Elon Musk despre Starship

În noaptea aceasta, Elon Musk va oferi noi detalii despre Starship, la mai mult de doi ani de la ultima actualizare a informațiilor pe acest subiect.

Precedenta actualizare, din 2019:

Conferința va putea fi urmărită aici (video va fi inserat cel mai probabil vineri dimineață):

De notat că anul acesta este programat primul zbor orbital al complexului format din prima treaptă botezată Super Heavy și cea de-a doua, botezată Starship. Acest zbor va avea loc de îndată ce autoritatea de reglementare din SUA – FAA își va da acordul. De menționat că NASA a ales Starship pentru aterizarea primei misiuni Artemis cu echipaj la bord pe Lună, preconizată undeva prin 2025.

În tot acest timp, ceea ce a fost cândva una dintre cele mai inovatoare companii aeronautice, Boeing și NASA au anunțat noi întârzieri pentru SLS, programată și ea la zbor anul acesta, undeva prin primăvară. Un eșec – dat fiind că primul zbor este fără echipaj la bord – ar aduce – poate – exact „motivul” perfect pentru un binemeritat sfârșit al acestui program plin de întârzieri și depășiri spectaculoase de buget. De fapt, cam astea sunt și singurele motive pentru care acest program s-a făcut remarcat. Pentru că NASA nu va fi capabilă să mențină o prezență constantă pe Lună cu o racheta care nu poate zbura de mai multe ori într-un an și al cărei zbor are costuri enorme.

Până la cuvântarea lui Musk, vă las în compania acestui frumos video cu principalele momente ale unei lansări a vehiculului Falcon 9: momentul separării treptelor in zbor, desprinderea protecțiilor încărcăturii și frumosul balet prestat de treapta 1 care se repoziționează pentru întoarcerea pe Pământ.

Cu atât mai impresionant „baletul” cu cât treapta 1 are niște dimensiuni respectabile, după cum puteți observa în poza de mai jos (la Expo, la pavilionul american era expusa treapta 1 a Falcon 9).

SpaceX Starship actualizare

Treapta 1 a Falcon 9, poză făcută de subsemnatul la Expo 2020 Dubai. Băui și o bere americană între picioarele dânsei… 🙂

Și ca să ne facem o idee despre „monstruozitatea” Super Heavy + Starship, o poză mai jos pentru comparație:

SpaceX Starship actualizare

Super Heavy + Starship = Love Sursa foto: SpaceX

Iar dacă vă întrebați ce legătură are asta cu domeniul militar, răspunsul, despre care am mai vorbit și noi aici pe site, este în articolul din acest link

11 comentarii:

  1. Bun, daca in materie de rachete combinam doua principii – ‘the bigger, the better’ si reuzabilitatea, rezolvand cu reducerea pretului per kg plasat pe orbita… ce facem cu protectia materialului uman? Ca mai sus de 400 km n-am mai trimis oameni de multa vreme, iar dincolo de 1000 km stim ce ne asteapta.

    • ??? ce ne asteapta mai sus de 1,000 km altitudine ? ca nu inteleg ? zici de centurile Van Allen ? sau ce ? e vreo hoarda de alieni acolo care ne asteapta ?

      Starship este doar tehnologie chimica dusa la extrem pe partea de eficientizare – mai ieftin de atit practic nu se mai poate. Nu se poate folosi pentru Marte unde trebuie impingatoare spatiale bazate pe tehnologie nucleara.

      • Vrea să spună că nu am mai trimis vreun om dincolo de orbita Pământului din 72 încoace. Cea mai înaltă orbita de atunci încoace a fost în timpul misiunii de reparare a telescopului Hubble, 632 km.

        2
    • Si, si. Nici n-am urcat mai mult, nici nu am rezolvat o protectie eficienta impotriva radiatiilor. Trecem prin centurile Van Allen, insa incasam radiatie destula dupa aia. Si vorbim doar de un drum pana la Luna si inapoi.
      De-aia ma tot intreb, partea asta cu protectia… nu ar trebui studiata mai mult?

      • @Codrut, una din cele mai eficiente forme de protectie contra radiatiilor e prin adaugarea de ecrane din materiale extrem de dense, in grosimi corespunzatoare…deci masa.
        De ce crezi ca e Musk atat de obsedat de ieftinirea kilogramului pe orbita.
        In prezentarea de aseara vbea de 15000 de tone pe orbita pe an cu un singur Starship, adica mai mult decat totalul satelitilor lansati pana acum de toate tarile, de la inceputuri.
        Toate formele de protectie antiradiatii ionizante cunoscute implica masa (ecranare cu scuturi din Pb sau U ori scuturi electromagnetice care la randul lor implica generatoare grele). La fel si propulsia nucleara implica mase mari. De aici si obsesia omului pentru ieftinirea cu 2 ordine de marime a kilogramului pe orbita.

        2
  2. Editat: Offtopic…

    1
  3. Intrebarea la care vreau eu un raspuns, si nu o sa primesc probabil. Cand e testul orbital?
    si de ce mama naibii nu le da FAA aprobarea?

  4. Stiu ca nu e de la SpaceX dar e de la NASA si cam au legatura cat de cat https://www.youtube.com/watch?v=War6-lPs-oA&ab_channel=VideoFromSpace

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *