Exercițiu de tragere realizat cu succes cu un sistem MMP, prin identificarea țintei cu ajutorul dronei Novadem

MBDA a finalizat prima demonstrație a capabilităților operaționale ale proiectului LynkEUs Dismounted, compus din sistemul MMP în configurație de infanterie și o dronă Novadem NX70 conectată prin radio cu terminalul armei.

Exercițiul organizat cu sprijinul Armatei franceze și al Direcției Generale pentru Armament (DGA), în poligonul militar de la Canjuers din sudul Franței, a fost reprezentativ pentru conceptul BLOS (Beyond-Line-of-Sight – dincolo de linia orizontului vizibil).

 

Video aici:  https://twitter.com/i/status/1352238534254587904

 

În timpul demonstrației, drona a permis detectarea și identificarea unui tanc situat în afara câmpului vizual al operatorului MMP. Transmiterea coordonatelor țintei către stația de tragere MMP a ilustrat posibilitatea de a accesa o țintă care nu este văzută direct de către operator. Racheta a fost fixată pe țintă în timpul zborului de către operatorul MMP, după detectarea tancului, printr-un stream video continuu realizat prin fibră optică către stația de tragere. Tragerea s-a finalizat cu succes, prin lovirea directă a țintei.

Demonstrația confirmă capabilitățile oferite de LYNKEUS în ceea ce privește calitatea și controlul fluxului informațional de la dronă la stația de tragere. Demonstrează, de asemenea, precizia cu care sunt extrase coordonatele pentru țintă.

Philippe Gouyon, consultant militar la MBDA, a declarat: “Acest exercițiu încheie un an de evaluare tactică realizată împreună cu Armata și cu Novadem, proces prin care au fost analizate toate capabilitățile sistemului și care permite MBDA să propună tandemul MMP – dronă, care răspunde nevoilor de observare și identificare a țintelor de la distanță. Aceste experimente au inclus simulări de angajare în timp real, în realitate virtuală, dar și combinarea pe teren a echipamentului real cu simulatori MMP implementați de Forțele Terestre. Suntem foarte mulțumiți de rezultatele acestui proiect, care ne ajută să înțelegem care sunt nevoile forțelor armate pentru a finaliza sistemul care include capabilități BLOS.

Sistemul colaborativ de angajare a țintei care permite trageri dincolo de linia orizontului vizibil este un concept operațional revoluționar, sprijinit la nivel european de participanții la proiectul PESCO BLOS.

 

www.mbda-systems.com

13 comentarii:

  1. Pare o drona DJI…

  2. Cat costa jucaria ?

  3. Rămîne de văzut cît de valoroasă jucăria în condiții de război electronic, cu bruiaj radio intens în toate gamele, chestie la care rușii stau destul de bine. Au complexuri de război electronic la nivel de batalion de infanterie motorizată.
    Părerea mea, hîc…

    4
    • francezii stau foarte bine la razboi electronic. au la randul lor in orice grup operational(sgtia) un detasament cu drone si razboi electronic.

      vor chiar sa foloseasca drone mici pentru acest scop lucru care imi spune ca donele astea mici nu prea pot fi bruiate asa usor la randul lor
      https://www.thedrive.com/the-war-zone/37636/french-army-to-test-small-drones-that-can-detect-intercept-and-possibly-jam-communications

      3
    • Stii ce insemana bruiere de fapt? Sau numai spunem chestii generale ca rusii stau bine .

      Ca sa bruieze intens astfel ca mica drona sa fie influentat, trebuie sa bage putere de emisie. Ghici ce se intampla cu un emitator activ de putere daca adversarii sunt pe faza?

      3 optiuni : Loitering ammo (HAROP), Drone de atac, Racheta Antiradiatie .

      Choose your option ….

      Pana la urma ii un dans – nici aia nu bruiaza tot timpul, nici ceilalti nu zboara tot timpul, etc…

      2
      • @tomcat
        Tu știi? Atunci explică-mi, te rog, de ce își făceau rușii stații pe UUS de 1 MW…
        Și de ce, în general, autostațiile rusești erau toate pe la 1MW, ca putere de emisie?
        Părerea mea, hîc…

        1
        • Sharky, comunicatiile s-au schimbat. Saltul in frecventa il poti bruia doar cu emisie in banda larga sau sa urmaresti salturile incercand sa le acoperi (asta daca le receptionezi). Antenele de emisie ale dronelor s-au schimbat si ele – am ajuns sa avem acasa beam-forming. De asemenea, rachetele antiradiatie au devenit mult mai obisnuite.

          1
          • @Iulian
            Știu că s-au schimbat, că m-am jucat cu Panthere si Harris-uri la greu. Dar orice acțiune are și o contracțiune, există emițătoare de bruiaj în bandă largă și alte jucării de gen. De ce credeți că americanii lucrează din greu la schimbarea sistemelor de comunicații, mutînd grosul din VHF și sateliți, în HF?
            Chiar a fost postat un link aici, acum ceva timp, de @Ionică fonosh, cred, dar nu l-a băgat nimeni în seamă.
            https://en.m.wikipedia.org/wiki/Krasukha_(electronic_warfare_system)
            Ia citiți ce știe să facă Krasukha, si a fost utilizat în Siria, cu succes, pare-se…
            Saltul în frecvență îngreunează interceptarea și punerea cap la cap a informațiilor, durează 2-3 zile pînă le înțelegi, dar bruiajul în bandă largă anulează acest avantaj.
            Apoi, gîndiți-vă că spectrul electromagnetic este deja supraaglomerat, managerii de frecvență au o sarcină aproape imposibilă acum, este foarte posibil să existe bruiaj neintenționat între unitățile proprii.
            Părerea mea, hîc…

            1
            • Sharky, știu de Krasuka și cum funcționează EW. De asta am și continuat cu beamforming și cu sistemele antiradiație. Megawattul stațiilor de bruiaj e mâna cereasca pentru sistemele antiradiație.

              Dacă pe lângă salt in frecventa adaugi și criptare, momentul când transmisia e asamblata si decriptată face ca informațiile sa nu mai fie relevante.

              2
              • @Iulian
                „Dacă pe lângă salt in frecventa adaugi și criptare, momentul când transmisia e asamblata si decriptată face ca informațiile sa nu mai fie relevante.”
                Poi și eu ce am spus mai sus?
                Nu-mi mai spune de astea, că am organizat o grămadă de rețele în salt și criptate, și apoi venea un general infanterist feroce, că el vrea să fie auzit de ultimul pifanter de pe cîmp, și așa ajungeau toate stațiile pe o frecvență fixă în clar, deși ele știau să facă mult mai multe. Asta e mentalitatea…
                Realitatea din teren o bate întotdeauna pe aia din cărți. 🙁
                Părerea mea, hîc…
                Părerea mea, hîc…

                5
                • Poi și eu ce am spus mai sus?
                  Greșeală mea, am înțeles altceva.

                  Poftim? In clar? Frecventa fixa? ??‍♂️ Pai și procedurile alea cu key management, key replacement, key provisioning… praf in vânt.

  4. „4 mil euro toata comanda de vreo 70 de drone” (sper ca nu de unica folosinta) include si cateva rachete at, macar de exercitiu?
    Ma gandeam, pana la un razboi (Doamne fereste!) cu 70 de drone supraveghem (macar armata) toate padurile si si-au scos banii !

    2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *