Hermes 900

Elbit Systems demonstrează capabilitățile Hermes 900 în misiuni de căutare și salvare pentru Agenția pentru Navigație Maritimă și Pază de Coastă din Marea Britanie

Hermes 900 a reușit să zboare în spațiul aerian nesegregat și necontrolat în deplină conformitate cu reglementările Autorității Aviației Civile din Marea Britanie.

Londra, Marea Britanie, 11 septembrie 2020 – Hermes 900 UAS (sistem de aeronavă fără pilot) de la Elbit Systems a finalizat recent o serie de demonstrații de zbor pentru Agenția pentru Navigație Maritimă și Pază de Coastă (MCA) din Marea Britanie. Demonstrațiile au fost efectuate de MCA și au fost concepute pentru a testa capabilitățile de utilizare a unui UAS pentru îmbunătățirea capabilităților de căutare și salvare (SaR) și utilizarea sistemelor fără pilot de rază lungă în spațiul aerian civil.

Demonstrațiile au avut loc în largul coastei de vest a Țării Galilor în primele două săptămâni din septembrie, Hermes 900 reușind să efectueze misiuni de zbor avansate „dincolo de linia vizuală” (Beyond Visual Line of Sight) în spațiul aerian nesegregat și necontrolat, în conformitate cu reglementările Autorității  Aviației Civile din Marea Britanie (CAA). Succesul acestor teste este un pas important pentru îmbunătățirea capabilităților MCA în ceea ce privește creșterea eficienței și eficacității operațiunilor sale de căutare și salvare, reducând în același timp riscul pentru personalul MCA din teren. Elbit Systems UK colaborează strâns cu Autoritatea Aviației Civile din Marea Britanie, sprijinită de alte companii din Marea Britanie, inclusiv Inzpire și Aviation Systems Group.

În demonstrația recentă, Hermes 900 a fost desfășurat într-o serie de misiuni care simulau salvări de-a lungul țărmului, salvări pe apă în spațiul aerian periculos și salvări de pe nave aflate la distanțe mari în spațiul aerian internațional. Hermes 900 a fost echipat în această demonstrație cu: radar specific de căutare și salvare, un sistem de identificare automată (AIS), echipament electro-optic/infraroșu (EO/IR), radiobaliză de localizare EPIRB (Emergency Position Indicating Radio Beacon), și comunicații complete prin satelit.

Cu o anvergură a aripilor de 15 m și o greutate de 1,2 tone, Hermes 900 este deja în serviciul mai multor clienți din Europa și din Asia, oferindu-le capabilități de căutare, salvare și recunoaștere. Compania oferă capabilități extinse de salvare în configurația recent lansată Hermes 900 Patrulă Maritimă cu plute de salvare gonflabile prin detectarea, identificarea și salvarea supraviețuitorilor pe mare. Această configurație a fost deja livrată unui client din Asia de Sud-Est.

Martin Fausset, CEO al Elbit Systems Marea Britanie a precizat: „Suntem încântați că am avut ocazia să arătăm MCA capabilitățile noastre de căutare și salvare îmbunătățite în această săptămână. Hermes 900 este perfect echipat pentru a face față nevoilor Agenției pentru Navigație Maritimă și Pază de coastă și suntem mândri că îi putem sprijini în activitatea lor vitală, de salvare de vieți”.

Directorul Pazei de Coastă a Majestății Sale Claire Hughes a declarat: „Continuăm să facem tot ce putem pentru a folosi tehnologia existentă, precum și pentru a privi spre viitor în activitatea noastră continuă de salvare a vieților pe mare. Avioanele pilotate de la distanță continuă să fie o parte importantă al acestui efort, atât pentru a salva posibili supraviețuitori în timpul căutărilor, cât și pentru a salva frumosul nostru țărm de cele mai grave efecte ale poluării.”

Elbit Systems

 

Cateva video pe subiect…

In acest video din 2014 se precizeaza sarcina utila de 450 kg  si cala interna de arme in plus fata de cei doi piloni de pe aripa:

Iar aici versiunea de patrulare maritima:

 

17 comentarii:

  1. Sa repostez de la PSR si ultimul clip:

    …si intrebarea lui Marius: „cu lest de ce masa pe pilon?”
    …precum si raspunsul: total 350 kg, pe 4 piloni…deci 4 plute de salvare gonflabile…
    https://www.defenseworld.net/news/26930/Hermes_900_Maritime_Patrol_Drone_Equipped_with_Inflatable_Life__Raft#.X1hlqmgza00

    2
    • nu stiu daca in aia 350kg nu e cumva si senzorul optional, montabil pe fuselaj, ca atunci chiar e mica masa utila.
      Apoi trebuie sa ne hotaram daca vrem o drona mai mica, doar cu senzori si incarcatura minimalista, exclusiv pentru a gasi tinte – ideal pentru baterii de coasta si protectia grupurilor de nave – sau vrem una si cu capacitati de atac ambarcate, care sa si poata lovi tintele gasite.

      Cam asta e diferenta intre Hermes/MQ-1C si MQ-9/Eitan-Heron. Ce ma ingrijoreaza la primele doua e si plafonul, putand fi fdate jos cu SHORAD.

      • Suntem prea sarai ca sa ne permitem multe tipuri. Neaparat ceva cu niste rachete sub aripi. Cauta tinte, dar poate lansa si niste Spike NLOS sau ceva asemanator.

      • E nițel mai scumpă, însă Grey Eagle ar fi un vis frumos. Cu 4 Helfire sau 4 Viper Strike faci ceva daune.

        1
      • Pt. drona MALE industria nationala de profil isi va scoate capul din posterior in loc sa umble dupa cai verzi pe pereti cu radare AESA pe avioane de talia lui P-51 Mustang si va scoate o drona de supraveghere si atac usor conceputa si fabricata local. Ea va beneficia de experienta destul de ampla a Romaniei cu planoare si motoplanoare precum si de noile materiale si tehnologii disponibile (compozite, navigatie&avionica, poate propulsie electrica in anumite variante). Oportunitatea exista atat in plan militar (neexistand echivalent in dotare nici la noi, nici in tarile vecine) cat si in plan civil. In plan civil:
        – Romania se afla la granita UE si NATO,
        – are intinse suprafete de paduri greu accesibile unde taierile ilegale sunt o problema, – – are Delta Dunarii unde braconajul si constructiile/amenajarile ilegale sunt problematice
        – un cadastru incomplet care tareaza aproape tot ce tine de administrarea teritoriului, de la agricultura la lucrari de infrastructura si investitii private
        – o problema legata de constructiile si amenajarile ilegale pe tot cuprinsul tarii incepand cu tot felul de cladiri fara autorizatie si terminand cu balastiere ilegale, samd.
        Asa ca institutele si industria vor profita de aceaste necesitati si oportunitati lucrand la un proiect fezabil, oh…fuck…iar am uitat sa-mi iau pastilele…scuze

        10
        • Este mai complicat decât crezi dezvoltarea de la 0 a unei drone MALE.
          Un program propriu ar costa multi bani și timp (și oricum ar trebui sa imporți motoare, senzori, electronică și materiale compozite).
          Ideal (și realist) ar fi asamblarea locală a unei drone mai „de mijloc” și mai ieftina (având pe stoc suficiente componente, in caz de ceva, pentru înlocuirea celor pierdute). Asta se poate face cu o cooperare cu SUA sau Israel (eventual Hermes la Craiova).
          Ar putea fi foarte utile pentru sprijin cu date și soluții pentru HIMARS, bateriile de coastă, LAROM sau chiar monitoarele fluviale.

          In plus, 3-4 sisteme de drone înarmate mai scumpe, importate „la cheie”.

          1
      • pai cine trage cu SHORAD in Garda de Coasta?

  2. Hermes 900 cu radar AESA de supraveghere , senzor optic si IR .
    Link 16 si 22 integrate la bord.
    Ambele standard de comunicatii NATO .

    Asa Romania ar avea pentru prima data o drona de supraveghere la Marea Neagra si care trimite date in timp real sistemului Patriot , bateriilor de coasta NSM dar si avioanele NATO in zona .
    Ar comunica si cu navele din Marea Neagra .
    Corvete , fregate . Nationale , straine . Destul ca sint din NATO .
    Cu 4 bucati , chiar socotind 1 activ in zbor + rezerva + intretinere planificata , am avea controlul apelor teritoriale romane + zona economica exclusiva .
    Zi- noapte , 24 ore din 24 si 7 zile din 7 . Adica ce nu am reusit NICIODATA din 1990 incoace .

    PS. Si daca integrezi datele dronei cu cele fornite cu AN/TPS-77 din Dobrogea , ai controlul 100% a tot ce zboara , pluteste in Marea Neagra si pina in Crimea.
    Garantat nu ar fi bucurosi rusnacii .
    Dar vrem sa suparam un pic „pretinul” sau continuam sa ii garantam ca cea mai apropriata tara NATO de Crimea e total oarba , surda si fara „scule” ?

    3
  3. Pentru ghidarea artileriei si alte misiuni complementare UAS Hermes 450 ar putea fi si ea interesanta, fiind integrata in acelasi sistem.

    1
  4. Evident că ghidarea artileriei e importanta.
    Dar ghidarea o faci exclusiv cînd e nevoie. Adică lupta- război. Și cu protecție. Umbrela AA cu rachete terestre și avioane de vânătoare. Să eviți să ramai fără drona de ghidaj.
    Aceasta e faza finala ( înseamnă război , lupta reală cu inamicul . Să nu ajungem veci)
    Anterior ei e obligatorie supravegherea zonei. Chiar în timp de pace.
    Hermes 900 e foarte buna pentru asta. Și nu costă ca un Global Hawk.
    PS .
    Hermes 900
    ” vede” și pe turcul , bulgarul care vine la pescuit ilegal în apele noastre. Dar descoperă și barca rapida cu țigările sau drogurile la bord și încă înainte să intre in zona noastră unde debarca marfa si pleacă la fel de rapid .

  5. Nu contest calitatea dronelor israeliene, dar pentru MALE nu cred ca vom lua altceva decat MQ-9. Se preconizeaza o integrare de 100% cu sistemele americane deja antamate, Patriot, Himars, NSM , FPS-79, TPS-77, centrele de comanda si control si ce va urma, adica Nasams si poate cele 4 LCS-uri sh (asta am dat-o la ghici, asa pt efect 🙂 ). Si va fi G2G, lasati licitatiile.
    Nu ar fi fost rea asamblarea la Av Craiova a Hermes 900 si 450, dar totusi ne vom alege cu cea mai performanta si fiabila dovedid drona MALE.

    4
    • @MZ

      La 450 mă gândeam când am zis ceva „de mijloc”, ieftina, asamblata pe la Craiova.

      Pentru „lovituri chirurgicale” 3-4 sisteme de Grey Eagle.

      In rest, 450 cate ne-am putea permite 🙂

      Ai la ce sa le folosești. Maritim, frontiera, supraveghere, artilerie etc

  6. Pe pagina dpa, apar 7 sisteme clasa 2. Mi-e greu să cred că hermes 900 e în clasa asta. Nici cu hermes 450 nu sunt sigur, deși sper asta… Rămâne însă de văzut, Elbit are intrare la MAPN și s-ar putea să iasă ceva cu ei.

    3
  7. e interesant sa ai UAV-uri pentru a suplimenta Garda de Coasta sau la agentia aia cu salvarea vietii umane pe mare, insa cum noi suntem cu toate investitiile MAI pe fonduri europene trebuie luate produse UE.

    pentru armata dronele israeliene nu sunt o optiune, din anumite motive care se cunosc. https://www.pri.org/stories/2012-03-09/did-russia-and-israel-swap-data-their-enemies

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *