcare;
- operează noaptea;
- pot fi lansate de la sute de kilometri;
- pot funcționa în haită.
3. Viitorul nu este doar la suprafață, ci și sub apă. Cea mai interesantă tendință este apariția dronelor submersibile. Dacă dronele de suprafață au forțat retragerea unei părți a Flotei ruse a Mării Negre, dronele submersibile ar putea amenința chiar și navele bine protejate în port. Există deja rapoarte privind utilizarea dronelor subacvatice în Marea Neagră și Marea Roșie. Momentan, există încă o serie de probleme nerezolvate așa cum sunt comunicațiile cu drona aflată în imersiune.
4. Porturile și bazele navale au devenit mult mai vulnerabile. Ucraina a lovit repetat Sevastopol, Feodosia, Kerci și Novorossiisk. Nave aflate în docuri, considerate relativ sigure, au fost distruse. Rusia a fost obligată să își redisloce o parte a flotei din Crimeea. Această lecție este valabilă pentru orice bază navală din lume. De altfel, locul unei nave este în larg, nu în port, unde după cum am văzut este deosebit de vulnerabilă. Iar asta impune adoptarea de noi proceduri și tactici în cazul unui război, posibilitatea de reaprovizionare pe mare precum și identificarea unor alternative la bazele navale existente. În același timp, bazele și șantierele navale trebuie protejate împotriva noilor amenințări.
5. Navele vor avea nevoie de noi sisteme defensive. Marea Roșie a demonstrat că nu poți continua să dobori la nesfârșit drone de câteva zeci de mii de dolari cu interceptori de milioane de dolari. Se impune diversificarea și adaptarea unor sisteme defensive foarte ieftine capabile să angajeze sute de ținte simultan. De aceea observăm deja:
- revenirea interesului pentru tunurile navale (KNDS – Rapid Fire, BAE Systems – Bofors Mk4 40mm, Leonardo – Oto Melara Strales 76mm);
- muniții ghidate ieftine (Hellfire navalizat, Naval Group – MPLS, Rafael – Spike navalizat);
- sisteme laser (Leonardo UK – Dragon Fire, Lockheed Martin – Helios);
- drone-interceptor.
6. Mările închise devin din ce în ce mai contestate pentru mijloacele navale tradiționale. Marea Neagră este un bun exemplu în acest sens. Democratizarea mijloacelor de patrulare, detecție, urmărire și lovire crește semnificativ riscul de a fi lovit chiar și atunci când te afli în larg dar nici porturile nu mai sunt vreun adăpost 100% sigur.
Departe de a cânta prohodul navelor de luptă cu echipaj la bord, încep să cred că cea mai bună soluție pentru mările închise este reprezentată de un mix de nave cu echipaj la bord extrem de bine înarmate pentru toate mediile de luptă (dar în special lupta antiaeriană cu rază mare de acțiune, inclusiv capacitatea de a doborî rachete balistice) complementate de nave mici, flexibile, modulare, foarte bine înarmate pentru deplasamentul lor, cu echipaj redus, opțional sau fără echipaj.
Deși e greu de anticipat ce se va întâmpla în viitor cred că dronele de orice fel sunt aici ca să rămână. Iar viitorul forțelor navale în general se arată a fi unul în care vom avea în continuare nave cu echipaj la bord dar importanța dronelor va crește pe măsură ce tehnologia evoluează acestea urmând să devină o componentă importantă a flotelor navale ale viitorului.
Parca acum sisteme de rachete Hellfire de pe LCS-uri au logica.
Da, de altfel LCS-urile si pachetul de arme impotriva navelor de suprafata au fost concepute fix pentru a angaja si distruge ambarcatiunile iraniene de mici dimensiuni, chestii in genul Magura / Sea Baby. Doar ca noi n-avem nevoie de nave de ~3000 tone deplasament ca sa obtinem acelasi lucru ca nu suntem US Navy si n-avem interese globale. Putem obtine ceva similar cumparand ceva in genul astora: https://www.facebook.com/100091816546410/posts/the-philippine-navys-acero-class-patrol-gunboats-based-on-the-shaldag-mark-v-des/823175474086330/
Mai multe imagini: https://www.facebook.com/MaxDefense/posts/the-first-spike-nlos-equipped-shaldag-mk-v-acero-class-fast-attack-interdiction-/829601822540008/
Sunt mult mai mici si mai usor de distribuit si disimulat, sunt foarte rapide, intra si pe Dunare daca e nevoie…
Filipine au dat ~200 milioane USD pe 9 Shaldag echipate cu lansatorul Typhoon cu 8 rachete Spike NLOS care au si raza de actiune mai mare decat Hellfire-urile americane: https://en.globes.co.il/en/article-israel-shipyards-set-to-deliver-2-attack-vessels-to-philippines-1001486301
Barcile astea cu Spike NLOS si tunuri rapide stabilizate sustinute din aer de UAV-uri de supraveghere sunt ucigasul perfect de USV-uri gen Magura sau Sea Baby…
Dar e ok, noi luam nave dedicate pentru scafandri iar marina modernizeaza Tarantule vechi de 30 de ani cu 365 milioane de euro cand poti pune rachete AN pe oricare din navele mari ale flotei…
Lansator de Spike NLOS poti pune pe oricare dintre rapciugile ce se vor modernizate la noi.
Care mai exact? 🙂
Alea 2ua OPV-uri oceanice pe care le numim polpos fregate?
Ai strica orzu’ pe gaste… Alea 2 OPV-uri oceanice merita sa fie echipate cu rachete AN serioase si, mai ales, sisteme AA cu raza foarte scurta, scurta si medie de actiune. Spike NLOS poate fi pus pe orice barcuta mai rasarita. In acest fel il distribui pe cat mai multe „asseturi” care pot fi in mai mult de un singur loc o data.
De-asta zic ca ar fi buna o clasa de canoniere gen Cyclone, pe alea poti sa pui linistit Spike NLOS. In plus, canonierele astea sunt mult mai usor de raspandit in mai multe baze, intra si pe Dunare pana la Braila, canalul Dunare-Marea Neagra etc samd. Navele mari le pastrezi pentru chestii „serioase”.
Zic si io…
Da…..ca parca Fortele Navale Romane au „viziune” doar ca ne lovim crunt de realitate – Alea 2 OPV-uri au tun de 76 mm sisteme de detectie Optice si IR si ceva radare dar….radarele nu prea is moderne, CMS-ul nu e modern, si nu am fost in stare in 20+ de ani sa punem pe ele rachete antinava si sa nu mai vorbesc de aer-aer.
Spike NLOS cu raza de actiune pe care o are este deja upgrade major – astfel poti folosest „Fregata” in lupta cu dronele navale in lipsa de alte „asseturi”.
Tine cont ca eu nu am spus sa se puna doar Spike NLOS ci sa se puna si Spike NLOS.
Desigur CAMM le cred in continuare cele mai pretabile rachete nava -aer pentru Type 22 da rtare cred ca navele alea o sa cam ramana tot asa ca si acum mult timp poate pana la pensie.
Concluzia este ca rusii pot bruia dronele ucrainene si prelua controlul lor in asa hal ca sa-si poata distruge propria flota.Asta sustine si netotul de la cotroceni.
La arme minune mai trebuie adaugat HPM.
Ce nu am vazut inca in MN ar fi navele conventionale folosite ca nave mama pt drone.Nu vad nici un motiv ca drone-sonar sa nu extinda acoperirea ASW,par example.Si nici un motiv sa nu avem pe fiecare nava un puhoi de drone ISR.
In tactichia navala ”normala” daca dai drumul la radar esti luat la ochi,de aia e bine sa ai radar aeropurtat.Asta gaseste tintele,transmite datele,iar gruparea navala doar da drumul la rachete,fara a deveni vulnerabila.
Oricum,brat Nicolae,oficial iti zic ca m-am sucit.Pana acum ti-am tot zis ca navele sunt pistol cu apa,lucru confirmat de razbelul curent.Insa de amu incolo,avantajul va trece din nou la aparator.
Motive-fum multispectral lansat la greu si rapid va orbi senzorii dronelor si chiar radare de racheta. https://www.youtube.com/shorts/V8RkueFY804
-Laser,fratee. Costa 20-50 de milioane,dar nici o racheta nu-i mai rapida
-HPM.Nici o racheta nu-i mai rapida,iar electronicii nu-i place.
-CIWS,cu tunuri mai hotarate.
-As zice ca si ziua cand drone submarine vor intercepta torpile nu-i departe.Desi nu prea mai poti fce diferenta intre ele,ca fac acelasi lucru,cara bum-bum,sub apa,in mod ghidat.
Aceleasi evolutii ,in masa,vor schimba si razboiul terestru,vor readuce manevra si vor reduce macelul.Dar sa pui toate astea pe nave e avantajos,pt ca e spatiu,e curent electric,nu implica atata miniaturizare costisitoare/imposibila.
Deci razbelul naval al viitorului va face o intoarcere radicala fata de ce e acum.
Amu,nu-s sigur ca actualele nave se preteaza sa instalezi toate acaretele pe ele.
Si mai e desigur intrebarea,cum scufunzi nave de astea?Raspuns-a. saturand capacitatea de raspuns,gen sa tragi mai multe rachete decat poate topi un laser si b-cu tunuri,tragand fer prost,care nu e afectat de toate haitecurile.
Make battleships great again 🙂
„Ce nu am vazut inca in MN ar fi navele conventionale folosite ca nave mama pt drone.”
N-ai nevoie, pot fi lansate de la tarm, distantele nu sunt suficient de mari cat sa necesite nave-mama pentru drone.
As indrazni sa opinez ca nu mai merge cu resaparea vechiturilor, e nevoie de o arhitectura navala noua.
Ca nave cu echipaj eu as merge pe 3 – 3 – 24 unde: 3 fregate de lupta specializate AA (inclusiv anti-balistice) – 6-7000 tone, 3 corvete / fregate specializate AS – 3-4000 tone si 24 de canoniere – 2-300 tone.
Ca tot veni vorba de canoniere, iata la ce ma gandeam acum cativa ani, fix inainte de inceperea razboiului din vecini:
https://www.rumaniamilitary.ro/un-proiect-de-drona-navala-de-lupta
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-sf-proiect-de-drona-navala-de-lupta-partea-a-ii-a
Chilipir, 11-12 miliarde EURO fara TVA
Maxim 9 miliarde pentru 6 fregate de aprox. 4-5000 tone si 24 de canoniere plus stocuri de munitie. Fara TVA…
Doar fregatele costa peste 9 miliarde (ati spus fregate specializate AA, inclusiv antibalistice, deci cu stoc de munitie SM6, nu mai zic SM3, sau Aster 30). Fregate specializate antisubmarin nemaiexistand de mult, am luat corveta, 3 sunt cel putin 900 milioane Euro, canoniere (va referiti banuiesc la vedete blindate, daca ati spus 300 de tone), 24 de bucati sunt si ele pe la 700 milioane euro.
Programul FDI suedez vorbeste de 4 FDI dotate cu Aster 30 Bl. 1 NT cu capacitati de lupta impotriva rachetelor balistice (de altfel Aster 30 a dat jos rachete balistice in Marea Rosie) la un max. 5 miliarde USD: https://www.armyrecognition.com/news/navy-news/2026/sweden-confirms-french-fdi-frigate-selection-for-5-billion-lulea-class-program-to-counter-russia
O Aster 30 este pe undeva pe la 3 milioane euro ( https://thedefensepost.com/2023/02/02/france-italy-aster-missiles/ ), deci daca ne raportam la programul suedez, de banii pentru cea de-a patra nava se poate lua munitie.
Acum, citez: „Fregate specializate antisubmarin nemaiexistand de mult.” Bineinteles ca mai sunt, Type 26 e una dintre ele, cele 4 fregate ASW din programul olandezo-belgian – https://seawaves.com/new-belgian-dutch-asw-frigates-in-service-from-2029/
https://www.damen.com/insights-center/news/contract-signed-for-new-anti-submarine-warfare-frigates
Mai sunt si F-126 germane care tot rol primar AS vor avea.
Cand am zis canoniere ma gandesc mai degraba la nave primordial maritime in genul clasei Cyclone de la americani: https://en.wikipedia.org/wiki/Cyclone-class_patrol_ship
Multitudinea de drone, care acționează în toate mediile (aerian, naval de suprafață și submarin) trebuie luată în considerare cu multă seriozitate
Rușii nu au reușit să adapteze navele vechi, deși puternic înarmate și au plătit această carenta a pregătirii de luptă prin pierderea multor nave, pierderile rusești nu cred ca vor fi înlocuite prea recent
Pregătirea noastră atât la marina navală cat și cea fluvială, împotriva dronelor este deficitară
În realitate noi stăm mai prost ca rușii – asta este realitatea
Pe măsura conducătorilor nostri civili și militari
Spre deosebire de noi, rușii au resurse mari și se pot adapta mai ușor oricăror amenințări
Victoria iubește pregătirea
Si tentativele mai primitive de la inceput nu merita mentionate?
https://interfax.com/newsroom/top-stories/74493/
MOSCOW. Feb 26 (Interfax) – Sixteen boats of the Ukrainian Navy attempted to attack Russian Black Sea Fleet ships by employing a swarm tactic near Snake Island in the Black Sea on Friday evening, the Russian Defense Ministry said.
https://www.youtube.com/watch?v=AyEBYuMXKzk
Nava Saratov lovita de fragmente Tochka.
Fluieri in biserica.
Lista continuua
https://bsky.app/profile/specialkhersoncat.bsky.social/post/3mntqk3c2ps2r
raman la ideea ca pentru Marea Neagra noi ar trebui sa ne orientam spre o marina brown water cu capabilitati green water si sa taiem din bastimentele mari; as baga resurse in Reg Inf Marina, elicoptere, drone de supraveghere, drone navale de toate felurile, mine, corvete modulare/OPV-uri si submarine ; n-avem de ce sa ma tinem fregate, tarantule si altele iar cu banii economisiti as mai finanta o escadrila de aviatie
Exact asta s-a facut, AAV 7, aproape 60, pt regiment, 2 H 215, 1 corveta+2 OPV.
da, s-a facut ceva in sensul asta, as mai adauga si dronele MQ-35A V-BAT , dragoarele dar mai trebuie in sensul ca trebuie creat un intreg sistem cu mine, drone si navele de suport necesare. plus ca ce luam noi nu-s corvete modulare/OPV-uri, sunt niste carpeli dar hai sa zicem ca-s nave de linia a doua si luam ceva mai pricopsit mai incolo. ca strict necesar ar mai fi nevoie de elicoptere anti submarin si ceva elicoptere pentru mobilitatea RIM
dar ne apucam sa punem NSM-uri pe Tarantule si tinem fregatele, usor inutile azi.
Foarte corecte concluziile articolului. Nu ma indoiesc ca se gasesc prin marina noastra capatani care au ajuns la aceleasi concluzii. Intrebarea de 100 de puncte este ce facem la nivel de decizie pentru a ne adapta acestor amenintari? Avem vointa sa lasam meseriasii din marina si din bruma de cercetare care ne-a mai ramas, sa-si faca treaba? Daca putem sa raspundem la intrebarea asta, problema e rezolvata. Solutii sunt, bani s-or mai gasi daca nu sunt sifonati, meseriasi mai avem, unii mai destupati la minte ne mai trebuie, care sa puna piciorul in prag si sa zica politicului, ajunge, lasati-ne sa ne facem treaba.
Asa ceva …
Întâi și întâi, Nicolae, apreciez mult sinteza meticuloasă a pierderilor rusești. În al doilea rând, e un bilanț ce mă face să cred că marina rusă de la Marea Neagră e acum doar o fiară hăituită și încolțită, fără nici o șansă de a executa misiuni decisive – precum o blocadă ori desant. Nu văd cum își vor mai reveni rușii din situația asta.
da Arsenie dar inca mai mult decat suficient de capabila cat sa pulverizeze anumite proiecte energetice. De exemplu, unele cu nume de zei greci antici, ale unor descreierati care au trimis acasa companii-gigant americane dotate atat cu expertiza tehnica cat si capacitate diplomatica de descurajare. La schimb au „suveranizat” exploatarea, riscand miliardele din bugele unor companii a unui stat vai de curu lui. Adica miliardele contribuabililor.
Ei si fiind o putere navala de mana a 11-a…
Orice asemanare cu realitatea este doar o coincidenta
Absolut, Vlad. Ai mare dreptate așa cum ai scris, domnule.
Una peste alta Ucraina a decimat flota rusa fara a avea o flota proprie doar folosind rachete anti nava , dorone navale si aeriene si ce or mai fi folosit pe acolo . Mai mult ca sigur informatiile primite au jucat un rol important in asta . Cine are urechi sa auda si ochi sa vada poate trage concluziile . Dupa parerea mea nu poti renunta definitiv la nave de suprafata . Dronele pot fi bruiate , interceptate . De fapt nici Ucraina nu a renuntat la navele de suprafata vezi cele doua corvete clasa Ada comandate la turci . Cat despre flota noastra…no comment !!! Si nici decidentii se pare ca nu au tras nicio invatatura din razboiul naval al UA
https://www.navalnews.com/naval-news/2026/06/bulgarian-shipbuilder-reveals-new-medium-usv-concept/
In terms of armament, Proteus 36 is carrying a 30mm SEASNAKE RWS in the forward position as standard equipment. The open aft deck demonstrates a high degree of modularity and firepower, with the ability to accommodate a wide range of weapon systems. The configuration shown includes up to 24 loitering munitions housed in one 24-cell launcher combined with the control room, alongside 40 surface-to-air missiles (SAM) carried in two 20-cell vertical launch system (VLS) modules. Alternative mission loadouts include a three-module arrangement comprising two triple 324mm torpedo launchers and two quadruple launchers carrying a total of eight NSM anti-ship missiles, while a two-container configuration can be employed for mine-laying operations.
The USV could also attract the interest of the Romanian Navy, particularly as Romania continues to modernize its naval capabilities and explore the integration of unmanned systems into future force structures. At the same time, Romanian shipyards may choose to leverage the experience and expertise gained through recent naval programs to develop a domestic design tailored to national operational requirements and the specific challenges of the Black Sea environment.
Foarte interesant conceptul bulgarilor!
Nu ma pricep la navale, am mai spus. E totusi extrem de ciudat ca rusii sunt atit de slabi, ca sa nu spun idioti! Mi se pare ca articolul e un pic exagerat si partinic, poate ar trebui prezentate si daunele ucrainienilor.
Dar, „Costul atacului a devenit incomparabil mai mic decât costul apărării.” Aceasta fraza mi se pare un pic exagerata. Cindva se spunea ca in atac e nevoie de un raport 3:1 pt a avea sanse de succes in atac. Exemplul dat cu americanii nu e relevant. Poti sa spui si altfel amis atacind Iranul au cheltuit mut mai mult decit au cheltuit iranienii cu apararea, deci!? Poate ca ar trebui spus altceva, ca nu trebuie tras in vrabii cu tunul.
Cum sa prezint daunele ucrainenilor cand astia n-au avut marina militara in sensul conventional al termenului? Singura nava cu echipaj si-au sabordat-o in port cand a inceput razboiul ca sa n-o ia rusii.
Am prezentat faptele, asa cum sunt ele disponibile in spatiul public. Toate atacurile ucrainene au implicat mijloace de lupta fara echipaj / fara pilot. Bineinteles ca multe au fost distruse de rusi, dar ucrainenii n-au pierdut oameni, rusii au pierdut oameni.
Asa cum arata lucrurile acum, rachete AA de 1-2-3 milioane USD inca sunt folosite ca sa dea jos UAV-uri kamikaze de 50000 USD… Deci cum e cu costurile? Au inceput sa apara si solutii mai ieftine, dar lucrurile inca nu s-au echilibrat.
Confunzi lucrurile.
Raportul 3/1 se refera la ofensive terestre si la forte din aceeasi categorie.
Iar daca te raportezi la o racheta antinava care scufunda un crucisator (Moskva) si prin asta iti neutralizeaza restul flotei in toiul celui mai aprig razboi din ultimii 70 de ani (pentru Rusia asta e) situatia da de gandit.
apropos, am un prieten care a trait 25 de ani in Africa de sud, si povestea ca la costat gardul mai mult decit casa!
vezi tu.in africa de sud,australia si sua,chiar si in argentina/brazilia fermele pot avea marimea unui judet de la noi daca nu mai mari,asa ca gandeste-te de cat gard e nevoie sa imprejmuiesti tot acest teren fata de o casa :))))
Gardul ca gardul,dar securitatea dincolo de gard?
https://financialintelligence.ro/autonomous-flight-technologies-amenintarile-navale-din-marea-neagra-impun-o-schimbare-de-paradigma-solutiile-autonome-pot-fi-implementate-in-cateva-luni/
cica avem si noi in dezvoltare o drona din asta maritima
Au inceput sa miste si ai nostri, dar mai degraba pe cele de lupta impotriva minelor / hidrografice: https://www.navy.ro/comunicat.php?id=1040
Mai poti adauga 2 navuste pe lista 😉
„The video, published by the SBU’s Alpha special operations unit, appears to show separate attacks on a Project 10410B Svetlyak-class patrol ship and a Project 21630 Buyan-class small artillery ship.
According to Defense Express on June 9, the footage was initially interpreted as showing multiple strikes against a single vessel. However, a closer analysis of the ships’ silhouettes and configurations suggests the drones struck two different targets.”
https://www.youtube.com/watch?v=LhFKwotK3nQ&t=7s
https://united24media.com/war-in-ukraine/new-sbu-footage-shows-secret-ukrainian-drone-strikes-on-two-russian-warships-19652
Totusi am o mare nelamurire. Cum s-a facut achizitia tintei in cazul rachetelor de croaziera si cum se face dirijarea si urmarirea dronelor la distante de sute de km. Au ucrainienii aceste mijloace sau au fost ajutati? Noi ne-am descurca cu forte proprii sa ghidam niste drone?
ai omis primul reusita ucrainiana din 24 mar 2022 cand au distrus nava de desant Saratov in Berdiansk. Au folosit Tochka-U cu submunitii.
tot in 2022 mai sunt cam 5-7 salupe si nave mai mici distruse in ceea ce s-a numit „Batalia Insulei Serpilor”, imi amintesc ca una a fost lovita de TB2, care apropos la noi ce-l impiedica sa scaneze zona portuara?
Vad ca nimeni nu o spune, dar marele castig al unei tari fara marina e ca a reusit sa mentina un culoar de navigatie. Si nu prin protectie ci prin amenintarea ca barcile cu motor si antena de net pot distruge traficul civil catre porturile rusesti.
Rusii nu au putut face blocada pe care o fac americanii. Fara amenintarea acelor barci, rusii puteau tine blocada doar cu aviatia.
Following official reports from the Israel Defense Forces that the latest strikes on Iran were carried out by the Air Force and Navy, unconfirmed reports emerged of the use of submarine-launched cruise missiles from submarines in the Mediterranean Sea and the Gulf of Oman.
am mai spus, nu ma pricep nici la tactica militara, dar totusi, de dragul.discutiei ma leg de afirmatia „Costul atacului a devenit incomparabil mai mic decât costul apărării.”
Da, constructia castelelor si a fortaretelor era extrem de scumpa. Da, zidul chinezesc nu a fost ieftin. Deci afirmatia de mai sus nu trebuie privita ca ceva nou, ci ca o incercare de asigurare, practic din totdeauna a fost asa.
Nu se pricepe nimeni in Ro, nici pe-aci, nici in realitate, stai linistit.
Apropos de USV-uri, pilotii unui Apache cazut in Ormuz au fost salvati de unu’: https://www.twz.com/news-features/ah-64-apache-crew-rescued-by-drone-boat-after-going-down-near-strait-of-hormuz
Daca nu erau atatea functii ca sa justifice structura (da, exact invers) probabil se trecea si la noi la prostia asta patentata pe net, de a miza totul pe automatizare.
Pt actiuni asimetrice si nise se folosesc drone de multa vreme.
Plus „torpilele umane” din WW2.
Tehnici asimetrice, pt marine fara bani.
Plus swarmuri, iranienii aveau din anii 80 „flote” de barcute.
Se mai intampla sa puna si kaboom pe ele si sa avarieze nave militare
„Plus swarmuri, iranienii aveau din anii 80 „flote” de barcute.”
uite ca scenariile lui Van Rieper n-au putut fi puse in practica de iranieni. poate au si wargames o contributie
„prostia asta patentata pe net, de a miza totul pe automatizare”
prostie dar utila, uite ca cernomorets flot nu prea mai se avanta in larg altfel decat cu submarine ca sa lanseze rachete de croaziera
„Plus „torpilele umane” din WW2.”
…de fapt au inceput in WW1 cu tactici asimetrice
ce incerci sa ne spui de fapt? ca nu e clar
Da, in ww1 a fost Viribus Unitis fix la sfarsit, dar nu exista unitate, nici pregatire, nici armament si echipament, e o diferenta esentiala.
Era o idee izolata, o improvizatie reusita si a ramas o vreme asa.
https://www.hartpunkt.de/zur-u-jagd-modernisierte-f123-soll-eine-hohe-systemgleichheit-mit-zukuenftigen-f128-fregatten-aufweisen/ google: „Observatorii speculează că, pe lângă sonarul tractat, Elbit va furniza și alte componente de război electronic.” Implicarea Israelului în afacerile germane este foarte semnificativă, ceea ce este încurajator.
Dacă până acum am avut norocul chior de a fi feriți de dronele rusești și ucrainiene, acum, când într-un final au ajuns și la noi într-un mod cât se poate de periculos, arătăm că suntem complet nepregătiți.
Instituțiile din România, în frunte cu Ministerul Apărării, dar continuând cu Administrația Prezidențială, Ministerul de Interne și așa mai departe, sunt înfiorător de surprinse și reacționează haotic.
* Articolul integral este pe site – https://www.aviatiamagazin.com/2026/06/11/nu-trebuie-sa-actionezi-impotriva-dronelor-daca-ele-nu-mai-ajung-la-tine/
Cazul de la Constanța, când instituții publice s-au contrazis prin comunicate de presă oficiale pe tema monitorizării apelor teritoriale ale României, este definitoriu pentru nivelul de amatorism ce domnește în zonele de unde, teoretic, ar trebui să primim siguranță și încredere.
Ei bine, soluția statului român care nu s-a pregătit atât amar de timp pentru ceea ce era evident pentru oricine că urma să se întâmple, adica o confruntare cu drone ce ajung pe teritoriul nostru din diferite motive, intenționat sau nu, este una uimitoare.
Statul român, prin oamenii săi reprezentativi, în speță președintele și ministrul Apărării, consideră că cea mai eficientă metodă de apărare a populației este rugămintea fierbinte către lansatorii dronelor să ne ocolească.
Tonul a fost dat de președintele Dan, cel care i-a rugat pe ruși să aibă grijă la ținte atunci când atacă Ucraina cu valuri de sute de drone: ”A devenit periculos pentru cetățenii români. Când rușii lovesc, țintesc orașe care sunt pe partea cealaltă a Dunării, trebuie să se asigure că nu rănesc cetățeni români. Deci este un avertisment pentru partea rusă și sper că se vor opri.”
Iar exemplul șefului statului a fost urmat rapid de ministrul Apărării, care a descoperit și el soluția pentru dronele maritime ucrainiene: ”E un lucru care se poate face și pe care o să-l propun, anume că aceste drone au foarte multe componente electronice pe ele iar în analiza rezultatelor acestor componente electronice, pot să știe producătorii lor sau cine controlează dronele unde sunt ele. Dacă se întâmplă să le pierzi în Marea Neagră, atunci când se apropie de apele teritoriale ale României, la 12 mile marine, controller-ul care gestionează această dronă să programeze să se autodetoneze automat, fără să umble nimeni după ele. Dacă dronele ajung din greșeală la această linie, decizia autonomă a dronei să fie să se autodetoneze.”
Smart, nu? Dacă dronele nu ajung în România, nu mai ai nevoie de apărare împotriva dronelor!
Aceste declarații reprezintă, în esență, recunoașterea oficială a incapacității statului român de a-și apăra cetățenii și, mai grav, o manifestare a intenției de a nu pregăti în continuare România pentru acest tip de amenințare.
Sursa Aviatia Magazin