DIPLOMAȚIA ENERGETICĂ – ARMA LIPSĂ DIN ”ARSENALUL” ROMÂNIEI ?!

  1. Introducere – ce este Diplomația Energetică și la ce folosește ?

În contextul vremurilor actuale, deseori, îmi revin in minte unele pasaje si principii legate de acest termen ce pare foarte ciudat unora, dacă nu chiar neadecvat, prin asocierea a două cuvinte DIPLOMATIE+ENERGETICA, aparent incompatibile, fără legătură între ele si despre care insă, am auzit (și invățat !) incă de pe băncile facultății românești. Constat, că este de o și mai mare actualitate acum in zilele noastre decit in urmă cu 50 de ani.

Am avut șansa să mă număr printre relativ puținii studenți si proaspăt absolvenți care am fost ”expuși” unor astfel de ”ciudățenii” din prelegerile unor eminenti profesori, de fizică nucleară sau termodinamică (să-i amintesc doar pe Șerban Țițeica, Grigore Moisil-la ale cărui prelegeri, mergea oricine nu numai studentii, doar să-l asculte-, Ionel Purica Sr., sau Aureliu Leca, daca cititorilor le spun ceva aceste nume mari ale științei si ingineriei românesti) si care au fost, intre alții, ”constructorii” programului nuclear românesc – spun program și nu centrale nucleare – ceea ce e o mare diferență). ”Expunerea” aceasta făcea parte oarecum (pe lîngă cunoscutele ”programe cincinale” de dezvoltare din acele vremuri), din pregătirea noastră studențească de viitori ingineri in domeniu, si nu diplomati si, la acea vreme, toți eram oarecum mirați de ce ni se ”împuie” capul cu toate astea ?!…dar ce bine ne-a prins ulterior ! (NA.  în prezent, nu am auzit să existe in narativul diplomatiei noastre notiunea de diplomatie energetică, sau sa se predea undeva ceva  despre diplomația   noastră, dacă o exista așa ceva –  diplomația energetică sau …măcar energetica diplomatică)

Mergînd mai departe, redau definiția direct in limba engleză (termenul apărind pentru prima dată in SUA, in 1974) , pentru a înlătura orice dubiu asupra interpretării si ințelegerii cît mai exacte a termenului:

Energy diplomacy is a form of diplomacy, and a subfield of international relations. It is closely related to its principal, foreign policy, and to overall national security, specifically energy security. Energy diplomacy began in the first half of the twentieth century and emerged as a term during the second oil crisis as a means of describing OPEC‘s actions. It has since mainly focused on the securitization of energy supplies, primarily fossil fuels, but also nuclear energy and increasingly sustainable energy, on a country or bloc basis.

….The three concepts, national securityforeign policy and energy security are ontologically structured, where national security is the most general concept, foreign policy is one level lower covering the international aspect of national security risks, and the lowest on the scale is energy diplomacy…. 

….Energy is one of the fundamental items on the national security agenda. National security that deals with such external issues and risks is applied and implemented by government departments for external relations. Implementation of the national security strategy involving external factors and international issues is carried out through foreign policy instruments, namely international relations and diplomacy

 

Sa mergem putin mai inapoi in istorie si sa intelegem cind si de ce a aparut necesitatea Diplomatiei Energetice. Citez mai jos, un rezumat din anul 1976

https://www.science.org/doi/10.1126/science.192.4238.429

Citat din SCIENCE 30 Apr 1976 Vol 192, Issue 4238 p. 429

Pe scurt, se poate observa că termenul de Diplomație Energetică a apărut in contextul puterii in creștere a Uniunii Sovietice, in domeniul energiei (petrolului si gazelor), care ameninta echilibrul economic si politic din punct de vedere global. (s-a schimbat ceva fată de astazi ?)

Incheiem istoricul cu prezentul an 2022 recitind ce zice Comisia Europeană (Uniunea Europeană) din care facem si noi parte si care, fundamental, aplică exact preceptele Diplomației Energetice definită in 1974, dar, se pare că un pic cam tîrziu:

https://www.iai.it/en/pubblicazioni/changing-energy-diplomacy-external-dimension-repowereu-plan

The global energy market disruption and energy security crisis caused by Russia’s invasion of Ukraine triggered a quick response by the European Commission through the REPowerEU plan launched in May 2022. The plan aims at rapidly reducing the EU’s dependence on Russian energy imports through diversification of suppliers, reduction of energy demand and an acceleration of Europe’s energy transition. The implementation of the plan will redraw the EU external strategy, altering long-lasting energy and political relations and reshaping the global energy market, flows and routes

Unde se regăsește România aici, astăzi ? Cred că este o greșeală a-ți baza conceptul de securitate exclusiv pe apartenența la vreun bloc (UE si NATO). Prin apartenență trebuie ”sa contribui” nu să  ”consumi” Securitate.

 

 

               2.De ce ar avea nevoie România de o Diplomație Energetică ?

Dacă Diplomația Energetică a unei mari puteri, este probabil mai ușor de conceput si distins (separatia albă/neagră e mai clară), in cazul unei țări mici, cum e România, dar, cu multe resurse, plasament geografic si ”moștenire istorică”,  o Diplomație Energetică bine structurată este absolut necesară. Daca ne uităm înapoi la ceea ce s-a întimplat in ultimii ani, cu multe ”evenimente” contradictorii, pare mai degrabă că acțiunile României in domeniul energiei au fost haotice si fără obiective clare și, îndrăznesc sa afirm că au cauzat mai degrabă slăbirea securității statului decit întărirea ei.

Pentru a rămîne in continuare pe tărîmul științific al ingineriei, toate elementele ”puzzle”-ului energetic- resurse (gaze, nuclear, hidro, carbuni, regenerabile, etc.), relatia cu vecinii ”energetici”, prieteni sau mai putin prieteni (termenul de prietenie se referă strict la ”friendly competitors” noțiune din ”free market” unde operăm noi in piața energiei, nu-i așa ?! dar poate fi si politic) apartenența politică a țării la un grup-UE,alt grup-NATO, interesele proprii de Securitate si bunăstare, perspectivele zonale si geopolitice, etc., etc., toate acestea precum și altele, constituie ingredientele ideale pentru  folosirea teoriei jocurilor (inventată de matematicianul german Neumann si folosită pe scară largă in macro-economie politică), pentru identificarea unei Diplomatii Energetice  optimale/ideale.

In esentă, prin joc , in teoria jocurilor, se înțelege o situație care implică doi sau mai mulți decidenți, numiți jucători care sunt puși în fața situației de a-și alege o strategie pentru a-și maximiza avantajele proprii sau  primite ca urmare a propriilor acțiuni raportate la mutările celorlalți. (subliniez obiectivul jocului- maximizarea avantajelor proprii, cu riscul de a-i supăra pe românii care sunt mai întîi foarte  europeni în loc de a fi mai întîi doar români…dar, cum spuneam, aici vorbesc doar despre știință cu aplicatii in politică,  nefiind un  politician care să încerc să modific știința prin inepții politice, cum vedem ca se intîmplă foarte des).

De ce ar avea nevoie România de asa ceva ?

  • Cum spunea un diplomat cu experiență, la o negociere ”te duci pregătit cu argumentele tale diplomatice subțiri si finuțe dar si cu o bîtă ascunsa la spate, dar adversarul sa fie constient ca poate fi folosita !” Cum România nu prea are bîte (forta economica coplesitoare ce poate perturba ceva, fortă militară coplesitoare, diplomatie consacrată de inalt nivel cu ramificatii multiple, etc.),

DAR CUM,

  • Cineva spunea că ”politica se bazează pe interese” (primordial economice)
  • Se pare ca unii consideră ca România si-ar fi realizat unele cîstiguri politico-diplomatice pe baza utilizării/cedării unor resurse/piețe, in loc sa fie invers – utilizarea ”altfel” a resurselor/piețelor pentru realizarea de cistiguri politico-diplomatice (veșnica poveste C/B – Cost Benefit ratio),
  • Sa ne reamintim ca România a avut o ”diplomație energertică”, de bine de rău, bună sau rea, dar a existat si doar să amintesc cite ceva- pentru a asigura resurse si tehnologii: concesiuni petroliere in Nordul Africii, relatiile cu Iranul (am construit o intreaga rafinarie-Petromidia, dedicate petrolului Iranian), constructii de rafinarii si centrale electrice in Egipt, Turcia, Siria, Iordania, constructia termocentralei Pu-Cheng (lignit, 2 x 330 MW) in China, prospectiuni geologice (Zambia, Nigeria) pentru Uraniu si, mai ales alegerea (foarte bine analizata) a tehnologiei CANDU pentru centrale nucleare, de care astazi ne bucurăm si beneficiem cu toții. Mai sunt si alte aspecte, dar, mă opresc aici. Toate acestea insă ”mergeau mînă în mînă” cu politica externă, buna-rea, dar…exista legătura Politica-Diplomatie-Diplomatia energetica

      DECI

România, in noile conditii politice si geo-politice mondiale, ar putea (trebui ?)  să-și imbunătătească ”pozitia de negociere” (și) prin Diplomația Energetică, maximizîndu-și pozitia (si) resursele energetice de care (mai) dispune ?. Asta se impune cu atît mai mult in contextul in care un fost Prim-Ministru (si fost Ministru de Externe) respectiv Adrian Năstase, declara in cunoștință de cauză dar si semnificativ, cu ocazia ”privatizării” PETROM, ca, ”cine controlează PETROM, controlează politica romănească” (ceea ce s-a observat cu pregnanță).

Din (și din) acest motiv, diplomatia Austriei (si Ungariei) si-au permis in ultimii ani, actiuni efectiv ”neprietenoase”, ca să nu spunem altfel, contra unei Românii  ”fără bîtă” și  făra vlagă .    De ce ? Pentru ca pot !…iar consecințele nu pot fi , eventual,  decît politice, securitate, bunăstare, dar, ”cui îi pasă” ?

Nu cred ca Ministerul nostru de Externe are cunostințe sau practica acestui concept si la fel si Ministerul Energiei sau Economiei sau ANRM, nu practica astfel de ”jocuri” științifice, ca servanti ai poporului, iar ”rezultatele ” din ultimii ani, par sa confirme asta.

 

       3.Citeva din elementele actuale ale unei Diplomatii Energetice, aflate la dispoziția României care ar putea face parte din ”joc”

 

  • Poziția geografică

In Raportul de Dezvoltare RET 2020-2030, se regasește situatia piețelor de electricitate zonale (fluxurile de energie cu culoare roșie au fost adăugate de autori):

Se observă poziția unică/optimă, dar și foarte importantă a României de a putea ”arbitra” in 2 piețe UE, dar si cu alte  3 state/ granițe externe ale UE. A ”arbitra” fluxurile de energie este cu mult mai mult decit a fi transformați intr-un cablu electric de tranzit/trecere prin România a fluxurilor energetice, dupa cum se va arăta mai departe si, mai mult, de-abia atunci, vom putea  spune că ne-am putea angaja pe drumul devenirii cu adevărat un ”hub energetic”.  A fi ”hub energetic”, este cu mult mai mult si diferit de a fi producător de energie electrică din surse nucleare, cum iși imaginează cineva din afara domeniului energiei. Altminteri, vom rămîne doar ”un cablu de transfer / tranzit electricitate”.

Fundamental, aceasta este o problema tipică din domeniul Strategiei si Diplomației Energetice.

Ce nu e clar ?

  • Nu e clar care e scopul (si cîștigul RO) de a lua o energie verde (care nu există !) din Azerbaidjan (in loc să o fac in România), printr-un cablu subacvatic si a transfera-o in Ungaria si ”centrul Europei” ?! Suntem doar ”o sîrmă” de transport electricitate ? Dacă tot intră in UE, nu este Piata UE si se distribuie conform regulilor de piată ? Sa remarcăm doar faptul ca la semnarea Acordului de la București, a participat Ministrul de Externe al Ungariei !

https://www.aei.org/op-eds/tolerating-azerbaijan-gas-shows-europe-still-isnt-serious-about-russia/

  • Nu e clar cu ce acest cablu submarin e mai economic si ”corect politic”, decit cablul submarin România-Turcia (tări membre NATO, totuși) care a fost propus spre finanțare de Japonia (si abandonat) cîțiva ani în urmă !? …nu se putea ”reactualiza” in spiritul acelorași obiective ale UE (daca într-adevar, acelea erau obiectivele si nu altele care nu sunt vizibile ?!), fără a mai socoti rezervele ”comune” de gaze ale Turciei din Marea Neagră.
  • Nu cumva acest cablu Turcia-Romănia extins prin Moldova-Ucraina-Polonia ar fi fost mult mai coerent geopolitic si economic, astazi, , ”scurtind/decongestionînd” accesul direct al Ungariei si Austriei la acesta ? (distanța România -Polonia este mult mai mica decît RO-H-A, mai ales dupa ce inelul de 400 KV in jurul României va fi fost finalizat) .
  • Nu cumva, ”aducerea energiei verzi” din Azerbaidjan ar fi ajutat mai mult Polonia să se decarboneze (cunoscut fiind preponderenta carbunelui in Polonia) ?
  • Nu ar fi fost mai in spiritul conceptului cooperarii N-S al ”celor 3 mări”…parcă, parcă cineva din MAE al Romăniei vorbea ceva ceva despre o axă Polonia-România-Turcia

https://ro.usembassy.gov/ro/initiativa-celor-trei-mari-riga/

  • Nu cumva interesele Romăniei pe termen lung sunt (sau ar trebui) să fie legate de #1 Moldova, #2 Polonia, #3 Ucraina, #4 Balcanii de Sud (Bulgaria -fratele Schengen in primul rșind), iar Vestul-H si A sa ramîna secundar, neavînd nici un avantaj din aceste relații ?…parcă dimpotrivă

 

Cred ca planurile de interconectare ale Romăniei pîna in 2030 nu reflectă cele de mai sus, care, poate sunt greșite in acea viziune (vezi fig 2)

Sursa: Planul de Dezvoltare a RET 2020-2030 (Transelectrcia). Nota: Azerbaidjan a fost adăugat de autor

https://web.transelectrica.ro/harti_crd_tel/

  • Capacitățile de interconectare in 2030, ar fi de (2700 MW) pe axa Ungaria-Austria, mult peste prioritatea #1 – Republica Moldova
    • Moldova (care ar trebui sa fi in centrul Diplomatiei Energetice) ramine la 600 MW din 2025 in conditiile in care capacitatea necesara a Moldovei ar fi de min. 800 MW astazi, si poate va creste la 1000 MW in 2030. N-ar trebui sa fie ”integrati” in SEN-ul României inainte de integrarea in UE ? N-ar trebui ca toate ”planurile” energetice ale României sa includă deschis, transparent, exprimat cu subiect si predicat- asigurarea securității energetice a Moldovei ? In prezent, furnizorul principal de energie electrica al Moldovei este Transnistria (CT Cuciurgan) https://moldova.europalibera.org/a/regiunea-transnistrean%C4%83-furnizorul-exclusiv-de-curent-electric-pentru-malul-drept-al-r-moldova/31173369.html
    • Acelasi lucru cu Ucraina !…intărirea capacitătii de interconectare, din multe motive
  • Directivele UE prevăd capacitati de 15% interconectare pentru Statele Membre la nivelul 2030.
    • România, cu cei aprox 10,000 MWh/h consum max preconizat in 2030, si cu capacitatea de interconectare arătată mai sus (total peste 8000 MW) ar fi cca 80% (sau cca. 40% daca consideram puterea instalată) va fi cu mult peste ceea ce este necesar !…o fi pentru export energie verde, hidrogen verde, sau de ce !?…cine corelează aceste ”necorelări”…are România vreun plan dar nu-l întelegem noi ceilalți ?!…sau, rămînem o ”sîrmă” de transfer energie electrică ?

 

In spiritul politicii UE de integrare a piețelor de gaz si electricitate ar fi in aceeasi logică cu cea de mai sus, creerea unui corridor Nord-Sud (Polonia-Romania) pentru gazul natural, care sa ”taie” fluxul de gaze construit de ani si ani din Est-Vest, izolînd Rusia complet. (vezi Fig. 2 de mai jos). Polonia, are deja un program masiv de constructii terminale pentru LNG (principalul furnizor fiind SUA), iar Polonia poate fi conectată cu Romănia (trecind o mica parte prin Ucraina) si Moldova si Turcia. Logica este relativ simplă: Turcia aproape a inceput exploatarea gazelor din Marea Neagra (aceleasi ca ale României care însă zac in continuare in zacamintele OMV),  este un coridor deja de gaze dinspre Marea Caspica si/sau Orientul Apropiat si, ar fi si in interesul Turciei sa intre in piata CEE Europeană. Drept care , intreaga parte CEE ar fi alimentată din aceasta conexiune, scăzind importanța hub-ului energetic Baumgarten si scăzind interesul constructorilor de statui in România ale unor ”personalităti” care nu prea au avut legaturi directe cu istoria Romăniei si inaugurate cu ocazia unor vizite private anuale. O continuare logică  ar fi si transformarea BRUA in BR, (oricum, BRUA a fost finantată de Romania cu mai mult de 60% din costuri de investitie, deci, contabil e proprietatea României).

 

3.2  Poziția României referitor la flexibilitatea si capacitatea managementului zonal al energiei electrice

Analizînd harta regională de mai sus, Fig.4 (sursa: https://professional.hydropower.org/page/map-pumped-storage-tracking-tool), in contextul punctului 3.1 Pozitia geografica , unde punctele albastre reprezintă centrale pompare acumulare (CHEAP) in functiune, iar cele roșii centrale planificate, se constată:

  • Zona Balcanilor (cu excepția Bulgariei -care are 1 unitate CHEAP de 800 MW) toată zona este ”albă”, negăsindu-se nici o astfel de facilitate energetică semnificativă), deci foarte inflexibilă
  • Austria, la o capacitate instalată de cca. 26000 MW (Romănia are 18600 MW), si un consum de electricitate annual de cca 70 TWh/an (Romania are cca 55 TWh/an), Austria are deja cca 7000 MW Stocare in centrale Pompare acumulare (CHEAP), iar Romania nu are nici una, deși are un potential total de peste 10000 MW, mai mare decît al Austriei !

Urmărind, simplist,  ce scrie in site-ul de mai jos intitulat sugestiv: Advantage Austria !

https://www.advantageaustria.org/md/zentral/branchen/energiewirtschaft/overview/Ueberblick.ro.html

citat: ”…Austria – Campion mondial la hidroenergie, campion european la energii regenerabile importantă țară de tranzit pentru energie, pentru Occident și Orient: Industria energetică a Austriei valorifică din plin poziția și geografia deosebită a țării…”

Nefiind foarte clar cum o țară din centrul Europei este ea ”țară de tranzit pentru energie intre Orient si Occident”, rezultă cu pregnanță că Romănia ar putea si trebuie sa fie intr-o poziție ”competitivă” mult mai bună si cu potențial mai mare de a asigura ”tranzitul Est-Vest” al fluxurilor de energie electrică, in concept Advantage Romănia ! ca parte a Diplomației Energetice zonale si  Strategii pe termen lung atit a Romăniei cit si in deplin consens cu politica Uniunii Europene. Austria, din punct de vedere energetic, probabil trăiește inerția vremurilor cind granița UE era in centrul Europei, dar, intre timp, aceasta graniță s-a mutat spre Est.

 

       4.Beneficiile pe care le aduce CHEAP in SEN si României

Pe baza unor analize detaliate efectuate (orar !) ale funcționării SEN in anul 2022 si cu prețurile (orar !) inregistrate, s-a simulat un scenariu in care SEN a funcționat ca si cum o centrala CHEAP ar fi existat in functiune. S-au folosit datele tehnice ale proiectului CHEAP Tarnița-Lăpuștești – 1000 MW.

Se pot rezuma urmatoarele beneficii:

  • Imbunătățirea eficienței si reducerea costurilor de sistem cu aproximativ 380-400 mill. EUR/an, ceea ce comparativ cu costul de investiție de aprox 1,3 miliarde EUR reprezintă o investiție foarte atractivă
  • Reducerea importurilor si a preturilor aferente si pastrarea aproximativ acelorasi exporturi dar la prețuri mult mai mari
  • Reducerea necesarului de noi capacităti pe combusitibil fosil cu aproximativ 400 MW
  • Reducerea substanțială a emisiilor de CO2
  • Oportunitatea ca Romănia să devina cu adevărat un ”hub-energetic” in fluxurile Est-Vest si posibilitatea unui ”control competitiv” al fluxurilor de energie
  • Prin potentialul urias de stocare CHEAP (peste 10,000 MW), Romănia poate deveni ”Green Battery” in Balcani si Estul Europei, asa cum Norvegia si-a propus sa devina ”Green Battery” in Vestul EU (vedeti mai jos extras din Strategia Norvegiei)

Ignorarea acestui potential urias de stocare a energiei electrice  in Romănia prin CHEAP, va avea urmatoarele efecte negative, dramatice:

  • Imposibilitatea tehnica a SEN de a permite instalarea capacitatilor necesare de regenerabile intermitente in 2030-2050 (eoliene si solare)
  • Eșecul atingerii țintelor de decarbonare
  • Eșecul realizării unui SEN ”verde”, care să permită mai departe, productia de ”hidrogen verde”, necesar decarbonarii celorlalte sectoare, pe termen lungș
  • Slăbirea securitătii si siguranței în exploatare a SEN
  • Privarea Romăniei de a deveni un adevărat hub energetic regional

 

        5.Prognoza UE 2030-2050 referitor la necesarul de capacități CHEAP

La nivelul anului 2014, situatia statistica a capacitătilor de stocare CHEAP in EU era următoarea:

N.A. Romania este absenta din statistica

Sursa: http://www.eera-set.eu/eera-joint-programmes-jps/energy-storage/

 

Iar necesarul aditional de stocare CHEAP in 2030  va fi de minimum 65 GW (o cifră uriașă !)

Sursa: EASE – Energy Storage Targets 2030-2050. Ensuring Europe Energy Security in a Renewable Energy System

 

In condițiile si perspectivele prezentate, rezulta cu claritate ca România nu-si permite sa neglijeze aceste oportunităti, date de pozitia, geografia si hidraulicitatea  sa, pentru imbunătărea eficientei SEN dar, mai ales, pentru intărirea securitătii energetice proprii si zonale, in calitate de Stat Membru la granița estică a Uniunii Europene.

 

                  6.Ce Strategie CHEAP ar fi corespunzătoare intereselor României la orizontul 2030-2050 ?

Conform Planului RET de Dezvoltare 2020-2030 al Transelectrica, urmează să se închidă ”inelul de 400 KV” in jurul Romăniei, un proiect gîndit demult si foarte util SEN.

Bazat pe această perspectivă apropiată, in Fig. 5 de mai jos, pe planul Transelectrica,  sunt poziționate 5 opțiuni de CHEAP, marcate cu puncte roșii,  care ar putea corespunde obiectivelor strategice menționate mai sus in acest raport si Diplomatiei Energetice.

Sunt prezentate aceste opțiuni in ordinea priorităților (evident, acestea pot fi stabilite final de Transelectrica, in functie de fluxurile de energie, capacitătile liniilor de transport si conexiune transfrontalieră si nu in ultimul rînd, de Diplomatia Energetică):

Opțiunile prioritare ar putea fi:

  1. CHEAP Firiza – controlul fluxurilor si spriinul catre Moldova (ar trebui sa fie #1 in Diplomatia Energetica) si in perspectiva finalizarii liniei de 400 KV Suceava-Balți (Rep.Moldova). Consumul prognozat al Moldovei, ar trebui in mod deschis sa fie prevazut in orice strategie de dezvoltare a SEN si a României pentru integrarea Moldovei din punct de vedere energetic. In acelasi sens, poate fi  flexibilizata conexiunea  si către Ucraina, in perspectiva unei posibile conexiuni cu Polonia- Sistemul Baltic Sea (din care face parte si Norvegia) , puternic deficitara in problema emisiilor GES (vezi Fig. 1) . Conexiunea cu Polonia (via Ucraina) este foarte scurtă ca distanță si, asa cum ”inelul de 400 KV” inconjoară România, tot așa, in aceeasi logică, inelul care incojoară / urmărește granita de Est a UE este poate mai eficient decit conexiuni radiale via Ungaria-Austria. Ca si Diplomatie Energetica, conexiunea Nord-Sud (Norvegia-Polonia-Romania-Balcanii de Sud, eventual Turcia (cablul submarin-proiect abandonat ?!), este mai potrivită si conform realității de a muta ”tranzitul de energie Est-Vest” din centrul Europei, pe granita reala a UE unde se face tranzitul Est-Vest.  Scăderea importanței fluxurilor radiale de energie este un principiu corect tehnic in cazul de față si in linia si spiritul Inițiativei cooperarii celor 3 mări (I3M).
  2. CHEAP Tarnita – Lapustesticontrolul fluxurilor in principal pentru  zona Transilvaniei deficitara in capacitati de producție (in secundar, conexiunea catre Ungaria-Austria poate fi controlata competitiv)
  3. CHEAP Macin – are o deosebită importanță , in special pentru România, fiind poziționată in ”inima” surselor regenerabile din România, respectiv Dobrogea (surse eoliene, centrala nucleara-posibil U-3&4, platforma marină, punctul de intrare a conectorului de 1000 MW energie ”verde” din Azerbaidjan, etc.), unde, flexibilizarea sistemului este absolut necesară
  4. CHEAP-Dubova – controlul fluxurilor de energie catre Balcanii de Vest

Cu aceste aproximativ  4000 MW capacități CHEAP, la care s-ar putea adăuga   finalizări de proiecte hidro incepute si neterminate (aprox 1000 MW), eoliene si solare aproximativ 10,000 MW (adaugate la cele aprox  4000 MW existente) vor fi suficiente ca România sa devina ”verde”,  sa devina producâtpor major de Hidrogen ”verde” (dacă va fi cazul), dar, mai ales, va  obține in mod competitiv un statut intr-adevăr real,  de țară de tranzit energie intre  Occident-Orient, dar in sensul de  ”Advantage România”

 

            7.Implementarea Strategiei CHEAP

Avînd în vedere că :

  • Proiectele CHEAP sunt in responsabiliatea TSO si a planurilor lor de dezvoltare (si ENTSO), așa cum rezultă si din Reg. 1999/2018 (cum s-a arătat)
  • Sunt proiecte specifice de flexibilitate si eficiență energetică a SEN
  • NU sunt proiecte nici de producție si nici de consum de electricitate

Implicarea sau chiar consultarea  Ministerului Energiei nu este necesară, avînd in vedere, poziția sa deja cunoscută –  faptul a Ministerul Energiei a scos din proiectul de strategie energetică a României, proiectul de stocare a energiei CHEAP- Tarnița-Lăpuștești.

Stabilirea unui program CHEAP si implementarea sa poate fi facută in cooperare cu Comisia Europeană si ENTSO, si poate fi justificat ușor drept PCI (Project of Common Interest, similar cu BRUA-conectorul de gaz Bulgaria-România-Ungaria-Austria cu ramificație Moldova, numai că in acest caz, prioritar, obiectivul ar putea fi BRUP- Bulgaria-România-Ucraina-Polonia cu conector Moldova)

Indiferent dacă CE aprobă sau nu un proiect PCI pentru CHEAP, totuși România trebuie să-l implementeze prin surse proprii si atrase.

Ca exemplu, pentru CHEAP Tarnița-Lapuștești, care ar avea un buget de 1,2 miliarde EUR, numai cite 70 mill. EUR/an, finanțați de fiecare  Hidorelectrica, NuclearElectrcia si Transelectrica, sunt arhisuficienți pentru executia proiectului in cca 5-6 ani cit este prevăzut. Nu mai mențtionăm că un astfel de proiect este finanțabil si prin surse bancare comerciale, începind cu BEI sau Bănci-Export Import diverse, inclusiv din SUA (care se presupune ca vor finanța Unitătile 3 si 4 de la Cernavodă)

In acest context, poate nu ar fi lipsit de interes de studiat, mai degrabă  implicarea MapN in aceste proiecte, in locul Ministerului Energiei, avind in vedere capacitățile si resursele Armatei Române, similar cum aceeași problemă a fost gestionată de US Army in SUA

https://www.usace.army.mil/Missions/Civil-Works/hydropower/

https://www.iwr.usace.army.mil/portals/70/docs/iwrreports/iwr019-000001-000517.pdf

https://www.energy.gov/sites/prod/files/2021/01/f82/us-hydropower-market-report-full-2021.pdf

https://corpslakes.erdc.dren.mil/employees/vtn/pdfs/hydropower.pdf

Sursa: HYDROPOWER – The Role of US Army Corps of Engineers

 

                  8. CONCLUZII

Urmare argumentelor prezentate mai sus, considerăm ca o Diplomație Energetica structurată pe maximizarea avantajelor rezultate din ”joc”, exploatind la maxim potentialul geografic, si resursele fosile si regenerabile  – inclusiv stocarea CHEAP si interconectarea retelelor de gaze si electricitate sunt o prioritate pentru intărirea securitătii energetice a țării, in conceptul ”Advantage Romănia”

Fara maximizarea potentialului de stocare CHEAP nu vom putea utiliza mai multe regenerabile (intermitente), nu vom avea o siguranta sporită, daca mai adăugăm in SEN si unitățile 3 & 4 la Cernavodă, nu vom putea deveni un producator de energie electrica 100%  ”verde” si ”hidrogen verde” dar, mai ales, nu ne vom putea indeplini rolul de creștere a siguranței in exploatare in zona noastră si eficientizarea fluxurilor de energie Est-Vest.

 

Catalin Dragostin

65 de comentarii:

  1. Mulțumesc pentru articol!
    Cu gândul la viitoarea CHEAP Măcin, am intrat Energetica, ulterior terminând secția Hidroenergetica. Din păcate, am terminat de mai bine de 15 ani( momentan activez în cu totul alt domeniu) , dar de CHEAP Măcin, au rămas doar planurile.
    Din păcate suntem conduși de oameni care au cu totul alte interese decât binele tarii.

    11
  2. Romania NU investește în sistemul energetic.

    Chiar daca Hidro produce 1 miliard profit ( să zicem) , vine imediat guvernul cu OUG prin care cere 900 milioane de „donat” statului.
    E o boala veche, încă de pe vremea prim ministrului Boc.
    A continuat mereu și fără excepții.

    Deci oricare strategie națională in domeniu, e inexistentă de facto.

    Suntem exact ca drogații care vând orice să aibă banii pentru doze. ( pensi, salarii, clientela )
    – 2 noi reactoare CANDU pe împrumuturi americane.
    – experimentul NuScale , tot pe împrumuturi americane.
    – cablul submarin de energie de sub Marea Neagra, tot cu împrumuturi.( cică de la mai multi, la grămadă)

    Nu se întreabă nimeni cum vom plătii dobânzile, ratele din moment ce deja azi suntem cu grave probleme de deficit bugetar ( infracțiune UE în curs) cheltuiala aiurea a banului public și împrumuturi cu dobânzi tot mai ridicate.
    Am depășit 50% PIB datorie fara sa vezi nimic palpabil.
    Că comparație: in 1982, Italia avea 60% datorie publică dar VIZIBILA IN VIATA DE ZI CU ZI.
    Autostrăzi funcționale.
    Apa și curentul peste tot.
    Devenită a 5- cea putere economică planetara ( atunci și oficial )

    Ca urmare, pe ce baze de logica, contabilitate, Romania are/va avea, politica energetică ? ☹️☹️
    Care e si o armă. Vezi Ucraina.

    Eu personal am abandonat oricare speranță.
    Cu ” doctori” plagiatori in toate cele, nici o națiune nu a progresat, nu a avut strategii in nici un domeniu.
    Practic suntem de facto exact ca definiția ” republica bananiera”.
    Stat de hoți ( cleptocrat)
    Sistem bancar controlat de străini( prin filiale)
    Industrie autohtonă foarte slab dezvoltată
    Datorie publică tot mai mare
    Emigrare masivă și constanta
    PS.
    Salut domnule Constantin.
    La nivelele decizionale, NU are cine sa vă citească și nici sa înțeleagă ce scrieți.

    13
    • „Eu personal am abandonat oricare speranță.”

      Ai abandonat doar tu și e opinia ta. Atitudinea asta mioritică ne va distruge. Întotdeauna există opțiuni, poporul are întotdeauna dreptate, indiferent ce opțiuni alege.
      Pentru cei ce nu înțeleg asta , sa se gândească la

      „Dacă nu mă ajuți. măcar nu mă încurca .”

      6
  3. Foarte bun articolul.

    6
  4. Foarte interesant articol, mai ales in situatia de azi..Ce nu prea inteleg sunt afirmatiile despre energia verde produsa de tara noastra..Din cate am mai citit si vazut nu stam chiar asa prost la productie . Poblema este stocarea energiei produsa din surse verzi , regenaribile ..Chiar zilele trecute citeam sau am vazut la tiv o stire despre construcita unui depozit . o ‘ baterie ” gigantica care sa stocheze aceasta energie . O sa incerc sa gasesc articolul si pun un link ..

    4
    • @John Doe
      Am citit și eu articolul respectiv, era vorba de o instalație pe undeva pe lângă București, și urmează a doua prin Transilvania, dacă am înțeles bine.
      Părerea mea, hâc…

      2
    • @John Doe: poate ajuta daca citesti celalalt articol al domnului Dragostin preluat pe romil: https://www.rumaniamilitary.ro/sa-intelegem-realismul-si-realitatea-folosirii-hidrogenului-in-romania-pentru-decarbonare .
      Ca sa sumarizez un pic: da producem, si vom prdocue probabil din ce in ce mai multa energie verde, problema consta o data in transport, si apoi in gestionarea productiei (uneori ai surplus, alteori deficit). Solutia evidenta (stocarea surplusului pentru a fi folosit cand e defict de productie) se poate pune in practica cel mai eficient prin acele CHEAP mentionate in articol (practic surplusul de energie e folosit pentru a pompa apa in amonte, in lacuri de acumulare, pentru a fi folosita apoi de hidrocentrale cand e nevoie sa compenseze minusul) – solutie mai curata si mai eficienta decat acumulatorii de mare putere. Si aici, daca inteleg bine articolul, stam destul de prost (desi potentialul e urias) si nici nu pare sa avem o strategie de a corecta lucrurile.

      @Catalin Dragostin: mie mi-a placut articolul, as zice ca e mai clar ca precedentul, si face lumina intr-o zona destul de trecuta cu vederea de publicul larg.

      1
      • @Mihai – multumesc !
        Daca va uitati atent, ele (problemele) sunt legate intre ele , interdependente, ceea ce mareste importanta ”diplomatiei” …hidrogenul, fiind o problema de max importanta in viitor, reprezinta o ”arma” deosebit de eficace …daca stii sa tragi cu ea

    • este linkul, o baterie liion si un invertor pentru reglaj secundar de frecventa de 7mw la un trafo de 120kv/20kw din moara vlasiei
      Productia noastra e acum 6200 mw https://www.transelectrica.ro/ro/web/tel/consum deci 7 mw e cam o miime din asta, fix nimic – doar sa vada transelectrica ca se poate, le-a si dat ceva derogare sau au schimbat normele din 2015 incoace, sau au un ATR provizoriu si au promis ca mai aduc capacitate (cum scrie in articol ca vor avea 14mw)
      Asa ca idee ce promova autorul in articol, chestii gen CHEAP Macin care urca apa din Dunare de la 5 metri intr-un lac de cariera in muntii Macinului la 280 de metri si apoi uzineaza apa cu turbine de 1000mw – de 150 de ori mai mult puterea invertorului „gigant”, si cat inmagazineaza barajul (ca energie potentiala a apei desupra Dunarii) si cat inmagazineaza bateria minune cu litiu de la Moara Vlasiei, habar nu avem, dar sunt cu totul alte ordine de marime

    • @John…7 MW e o gluma…noi vorbim de mii de MW

      6
      • 7MW cred ca sunt puterea notificata aprobata, nu e capacitatea bateriei in nici un caz (ar fi fost in mwh) cum a scris gazetarul filolog de la profit,ro, si mi-e neclar ca la transelectrica cel putin astea erau acum cativa ani in benzi de cate 10mw date avizele de racordare, si dispecerul prin dispozitie putea cere punere in functiune fractional (de exemplu daca ii lipseau 7mw undeva), functie de cat era consumul la un nod (in cazul asta la trafo 120kv/20kv de la Caciulati) – oricum ca idee astia functioneaza vanzand pe piata de echilibrare unde e recunoscut ca serviciu sistem, isi „umplu” bateriile cand e pzu ieftin si vand serviciul de sistem – la o scara mult mai mica decat cei 1000mw cat era de exemplu ultimul draft de la Macin de care vorbise domnul Dragostin inainte

  5. Nu cumva Energy Serv este firma dvs?

    4
  6. weekendul asta au oprit niste eoliene, trebuia producatorul sa plateasca ca sa o injecteze, eu chestiile astea intr-o tara cu mixul energetic ca al romaniei pe cuvant daca le inteleg (nu e ca „s-a intamplat si in polonia”, noi nu prea mai avem din pacate industrie energofaga, si avem o gramada de capacitate hidro, si carbune cu exceptia paroseni toate sunt alea din anii 70, eu ma mir de exemplu cum reusesc sa tina in viata isalnita, motru etc) – ar fi fost o treaba sa preia pe nimic hidro si sa mai inchida niste vane, sa pompeze unde are (doar cursul inferior al oltului, si doar intre lacuri ca lipseste centrala esentiala de unde ar putea trage apa din dunare), oricum dpdv economic ar fi fost fezabil sa nu lase energia aia sa se risipeasca (oprind turbinele de vant)

    2
    • Vasie Băcăuanul

      Cine dracu stabilește preturile în țara asta? Cum naiba să plătești că să introduci energie verde in sistem? Frate, e cea mai ieftina, sau mai eco, sau….

      2
  7. @catalin dragostin
    „In acest context, poate nu ar fi lipsit de interes de studiat, mai degrabă implicarea MapN in aceste proiecte, in locul Ministerului Energiei, avind in vedere capacitățile si resursele Armatei Române, similar cum aceeași problemă a fost gestionată de US Army in SUA.”
    Aici vă faceți speranțe degeaba.
    Armata Română nu mai are nici resursa umană, nici tehnica necesară pentru gestionarea unui asemenea proiect.
    Acum mai există doar o brigadă de geniu și câte un batalion de geniu în subordinea diviziilor, toate subîncadrate cu personal. De tehnică nu mai vorbim.
    Nu mai suntem în anii ’80, când Armata participa activ pe șantierele Patriei.
    Părerea mea, hâc…

    7
    • Ce să facă trupele de geniu in domeniul asta? Concret. Eu am pretenția că știi măcar specialitățile de la geniu. Poți să iei în calcul și fostele unități „diribau” dinainte de 89.

      5
  8. Nu-nteleg in ce mod vrea autorul implicarea MApN in proiecte energetice. Securitatea energetică nu este misiunea MApN. In absolut niciun fel, MApN nu are nici măcar dispozitiv de protecție la Cernavodă, alte instituții se ocupa, una pe perimetrul interior, 2 pe exterior. Și securitatea energetică e in grija altor instituții dpdv economic-politic. Vedeți ce instituții au verificat privatizările din domeniul energetic. Bun, un colectiv de cercetare a tematicii posibil sa existe pe la ATM sau eventual CLI, dar de punere în aplicare a unor soluții tehnice mărunte „in the field” nu am aflat. Ceva minim, pt o subunitate măruntă, ca sa se testeze și evalueze conceptul pt a fi generalizat s-au perfecționat in caz că nu e functional. O fi la câte proiecte au fost, nu știu cu ce rezultate.Toți vor sa mute munții, să gândească megamacro, sa tina speech-uri la conferințe, reformăm, schimbam sistemul, reset samd. Fără să înceapă de la nivel cărămidă, că așa construiești, pui întâi o bază pe care poți dezvolta și perfectiona. Felicitări autorului pt expunere, sper sa mai scrie ceva pe tema, mai concentrat pe aplicații militare.

    4
    • @Xv: ”…sper sa mai scrie ceva pe tema, mai concentrat pe aplicații militare….”

      desi am facut armata la TR, totusi, nu ma pricep deloc, deci, nu pot emite nici o opinie…implicarea MPpN – am dat un exemplu despre ce s-a intimplat prin alte parti, dar, habar n-am ce si daca se poate face asa ceva pe la noi.

      Ca aplicatii militare- de ex. diplomatia energetica si problema. hidrogenului descrisa anterior, ”ca armamnt greu” , au forta unei arme nucleare tactice…peste Himars

      1
  9. România are un potenţial energetic extraordinar în Marea Neagră, fie că vorbim de energia eoliană, fie că vorbim de gazele naturale, potenţial care până acum a fost, însă, foarte puţin exploatat

    Niculae Havrileţ: „România are posibilitatea de înfiinţare a unor parcuri eoliene cu o putere potenţială de până la 72.000 de MW”

    Reprezentantul ministerului de resort a citat şi un studiu de fezabilitate realizat de Banca Mondială special pentru zona Mării Negre, potrivit căruia doar în zona apelor costiere România are posibilitatea de înfiinţare a unor parcuri eoliene cu o putere potenţială de până la 72.000 de MW.

    Spre comparaţie, România are un consum mediu orar de circa 8.000 – 10.000 de MW de electricitate, a punctat Havrileţ

    Potrivit studiilor, România are cel mai bun platou continental la Marea Neagră pentru energie eoliană din Europa. Practic, platoul continental al României de la Marea Neagră este foarte stabil din punct de vedere tectonic şi permite instalarea eolienelor chiar şi la doar 5 metri în sol. Totodată, eolienele din Marea Neagră deja instalate pot produce electricitate 7-8 luni din an, în timp ce în alte regiuni similare centralele eoliene produc energie doar 5-6 luni pe an.

    https://www.bursa.ro/vantul-de-la-marea-neagra-un-potential-energetic-neexploatat-20348241

    1
    • @Caucauzian…..
      „Potrivit studiilor, România are cel mai bun platou continental la Marea Neagră pentru energie eoliană din Europa. Practic, platoul continental al României de la Marea Neagră este foarte stabil din punct de vedere tectonic şi permite instalarea eolienelor chiar şi la doar 5 metri în sol.”

      Wishful thinking sau asa, agit/prop? I-am luat pe aia din Marea Nordului

      Poate o sa iti para ciudat, dar sunt documentate valuri mari, tzunami, in Marea Neagra…. Hai sa zicem ca poate la noi erau mai mici… (dar doar o leaca 🙂 :). Recent, 1901.

      „Cutremurul a avut consecințe devastatoare în zona de coastă din sudul Mangaliei, multe sate fiind distruse (intensitatea maximă a IX-X pe scara Mercalli). Cutremurul a generat un tsunami de 4 – 5 metri înălțime,[8][9][10] provocând dislocări ale malurilor și a alte fenomene geomorfologice locale.[11] În București, intensitatea seismică a fost V-VI grade pe scara Mercalli, provocând panică în rândul populației.”
      Aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_Marea_Neagră_(1901)#:~:text=Cutremurul%20din%20Marea%20Neagră%20din,cu%20România%2C%20pe%20falia%20Șabla.

      Teoretic, poti sa faci diverse chestii, cladiri, turnuri, etc, rezistente pana pe la 8, Richter. Dar deja intri si la niste defintii cu modificari masive la suprafata. Prcatic se cam casca pamantul si tot inghite turnul eolienei, chit ca e rezistent structural :). Nu ma bag mai departe in detalii, nu sunt constructor.

      Banui ca ar costa cam scump, si platit iara din timbrul ala verde de pe factura.
      Ala de suporta din plin o alta minciunica, cum ca energia verde e rentabila, eficienta, bla, bla….

      Banui ca in cazul asta timbrul nu dispare din cauza de masochism, ceva….

      3
      • ”Ala de suporta din plin o alta minciunica, cum ca energia verde e rentabila, eficienta, bla, bla….”

        https://financialintelligence.ro/germania-a-produs-o-cantitate-record-de-energie-fotovoltaica-in-week-end/

        voi santetii necredinciosii din energie verde, nici nare rost sa incerc sa va conving ca avetii idei fixe dar intre timp germania produce energie foto cat produce 59 de reactoare nucleare de la noi

        plus ca

        ”Triplarea capacitatii de productie a energiei prosumatorilor

        Piata prosumatorilor din Romania este una dintre cele mai dinamice in ultimul an, inregistrand o dublare a participantilor in mai putin de un an. Astfel, in perioada septembrie 2022 – martie 2023, numarul prosumatorilor din Romania a crescut de la 24,000 la peste 55,200, in timp ce capacitatea instalata de acestia a crescut de la 213 MW la 636 MW. Judetul care a cunoscut cea mai mare crestere este Maramures, puterea instalata a prosumatorilor marindu-se de peste 4 ori in perioada analizata. ANRE prognozeaza ca pana la sfarsitul anului 2023, vor exista cca. 140,000 prosumatori. (Sursa: ZFcorporate)”

        • „…dar intre timp germania produce energie foto cat produce 59 de reactoare nucleare de la noi”
          Si cat durAl a produs cu energia aceea?

          2
  10. cine dracu să gândească în termeni diplomatici energetici …ciordacu,măciuca,turistul norocos,diplomații de baltă,specialii bugetofagi cu studiile completate pe genunchi?!
    cred că suntem periculos de naivi vecini cu dileala dacă cineva mai crede în actuala clasă conducăoare.

    9
  11. Doua lucruri vreau sa spun:
    1. Calculele astea cam dau cu virgula deoarece cresterea consumului energetic poate sa fie semnificativ mai mare decat datele preconizate in special daca se trece pe masini electrice.

    2. Din pacate in tara asta ne folosim de cost ca de o scuza de a nu face.
    In sua cand au bagat telegraf in datamai tara nu a costat ? Ba da a costat dar a meritat. Cand au trimis sateliti in spatiu pentru comunicatii nu a costat ? Ba da a costat enorm dar a meritat.
    Asa este si cu energia verde care costa. Costa dar merita costul. Vrajeala asta cu costul si cu economia este lobby-ul industriei. Si un Smart Phone costa mai mult ca unul cu butoane. De ce nu ne intoarcem la butoane ?

    Petrolul si gazele s-au vazut cat au costat sa depinzi de rusi, asa va fi si cu azerii si cu arabii. Nu poti sa stai vesnic la mana OPEC care este un cartel.
    Energia din surse regenerabile pentru europa inseamna independenta si securitate. Cate miliarde trebuie sa plateasca europa anual pe gaze si petrol ? Bani care pleaca din europa.

    Raspunsul :
    In the past 15 years, the EU has imported 61.5 billion barrels of foreign crude oil, an average of over 4 billion barrels a year, which is worth over €4.6 trillion on an extra- and intra-EU basis
    https://www.canadianenergycentre.ca/eu-foreign-oil-imports-from-tyrannies-and-autocracies-nearly-e3-1-trillion-cad4-6-trillion-since-2005/

    p.s.
    Nuclearul este viitorul.
    https://www.cnbc.com/2022/12/13/nuclear-fusion-passes-major-milestone-net-energy.html
    https://www.imperial.ac.uk/news/242258/breakthrough-fusion-experiment-generates-excess-energy/

    14
  12. Implicarea MApN?
    Dar, stimate domnule Dragostin, ce ne trebuie? Avem SRI care este implicat de ani buni in inflorirea SEN! Dumneavoastra nu i-ati aflat pe numerosii specialisti in energetica ? ? ? pusi de SRI sa conduca Transelectrica, Electrica, si ce-o mai fi, cu rezultatele impresionante cunoscute?

    8
  13. Diplomatie energetica ?
    O poti face cand ai cu ce.
    Si ca sa ai cu ce , trebuie sa ai cu cine .
    Si sus, si jos .
    Si la factori de decizie in stat, care sa se gandeasca la viitorul tarii precum polonezii spre exemplu .
    Si la postacii , unii platiti, altii naivi , care urlau pè aici ce hub energetic vom fi, si ce beneficii vom avea daca dam totul pe gratis . Si care au iesit la demonstratii in frunte cu sefii lor austrieci , tara aceea care functiona cu capital rus .

    Si trebuie sa se inteleaga ca politica energetica o fac cei care au in proprietate resursele energetice , sau sistemele de distributie .
    La fel si politica nationala .
    Rotativa spre exemplu.
    Legat de amandoua, va dau o veste rea . Inca una .
    https://gazetadecluj.ro/si-abuzati-si-cu-banii-luati-romania-a-ajuns-tarfa-austriei-in-mandatele-lui-iohannis-am-returnat-omv-si-banii-pe-care-i-a-platit-pentru-petrom-acum-20-de-ani/
    https://www.realitatea.net/stiri/actual/licenta-omv-petrom-prelungita-cu-15-ani-actul-este-secret-resursele-tarii-date-pe-sest-in-plina-criza-sociala_64726442bb6c6f2c40172dd2
    Noaptea ca hotii !

    Sper sa nu inceapa urletele .
    Ciudat , in weekend presedinta Ungariei a fost la Sumuleu Ciuc ca de obicei ca pe mosie , a spus clar ca Transilvania e a Ungariei si nu a strigat nimeni pe RoMil .

    6
  14. Din câte înțeleg dnul Dragostin a gândit în stil „avem o firma, cum procedam?”. Deci dansul vorbește ca jucător pe piața de energie, nu ca expert independent. E foarte ok că specialiștii care au firme in domeniu sa își expună părerea, ei se pricep. Ce nu e nici etic, nici moral, e sa nu menționeze că au firma in domeniu și nici rezultatele avute, facilități fiscale, in caz că au existat etc. Avem suficiente exemple de Bogdani Buzoieni in domeniu, înțeleg că e iar superoferta și se dă din coate. Totuși, ce nu înțeleg e capitolul strict militar de aplicații. Energia nu e treaba MApN.

    7
    • @dl.Xv: sunt dezamagit de nivelul comentariilor dvs. care- mi demonstreaza ca mesajul pe care am incercat sa-l transmit unor cititori, se rezuma la prozaicul avem o firma cum procedam, ca si cum toti din tagma asta suntem la fel.

      N-as fi vrut sa raspund, dar, totusi o voi face astfel:
      1. am in spate aproape 50 de ani de energie + 5 de facultate (Energetica + 4 economie la FF), din care 23 ”la stat” (vechiul Renel) iar restul de 27 in sectorul privat
      2. dupa toata aceasta perioada, cred ca mi-am cistigat dreptul, cel putin moral, de a-mi exprima niste opinii in domeniu, si, inclusiv sa spun prostii !
      3. ar trebui sa constientizati ca cineva dupa 70 de ani, nu prea mai are obsesia banilor (veti intelege asta cind veti ajunge si dvs. in aceasta pozitie, sunt sigur) si se uita doar cu condescendenta si ingaduinta la astfel de comentarii
      4. sa stiti ca expertiza se cistiga facind ceva intr-un domeniu. nu poti fi doar asa, independent de florile marului !…insa, probabil ati vrut sa spuneti ceva de conflict de interese, ceea ce e cu totul altceva. Iar, de conflict de interese, nici nu poate fi vorba…nu vreau sa-i iau postul lui Bogdan Aurescu in Diplomatie si nici macar lui Virgil Popescu la Minsiterul Energiei
      5. este ofensator sa calificati dvs. ca fiind lipsit de etica si imoral ca nu mentionez daca am sau nu firma, rezultate avute, facilitati fiscale, (cred ca de la stat !?) etc., etc….simplul fapt ca n-am aparut pe la DNA, prin tranzactii tip ”baietii destepti”, pe care ii mentionati dvs. (desi as fi putut…ohohoooo !!) sau pe ”sticla” sau presa , ar fi trebuit deja sa va indice ceva despre etica si moralitate…

      scuze de un raspuns cam lung,
      s-auzim de bine !

      20
      • @Xv…
        PS…capitolul strict militar….era doar un exemplu despre ce se intimpla pe la altii
        Food for thought !
        nu ca as mobiliza eu armata, Doamne fereste !

        4
      • Ba da, ar trebui sa vreți postul de la Energie. Daca nu unul ca dv. sau ca Ionuț Purica, atunci cine? Încă un electrician cu șurubelniță?

        5
      • Am menționat că activați în domeniu, atât. E meseria dvs, activitatea dvs. Eu inițial am crezut că e un articol scris de cineva care cunoaște domeniul, dar din alta postura, nu cea de jucător. Mi-e absolut indiferent cine va face bani din vaca asta de muls, mă interesează să construiască ceva pe baze solide. Că va fi înghesuială, fiți sigur.

        4
  15. Nu am înțeles foarte tare articolul ( parcurs în fugă, mi se pare scris așa jurnalistic – pe genunchi – concluziile sunt trase la modul general fără cap și fără coadă)dar n-aș compara Italia cu noi…mi se pare forțată. Italia e una din primele economii ale Europei și lumii iar noi suntem la peste 100 de ani ( și cu mult noroc) de a ajunge ceva pe aproape. Nu și-au dărâmat satele să facă loc agriculturii, nu și-au pus la pământ cartiere ca să construiască o mostruozitate ca, Casa Poporului; au o lungă tradiție de rivalitate între diferite orașe în artă, arhitectură, negoț, cercetare… diferențele sunt mari – câteva sute bune de ani.
    Am putea spera la o comparație cu alții mai slabi peste care a trecut anarhia comunismului – la italieni au fost cel mult câteva celule teroriste de genul Brigăzile Roșii.

    5
    • Caută Gladio și Anni di Piombo, au avut și ei mari probleme. Economic sunt in alta epocă fata de noi dintotdeauna, Roma, Renașterea, Marco Polo, ENI, Ferrari, G7 samd.

      1
  16. neamtu tiganu

    Il cunosc pe d-l Catalin Dragostin, nu stiu ce cauta acest articol exceptional pe un asemena site!?
    Acest site devine din ce in ce mai cazon!

    8
    • @neamtu tiganu – multumesc !
      M-am gindit ca fiecare trebuie sa lupte ”cu armamentul din dotare ”…cum habar n-am de avionics am zis ca poate asta ajuta la ceva
      multumesc inca odata pentru ”sprijinul logistic din spatele frontului” !…din cite am auzit asta poate duce la victorie !?

      9
    • Subiecte și articole diferite pun neuronii la lucru…energie= industrie, industrie= materiale, de la bocanci și izmene la tevi, industrie =locuri de muncă, locuri de muncă = populație/demografie stabilă…siguranta unui stat nu stă doar în arme…cred că știți mai bine ca mine…
      Mă bucur că mai intrati pe aici !

      1
    • neamtu tiganu articolul de fata reprezinta un bun rechizitoriu care va putea candva trimite niste schmecheri pentru multi ani in puscarie sau gulag ( depinde de regimul politic ) .

  17. Acest articol, extrem de real si foarte bine scris, ar trebui sa ne faca pe cei mai multi dintre noi sa plangem in pumni pt ca indica, fara sa arate cu degetul, faptul ca In Romania nu interesul national al romanilor primeaza ci al altora.
    In schimb au aparut comentarii puerile, pe langa logica articolului, atac la persoana, de parca ar fi un pacat sa lucrezi undeva etc, de unde poate si impresia ca ne fapt ne cam meritam soarta de tara bogata dar excesiv capusata.

    15
  18. articol foarte bun,la mai multe,o mica corectura daca se poate,Von Neumann nu a fost german,a fost evreu ungur.
    in rest f bine articulat ,nu avem ce sa mai cautam sa sustinem axa energetica Ungaria Austria,decat daca suntem cu adevarat tampiti,insa tragem ponoasele anilor cand kgbistii imputiti au condus tara asta,in frunte cu Iliescu si pupilii lui Nastase,Ponta.Privatizarea Petromului cu austriecii a fost una din cele mai jegoase decizii politice din istoria noastra.Sa nu uitam ca am avut oferta cu americanii si Tender in asociatie si tot ce a insemnat SIE romanesc in orient si ne-am ales cu jegosii astia de austrieci,care nu sunt nimic altceva decat o acoperire pt rusi,OMV=RuSia,cum si bancile austriece nu sunt altceva decat spalatorii de bani pt oligarhia ruseasca,drept urmare cand stapanii au dat cu pumnul in masa niet Schengen pt noi,pai aia a fost,si nici nu o sa intram,ne amagim singuri cu subiectul asta.
    exact cum bine ati punctat in articol,axele care ar trebui sa ne interesez ar fi cele mentionate de dvoastra-Moldova(aici obligatoriu prima)-Ucraina-Polonia si apoi balcanii,dar acolo e mai complicat,aia sunt dusi de acasa ,incepand cu bulgarii si terminand cu sarbii,e durere de cap cu ei,insa ar fi ideal daca am putea intra ca putere energetica in balcani,dar e greu,serviciile acolo sunt in general in mainile rusilor si e o adevarat nebunie ce se intampla acolo,vedeti ce se intampla zilele astea in Bulgaria,cand au aparut niste inregistrari care dinamiteaza scena politica bulgara,chiar cand in sfarsit dupa doi ani de alegeri se vedeau speranta de formarea unui guvern pro european.
    la mai multe articole,foarte interesante ,in ultima perioada imi place ce publicati pe site,articole care te fac sa iti pui o serie de intrebari.tineti0-o tot asa

    11
  19. Diplomația și orice ține de economie sunt perfect compatibile.
    Ceaușismul a înțeles foarte bine dar a încercat să copieze metodele sovietice și unde nu se băga „fratele mai mare” încercam noi: cu precădere țările de lumea a 3-a și dictatorii care aveau interzis pe piețe. Așa a ajuns Securitatea să cunoască toți dictatorii și teroriștii din lume.
    Rusia a aplicat cu succes aceasta diplomație a energiei după căderea URSS dar nu înseamnă că a dezvoltat prea mult țara….mai mult s-a dezvoltat în yachturi, vile și conturi babane in Occident. De fapt comercializarea energiei ( energie sunt și combustibilii fosili, iar o altă formă a energiei e materia primă) este apanajul țărilor subdezvoltate. Este aproximativ același cu mândria comunistă care ne comunica că suntem al 3-lea producător de oțel din lume – vai ce dezvoltați eram! N-am idee dacă Germania, Italia, Franța, Marea Britanie, de exemplu, fac vreun ban din energie – ei o consumă! Iar proști ca Rusia își închipuie că poate dicta regulile vânzând materie primă/energie.
    Mă opresc aici că devine prea lung și n-am acoperit decât o parte din articol

    2
    • @Dl.Dan…era vorba de diplomatia energetica (revedeti definitia, de aceea am redat-o cit mai fidel si contextul de aplicare)
      alte ”diplomatii” sunt posibile, evident, dar, nu foarte relevante si asa impact

  20. fara legatura cu autorul sau articolul care mie imi place si este inca unul din seria recenta care ne arata fara drept de apel distanta dintre noi si nivelul geopoltic la care se joaca in realitate…dar cu speciali agramati la butoane drumul nu poate fi decat in jos pentru noi.
    deci eram la semafor dupa nebunia declansata de razboi si se dezbatea pe europafm la striblea situatia petrom(sau eram in perioada socului scumpirii energiei,nu mai retin exact)…si intra in direct un inginer-petrolist-specialist care si incepe cu tradatorii,austriecii,strainii,bogatiile tarii vandute pe nimic la straini in loc sa fie ale poporului,ca stie ei tot,disponibilizari,ca e la a nu stiu cata generatie de petrolisti in familie,ca se pierd valori,etc,samd,bla-bla-bla….pe scurt omul era disponibilizat din petrom si patriotismul lui insemna de fapt nemultumirea lui si altora ca fusesera taiati de la ciordeala in grup numita petrom romania si iritarea ca nu isi mai lasa mostenire intre ei ditamai compania.atata timp cat ei erau pastrati si lasati sa fure din toate pozitiile ca niste romani patrioti nu mai aveau nici o jena si stres cu austriecii-strainii,va asigur …in acest tip de fractura logica se gandeste in aceste timpuri in romanica.
    ps.bancurile cu vilele soferilor de cisterna nu sunt bancuri.

    4
  21. Ce pot sa spun soluti pentru productia de energie si stocare sunt cacalau maria ta doar ca nu exista vointa

    4
  22. Rețin doar câteva aspecte:
    * dezvoltarea alternativei nord sud: o alternativă utilă, principial vorbind, pentru că diversificarea interconecării în mod clar implică aspectul securitar național. Asta ar fi partea bună. Partea nu foarte clară este însă perspectiva nivelului de securitate al acestei alternative. Un alt nivel (de bază) care în acest moment este în ceață este asigurarea finanțării, precum și perspectiva geopolitică. Despre axa nord-sud curg râuri de cerneală, dar în termeni concreți, pe teren nu se văd prea multe. În plus, experiența istorică demonstrează că Polonia nu a fost, nu este și nu va fi un partener de încredere și pe timp lung riscul de a se suci în diverse alte direcții al statului polonez este semnificativ. Singurul aspect câte de cât stabil în această ecuație îl văd pe cel legat de Turcia, cu care avem pe linie geostrategică un nivel de cooperare nu foarte în atenția publică, dar validat de timp.
    * este evident că siteul, care conectează cumva diverse opinii care țin de securitate, poate fi un loc unde se pot arunca idei pe piață și strânge opinii. Din acest punct de vedere e de înțeles, de ce apar asemenea articole și aici, așa cum apar și articole scrise e.g. de T. Păcuraru. Mai sare câte un iepure și de de aici, iar asta nu strică.
    * în perspectivă geostrategică, discuția despre frontierele estice ale NATO și Uniunii Europene pare să fie una deschisă, de acum înainte, în România. Trebuie însă deschisă, cel puțin la modul evident pentru toată lumea și discuția despre relația acestor frontiere cu securitatea, iar articolul de mai sus s-ar putea înscrie în acest viitor trend. Personal nu sunt convins de cât de „în centru” e România în ecuația Europei Centrale, dar sunt convins că România are interesul de a împinge „Estul” mai spre est și de a se „împinge” pe ea însăși, mai spre „Vest”. Problema cu această viziune e că țări precum Ungaria și Austria, doresc să se mențină mai spre „Est” pentru a nu-și pierde rolul și influența, cu consecințele de rigoare.
    * conform tradiției sale, România va rămâne cu fundul în mai multe luntre, că deh…. așa e modelul. Sper într-o relație funcțională pe axa nord-sud, dar istoric vorbind, sunt foarte multe de făcut pentru a o pune în funcțiune. Eu unul nu sunt prea încrezător, din acest punct de vedere, dar poate că o perspectivă incrementală dezvoltată din aproape în aproape și bazată pe rezultate concrete, ar putea fi un model încurajator.

    P.S. Istoric vorbind, cu Ungaria și Austria suntem condamnați să colaborăm, mai mult sau mai puțin, ceea ce nu se poate spune însă despre statele situate pe axa nord-sud.

    2
  23. M-au trecut fiori reci când am citit articolul. Uăi Popăscule, Vergilică taică, când îmi aduc aminte de câte ori a fost pomenit numele tău prin presă, câte afaceri ai ratat (pentru țară), parcă îmi vine să solicit lu’ tovarășul Puchin să fixeze coordonatele câtorva Shahed pe clădirea guvernului.

    5
  24. „#1 Moldova”
    Plevusca.
    „#2 Polonia”
    Nu va accepta niciodata influenta de la noi.
    „#3 Ucraina”
    Nu va accepta niciodata influenta de la noi.
    „#4 Balcanii de Sud”
    Plevusca.

    „N-ar trebui sa fie ”integrati” in SEN-ul României inainte de integrarea in UE ? ”
    Isi permit sa plateasca pretul nostru la curent? Sau il subventionam?

    „”sîrmă” de transfer energie electrică”
    Pai… cam asta e si Ungaria. Doar joaca mai bine cu sarma.
    Ori esti sarma, ori ai industrie care sa foloseasca ce trece prin sarma. Si Europa de Nord are industria, nu noi. Fapt ce nu se va schimba pentru cateva sute de ani.

    3
    • Așa, unii sunt plevusca, altii nu ne vor…
      păi dacă nici nu încercăm să valorificam ce potential avem, și să influentam zona noastră de lume cât de cât, nici nu vom fi văzuți mai bine, nici nu o vom duce mai bine…
      Adevărat, ai nostri politicieni nu le au cu diplomatia, energia, influențarea pozitivă a relațiilor prin coltul nostru de lume …ei le au cu cleptocratia…

      5
    • @Checkmate: nu pareti un contracandidat serios la Aurescu

      – ”plevustile” – mai bine sa fiu eu stiuca prin-prejur
      – aia ”care nu accepta influenta noastra” – cu celelalte stiuci cooperezi pe baza intereselor comune fata in bazinul de plevusti in care inoti
      – Moldova – costul energiei pt ei este ceva colateral…e pretul pe care il putem plati pentru strategia de a deveni mai mari si mai ”cu vîna” in zona plevustilor si fata de celelalte stiuci

      6

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *