Enervarea zilei – războiul cu economia al USLv2

Abominația USLv2 (adică PSD și PNL), continuatoare a PCR, a aflat cum se pot obține bani pentru a fi tocați politic de aparatul de partide și de stat se pot rezolva problemele economice reale ale României.

Cum? RM a intrat în posesia unei liste cu măsuri care vor fi luate:

  • Se va realiza o restructurare reală a tuturor sectoarelor clientelare ale statului – MAI, serviții, toate ministerele/agențiile/departamentele/primăriile unde există birouri întregi de funcționari cu responsabilități suprapuse în plimbat hârtii.
  • Se va realiza o restructurare reală a tuturor sectoarelor neproductive ale statului – sănătate, educație, MAI – serviciile oferite urmând să crească din punct de vedere al valorii reale oferite.
  • Se va realiza un audit real al tuturor cheltuielilor statului și se vor lua măsuri continue pe baza lui.
  • Va exista responsabilitate individuală, ierarhică și de grup în toate instituțiile statului român pentru activitatea desfășurată, responsabilitate care va merge de la avertismente la desfacerea contractului de muncă și acțiunarea în justiție.
  • Aducerea salariilor din sectorul bugetar la nivelul la care ar trebui sa fie in mod real pentru a reflecta valoarea serviciilor publice oferite.
  • Cheltuirea bugetului public va fi urmărită atent, de organisme specializate, pentru a asigura cheltuirea corectă a banului public.
  • Actualizarea codului fiscal în sensul creșterii impozitelor si taxelor.

Aparatul de partide și de stat al României a crescut constant începând cu 2012 ca urmare depășirii crizei din 2008. Și nu doar că a crescut constant, beneficiile angajaților din sectorul de stat au crescut și ele constant. Pentru sectoarele direct productive, care oferă servicii esențiale (educație, sănătate) este binevenit; nu este binevenită menținerea aceluiași nivel al serviciilor și păstrarea cutumelor și obiceiurilor din aceste domenii. Restul serviciilor publice (justție, MAI, serviții) sunt campioane la revoluția și lupta continuă împotriva cetățenului. Despre MApN tot scriem pe aici. Infrastructura publică sau nu există sau acolo unde există este aproape de a ceda.

Pe lângă beneficiile personale ale angajaților din sectorului de stat, tocatul banilor fără sens și beneficii reale cheltuielile din diverse contracte au explodat.

2020 ne-a adus pandemia. 2022 războiul aproape de graniță. Singura reformă pe care am văzut-o în sistemul public din punct de vedere al banilor publici cheltuiți a fost creșterea inutilă a personalului (numărul de angajați a spus chiar statul că este necunoscut) și a cheltuielilor cu personalul prin sporuri, măriri și beneficii.

2022 aduce și soluția, creșterea impozitelor.

Dacă baza economiei în Germania sunt IMM-urile, în România au fost doar vaca de muls sau vehiculul de ocolire a taxelor.

Până acum, în România, microîntreprinderile au fost:

  • modalitatea de optimizare a taxelor atunci când economia funcționa, de catre cei ce aveau rulaje mari (cifra de afaceri de 1 milion euro si fara limita de microintreprinderi la detinator)
  • modalitatea de stimulare a economiei si a unei palide clase de mijloc prin angajarea mascată

Nu știu situația PFA-urilor.

Multinaționalele (companii străine mari cu prezență în România) cu excepții notabile, au aici centre de servicii, având pe piețele unde își desfășoară activitatea cheltuieli operaționale, externalizate către o filială dintr-o țară care le furnizează forță de muncă.

Băncile privatizate au aici o piață atractivă – dobânzi mari la împrumuturile acordate și le este permis jaful prin finanțarea guvernului, cumpărând obligațiuni. Inainte de privatizare erau doar moșii și vaci de muls politice. Situația actuală e mai bună pentru că după privatizare s-a văzut o transformare și îmbunătățire a serviciilor.

Industria funcționează, chiar dacă nu se mai vede fumul ieșind pe coșuri și este oarecum competitivă. Este însă vorba în mare parte de investiții străine, pentru că statul român nu este în stare să stimuleze capitalul românesc să investească în industrie.

Revin la microîntreprinderi deoarece ele vor fi afectate cel mai mult de aceste măsuri. Dacă prima categorie era ușor de oprit, prin diverse limitări (dar ar fi incurcat clientii partidelor), a doua variantă a fost modalitatea în care un segment dinamic al populatiei s-a strecurat pe langa clientii politici si a putut plăti serviciile publice la valoarea lor (5% valoarea impozitului pe dividende în loc de 45-48 % ca angajat). Clientii de partid raman in continuare oarecum satisfacuti in urma limitarilor. Noua clasa de mijloc, care a descoperit câți bani plătește la stat fără a beneficia de nimic trebuie redusă la tăcere. Cresc asadar taxele pentru a le aduce la un nivel comparabil cu cele plătite dacă deținătorul de microintreprindere ar deveni angajat. Statul nu are nevoie de indivizi cu inițiativă (cei plătiți pe SRL mai aveau 1-2 contracte, se mai agitau să obțină și alte venituri) ci de angajați obedienți, care să voteze partidul istoric, Partidul Comunist Român, deghizat astăzi într-o alianță pentru binele României.

Luminații absolvenți ai școlii ajutătoare de macroeconomie angajați azi de succes la ministerul finanțelor și la ANAF ratează modul în care foarte rapid pot rămâne și fără veniturile pe care deja le au. Există țări unde fiscalitatea este predictibilă și unde aceste microîntreprideri sunt binevenite. ANAF poate face viața mizerabilă celui care caută să nu mai fie în evidență în România, dar nu e imposibil.

Situația reală?

ANAF, ISU, ITM, Poliția și Poliția Locală sunt coșmaruri și nu autorități care să își înțeleagă rolul și să acționeze în consecință. Dacă nu ați cerut niciodată rambursarea TVA în România ca urmare a exportului și apoi să vă viziteze inspectoarul și să vedeți mizeriile pe care le fac dacă nu ai o cunoștință la care să apelezi, ați trăit degeaba. Dacă nu v-a călcat niciodată ITM să vă amendeze pentru documente semnate electronic și nu fizic, dacă nu ați trăit penibilul vizitei ISU când au cerut și ei ‘ceva din ce faceți dumneavoastră aicea la firmă, că doar vă ocupați cu ceva’ nu știți nimic despre o altă față a vieții în România. Iar necazurile vor crește exponențial dacă ai ‘norocul’ să încurci un om de partid sau un apropiat al partidului cu activitatea ta, fiind concurent direct sau indirect. Am auzit de nenumărate ori în ultimele luni, de la diverși cunoscuți cu firme, că s-au săturat și o vor muta pentru că nu acceptă să plătească servicii supraevaluate. Iar dacă mută persoana juridică crește probabilitatea de mutare și pentru persoanele fizice. Cei care nu pot muta persoana juridică? Pot pleca direct; am multe cunoștințe care după 2011 au vândut, au împachetat și au plecat.

În România lipsesc cu desăvârșire toate mecanismele de încurajare și sprijin al noilor companii, legislația care să arate orientarea pe termen lung către creștere economică, autoritățile care să își facă treaba pentru care primesc bugetele pe care le administrează. Turnătorul Manole, starostele BNR păstrat în funcție de PCR de 30 de ani a avut ca unică preocupare să corecteze inconștiența politică. Să participe cu ceva la îmbunătățirea serviciilor bancare? Fâss. Relația bănci-clienți și serviciile de pe piața din România sunt sub demnitatea BNR. Politicieni care să gândească în perspectivă nu avem, fiind toți o apă și un pământ. Pentru a rezuma, e cam ca în vestul sălbatic. Cine a reușit până acum în mediul privat prin muncă în servicii sau producție, depășind toate obstacolele puse de toate autoritățile, fără pile și fără a avea contracte cu statul, este adevăratul erou.

Creșterea taxelor și goana actuală după bani a ANAF (amenințările cu controalele) înseamnă doar că sacul cu bani s-a golit, că urmează să fie plătit creditul. Pentru că din 2020, timp de 24 de luni, am trăit pe credit cheltuind bani care nu existau. Toate extravaganțele statului le va plăti economia care nu este într-o situație prea strălucită.

Să nu uit, de final. Ce e amuzant e că PMB se împrumută pentru a rostogoli împrumuturi făcute de primărița de coșmar și primarul doctor șpăgar la bobânzi mai mici decât statul român. E un indicator legat de credibilitatea statului pe piețele financiare. Fitch ne-a pus la BBB- cu perspective negative din aprilie 2020, ceea ce este la limita junk. Adică, plastic vorbind, suntem de 10 ani ca melteanul cu gura mare care sparge bani pe care nu îi are pe păcănele și alcool, mizând pe văr’su care îi pune, poate, o vorbă bună undeva unde să o trimită pe nevast’sa să se prostitueze.

PS: Comentariile sunt dezactivate, motivele sunt evidente chiar dacă nearticulate în scris.

Comentariile sunt închise.