Rheinmetall 130mm/L51

Inca nu se stie daca viitorul MBT franco-german va utiliza un tun de calibrul 130mm, dar daca asa se va hotari este foarte probabil ca acesta sa fie Rheinmetall 130mm/L 51 cu teava lisa (detalii aici).

Inca nu se cunosc foarte multe lucruri despre noul tun anti-tanc, stim doar ca va avea teava lisa, calibrul 130mm si o lungime de 6,63m (51 de calibre).

Mai stim ca acest tun cantareste cam 3000 de kg si va putea fi montat pe toate variantele Leopard 2 ca modernizare propusa, fiind deja instalat pe un demonstrator Challenger 2.

De asemenea tunul este cuplat la un incarcator automat, de unde intelegem noi ca tancul de-l va avea in dotare va dispune de un echipaj de doar trei cetateni, precum Leclercul frantuzesc. Probabil ca solutia cu incarcator automat vine de la greutatea destul de mare a proiectilului de 130mm. Probabil…

Iar noul tun nu vine singur, Rheinmetall avand deja in dezvoltare un nou tip de proiectil AT (APFSDS) dintr-un aliaj nou pe baza de tungsten. Se are in vedere si dezvoltarea unui nou proiectil anti-infanterie pentru tunul de 130mm – (HE AB), adica a unui proiectil care explodeaza la o distanta si altitudine pre-determinata. Astfel de proiectile sunt folosite inca din WW1 si sunt foarte eficiente impotriva infanteriei adapostite in transee, cladiri etc.

Conform reclamei celor de la Rheinmetall, cu noul tun nu mai trebuie sa ne facem probleme daca suntem atacati de T 14 Armata, cu atat mai putin daca spre noi s-ar indrepta T 15 Armata MLI.

Acum ramane de vazut ce pozitia va adopta Nexter, fabricantul tunului de 120mm care echipeaza Leclerc. Dupa unele surse francezii sunt chiar mai drastici, facand experimente cu calibrul 140mm, doar ca, cu cat creste calibrul, cu atat poate creste si masa tancului, iar tunul devine prea greu, proiectilul la fel. Sa nu uitam ca AMX-56 Leclerc a fost prevazut inca din design-ul initial cu posibilitatea de a primi un tun calibru 140mm in locul celui cal. 120mm, timp ce Leopard 2 a avut nevoie de modificari mai serioase ale turelei pentru a acomoda un calibru 140mm si autoloader.

De unde si diferenta, deocamdata, intre abordarile celor doi constructori dar care ar putea duce mai tarziu la niste decalaje in cadrul programului viitorului tanc european MGCS. O posibila solutie de tranzitie care sa impace si KMW si Nexter ar fi LeoClerc-ul prezentat in 2018 la Eurosatory, Rheinmetall putandu-si aduce contributia cu noul tun cal. 130mm instalat in turela de Leclerc.

Ivanii, din partea lor de Europa, ameninta cu un tun AT de 152mm, doar ca in acest caz discutam despre un tanc cu o turela fara echipaj (T 14), cu toate acestea creste calibrul, creste al dracului si reculul si este o mare diferenta intre un 152mm tun anti-tanc si un 152mm obuzier, adica tre sa mesteresti zdravan la respectiva turela si chiar nu stiu daca T 14, asa cum arata el astazi, poate sustine un tun AT de calibrul unui obuzier clasic.

Asadar, numai vesti bune.

GeorgeGMT

47 de comentarii:

  1. ce bijuterie de tanc le iese, cu tunul asta nou. exact ce trebuie, fara sa-si faca probleme! au perfecta dreptate, cu tancul asta sparg t14 armata cum vor ei! frantujii cu 140mm sunt cam „ivani”, mai balsoi, mai frumos, mai, mai mai… 🙂

    7
  2. Pozà cu demonstratorul francez Terminateur cu tun de 140 mm si pe sasiu Leclerc T3 cu o turelà T4. Povestesc cum proiectilul de 140 mm ar fi avut o putere de penetratie în timpul testelor cu 80% mai mare decât cel de 120 mm. Cu toate cà are o masà de 60 t, „zbura” cu 80 km/h pe pistele de la Satory

    18
  3. Pentru francofoni (sau cei cu traducator performant).
    Un studiu despre capacitàtile respective ale lui Rheinmetall 130 mm si Nexter 140 mm si strategia celor doi constructori.

    https://mars-attaque.blogspot.com/2020/06/nexter-kmw-rheinemetall-arquus-mgcs-leclerc-leopard-programme-hensoldt-main-ground-combat-system-char.html

    4
  4. Salut. Va fi o bijuterie in domeniu, ne bagam si noi?

    1
    • Avem cu ce sa ne bagam amice? Industria de aparare grea a Romaniei, fabricile de tancuri, blindate, artilerie, avioane sunt distruse sau reduse.
      ArmRo nu a reusit din 1990 sa aiba in dotare un tip tanc cu tunul de 120 mm si un tip de tun/-obuzier de 155 mm ap sau tractat. Tunurile de calibru 130 mm Model 1982 au fost retrase din dotarea ArmRo.
      Faza este ca tot ce se achizitioneaza acum pt dotarea tehnica a ArmRo se face pe baza de comnisioane si shpagi care sa intre in buzunarele politicienilor si ai mai marilor din MAPN plus in al 2-lea rand ceea ce vor sa ne dea si permite sa luam ca armament americanii si west-europeeni…. ca sa nu stricam echilibrul geo-strategico-militar in zona Marii Negre. Vezi saga interminabila a celor 4 ciorvete moderne + modernizarea/armarea celor 2 fregate Type 22 pt FMRo.
      Macar de s-ar putea intretine si face mentenanta in Romania a viitorei tehnici militare moderne care va ajunge in dotarea ArmRo. Cat despre fabricarea unei asemenea tehnici macar sub licenta de la 0 in Romania……slabe sperante. Trebuie o gramada de bani de investit in viitoare fabrici moderne, bani pe care acum Romania nu ii are, si nu cred ca-i va avea in viitor pt asa ceva, nu ar fi nici profitabil, iar daca suNt bani trb pt alt fel de investiti……INFRASTRUCTURA!!!!
      Un mic exemplu……FARo ar fi bine sa aiba acum macar 24 de IAR-99 SoiM in dotare, adica 2 escadrile mici de cate 12 avioane fiecare…..dar ce sa vezi ca IAR-99 SoiM fabricate au fost decat 21, din care 11 IAR-99 C Soim si 10 IAR-99 Soim, care vor fi aduse la nivel C. Acum la Avioane Craiova nu sunt in stare sa mai fabrice inca 3 IAR-99 C Soim ca FARo sa aiba in dotare 24 de asemenea tip de avioane.
      Ar mai fi exemplul neputintei actuale din varii motive de a fabrica in Romania a Piranha 5, TBT Agilis sau SAUR-2., etc, etc, etc.
      Nu stau sa mai scriu despre masacrul IAR-93 Vultur, si ce perspective ar fi avut acel avion pt ca nu e nici timpul si nici momentul.

  5. Eu nu inteleg exact avantajul unui calibru mai mare pentru tunurile instalate pe tancuri (recunosc ca nici nu ma prea pricep). Ce vreau sa spun este urmatorul lucru: proiectilele antitanc (armor piercing) sunt practic niste „sageti” cu calibrul mult mai mic decat calibrul efectiv al tunului din care sunt trase (de aici si nevoia de a folosi saboti). Asadar, cresterea calibrulu tunului nu e dictata de nevoia cresterii calibrului sagetii (eu cel putin asa inteleg). Care e atunci motivul? MirceaS citeaza mai sus un raport in care se mentioneaza o crestere de 80% a puterii de pentrare la tunul de 140 versus cel de 120. De unde vine aceasta diferenta? Cantitatea de pulbere mai mare? Teava mai lunga? Nu se pot aduce niste modificari tunului de 120 (mai lung, modificari la chiulasa / camera de ardere) pentru a creste puterea de penetrare (tradusa presupun in viteza la gura tevii)?

    Nu contest calculele inginerilor si rezultatele testelor, ar fi stupid, dar as vrea sa inteleg un pic mai bine mecanismele modificari, asa ca daca cineva care se pricepe isi face timp sa explice in cateva randuri, dau o bere virtuala 🙂 .

    • Puterea de penetrare e data de masa si viteza. La un tun cu un calibru de 130-140 mm si masa sagetii si viteza acesteia sunt mai mari decat la unul de 120. Aici se verifica „bigger is better”.

      7
      • Florin, multumesc, ai dreptate. Dar intrebarea mea este de ce nu cresc pur si simplu masa proiectilului pastrand calibrul tunului? Proiectilul fiind de tip sageata, are diametrul mult mai mic decat calibrul tunului, deci ar putea sa il faca mai greu (masa mai mare) fara a creste calibrul tevii.
        Ramane factorul viteza, care poate fi afectat de mai muti parametrii: lungimea tevii, cantitatea si calitatea explozibilului utilizat pentru propulsare. Evident ca sunt necesare modificari ale tunului, pentru a rezista la forta de explozie mai puternica, dar ma gandesc ca e mai eficient din mai multe puncte decat sa maresti calibrul.

        • Pentru ca te limiteaza materialul tevii. Viteze prea mari o erodeaza, presiuni prea mari (cum ar fi de la un proiectil mai greu) o pot deforma. Poti adauga mai mult material ca sa o consolidezi, dar ajungi ca masa tot pe-acolo in final… si cu o aerodinamica mai suspecta (un proiectil mai mic si mai rapid pierde viteza mai repede decat unul mare si mai lent).
          Asta daca nu vrei sa folosesti chestii f scumpe (TaW spre ex).

          6
        • Pentru ca cu cat il fac mai greu, e nevoie de presiune mai mare ca sa il arunce balistic la distante similare, inclusiv pe peretii tevii… ceea ce duce la scaderea rapida a duratei de viata si cresterea riscului de accident.
          Extinderea volumului camerei de ardere a proiectilului si a lungimii tevii sunt alte abordari, pentru masa similara, dar toate vin cu alte neajunsuri, limitari.

          Din ce am inteles, am avut si noi probleme cu tunul A308/ M1977 de 100mm de pe TR-85mm cand au introdus sageata israeliana APFSDS-T (BM-421 Sg) si tunul a necesitat ranforsari.

          La fel, de ce crezi ca nu au imbunatatit rapid M256 cal. 120mm?
          https://www.inetres.com/gp/military/cv/weapon/M256.html

          Se chinuie cu XM360 de vreo 2 decenii…
          http://www.alternatewars.com/BBOW/Ballistics/Int/120mm_XM360.pdf
          https://below-the-turret-ring.blogspot.com/2016/04/upgraded-abrams-to-feautre-xm360-gun.html

          3
          • Pun si eu o ipotetica intrebare : daca s-ar vrea si ar fi posibil+eficient, cat ar costa sa se puna un tun de 120 mm Rheinmetall Rh-120/-M-256 L/44 la fel ca pe Leopard-2 sau M-1 A1 Abrams pe TR-85 M1? Macar sa se poata pune tunul de 120 mm pe cele 54 TR-85 M1, care daca vor avea tun de 120 mm poate vor deveni….TR-85 M2…..????
            Nu stiu daca ArmRo mai are in dotare in total 300 TR-85/-M1…..????
            Sau macar tun de 105 mm (Royal_Ordnance_L7 A1) poate ar fi posibil sa se puna pe TR-85 M1 si daca s-ar merita…?!

            • am mai discutat asta, ar cere inclusiv schimbarea turelei si probleme de gabarit. Deci scump, foarte scump

              • Merci mult de raspuns!E clar….ce mai tura-vura….e vrb de complet un nou tanc.
                M-1 A1 Abrams = viitorul MBT al ArmRo in nr de 300 de tancuri si toata lumea va fi multzumita si happy!!!! Ca sa fie K1-88 noul MBT al lui ArmRo cu toate ca ar fi mai potrivit…..este dificil politic si complicat la logistica si mentenanta.

                • o sa fie ce alege Mapn in numar de 276 de buc intre care o sa fie pe acelasi sasiu, tractor de reparatii,pod mobil de asalt,dragor de mine, si ce alt utilitar o sa le fie folositor chestia e ca daca cer ceva de genu trophy sau APs pe ele nu stiu cati producatori se incadreaza,mai ales ca merge si daca ai un stoc mare de tancuri produs sa il modernizezi la ce se cere si il iau

                • Eu am crezut ca 54×5=270 hai maxim 300 ca poate pui 30 de tancuri la Shcl de aplicatii tancuri de la Pitesti, vor fi decat tancuri. Restu de demoinoare, poduri mobile, tractor repararii, etc, vor fi bashca sau facute din shasiurile de TR-77/-85 si T-55 ramase.
                  Aaa da ar fi misto sa aiba noile tancuri ale ArmRo Trophy pe ele si APS.

    • una e sa te loveasca o pietricica in parbriz cand ai 100/h, alta e sa te loveasca un pietroi in parbriz cand ai 100/h…

    • Viteza nu mai poate creste. Este la limita. 2000 – 2200m/s la gura tevii este limita materialelor folosite. Dar creste masa proiectililui, adica efectul la tinta. Daca cresti doar forta de proiectare, cresti exponential si uzura. Un calibru mai mare are implicit o uzura mai mica la acelasi efort fata de un calibru mai mic.

  6. Calibru mai mare , ” săgeata” mai mare.
    Deci la paritate de ieșire a proiectilului pe țeavă ( să zicem 1.750 metri/ secunda) și la o distanta de 1.500 metri , „săgeata” calibrului 140 are mai mare energie cinetică. Găurește practic blindaj mai gros. Dar cum actualmente cam toți baga blindaje suplimentare ( ca „cărămizi” reactive pe turelă și nu numai ) o ” săgeata” mai lungă și un pic mai groasa are șanse mai mari sa găurească toate protecțile pasive. ( Cărămizi reactive și blindajul clasic).
    Răspunsul poate fi doar in montarea masivă de sisteme de protecție active. Alea care detectează racheta AT , săgeata și o anihilează cu un proiectil mic din sistemul de protecție. Chestia asta exista dar sa o generalizezi la mii de tancuri ( cum au rusnacii) costă camioane de bani. Și timp.
    Oricum eu personal cred că va adopta NATO un calibru mai mare pe tancuri exclusiv cînd vor avea informații serioase, verificate că Ivan pune tunuri mai groase pe propriile tancuri. Pina atunci doar prototipuri. Să aiba NATO ” scula” gata proiectată și verificata.

    1
  7. Si asta-i ca bancul acela cu ce au spus romanii cand au vazut prima data o girafa: Asa ceva nu exista.

    10
  8. Pe noi nu ne intereseaza ca nu cumparam tancuri.
    😀
    Serios vorbind discutia este mult mai filozovica. Pe tanc nu-ti trebuie un tun mai puternic, iti trebuie un un suficient de puternic. Iar asta se raporteza la grosimea soriciului tintei. Problea e ca testele de rezistenta respectiv penetrabilitate sunt un sectret extrem de bina pazit asa ca nu exista decat relatari anecdotice. Care spun ca un proiectil DU tras de tunul german de pe Abrams gaureste blindajul frontal al tancurilor (ex)sovietice de pe la 3000 de m. Ceea ce coincide oarecul cu limitele calculatorului balistic (tot anecdotic). In aceste conditii, dincolo de marketing si publicitate, oare este necesar un proiectil mai mare in diametru? a nu se uita ca una din limitele de gabarit este greutatea care trebuie sa permita manipularea de catre un om care nu e campion mondial la haltere. De aceea munitia tunului mai sus mentionat este combustibila iar munitia tuinirilor sovietice este neacuplata (doua parti pentru nespecialisti) fiind incatcat automat. Munitia neacuplata incarcata manual este in conexiune directa cu cadente abismale: 1 – 2 lovituri pe minut.
    Deci intrebarea este: se justifica cresterea calibrului astazi? Raspunsul e la secret.

    1
    • nu stiu daca ne intereseaza sau nu da uite un extras dintr-un document neclasificat :
      CERERE DE INFORMAŢII (RFI)
      Tanc principal de luptă
      Acest RFI este pentru scopuri de informare şi planificare. Ministerul Apărării Naţionale nu
      are obligaţia de a emite RFP sau a acorda contract. Datele furnizate în răspunsul la RFI sunt
      confidenţiale, iar Ministerul Apărării Naţionale nu le va divulga unei terţe părţi.
      Generalităţi:
      M.Ap.N. doreşte înzestrarea cu un nou „Tanc principal de luptă”, numărul estimat de
      produse fiind de 276 buc.
      Caracteristicile mediului în care va fi utilizat:
      Sistemul va fi utilizat pe teritoriul României sau în teatrele de operaţii ale Alianţei, atât
      ziua, cât şi noaptea, la temperaturi între -46°C ÷ +49°C, umiditate <98%, la altitudine cuprinsă
      între 0 şi 3000 m.
      Durata de exploatare
      Durata normată de exploatare (de viaţă) să fie de minim de 20 ani.
      Norma de funcţionare pe an (estimare):
      – 1000 km rulaj;
      – 100 lovituri trase (ţeava tunului);
      – 250 ore pentru echipamentele de comunicaţii şi celelalte echipamente speciale aflate în
      dotare.
      Profilul misiunii:
      Rulaj mediu anual: 1000 km cu următorul profil de rulare:
      – şosea cu acoperământ tare (asfalt, beton) 10%
      – şosea cu macadam, pietruită sau drum de ţară uscat 50%
      – teren deformabil în afara drumurilor amenajate 40%
      tun calibrul [mm] Valoare prag: 120, valoare obiectiv: 140
      – mitralieră AA cu acţionare din interiorul
      turelei calibrul [mm] 12,7
      – mitralieră jumelată 7,62
      Sistem de încărcare a muniţiei – definit de furnizor
      Muniţia utilizată de tun şi caracteristicile
      acesteia (inclusiv cele fizice)
      – tip definit de furnizor
      Tipuri de rachete care se pot trage prin ţeava
      tunului si caracteristicile acestora.(inclusiv cele
      fizice

      Sistem de conducere a focului care să asigure:
      – trageri din mişcare la viteze de peste
      30km/h, ziua şi pe timp de noapte
      – probabilitatea de lovire din primul proiectil
      mai mare de 95%
      – supravegherea circulară permanentă a
      câmpului tactic
      Distanţă tragere cu tunul prin ochire directă
      ziua si noaptea [m]
      – definită de furnizor
      (valoare prag: 4000 m, valoare obiectiv: 6000 m)

    • In aceste conditii, dincolo de marketing si publicitate, oare este necesar un proiectil mai mare in diametru?

      Raspunsul simplu este nu. La ora actuala munitia cinetica existenta nu are probleme cu pentrarea tancurilor existente in serviciu. Sa ajuns la L55 ca o masura de a ajunge din urma performanta munitiei M839, iar resultatele sunt marginale in cel mai bun caz. A fost pur si simplu o chestie de marketing unde i-au prostit pe prosti. Acum se incearca acelasi lucru. Daca tot vinzi un tun nou asta inseamna munitie noua; aici se fac banii. Astia incearca sa creeze o piata ca sa-i mai prosteasca pe prosti inca o data.

      6
      • depinde de situatie. uneori e bine sa scoti pentru amenintarea de maine, alteori e suficient „la ora actuala”. situatia asta intr-adevar pare sa fie din a doua categorie.

        cat despre l44 vs l55 are un avantaj de viteza care poate ajuta contra active protection cum e trophy scazand timpul de detectie si reactie.

      • Pe sistemul „why not both”, de ce sa nu ai tzava mai potenta? Pt tunul mai mare poti scoate munitie mai buna cu uraniu saracit sau alte imbunatatiri de la celalalt mititel. Suna destul de mult a comoditate uraniul in loc de ce zice @robi deja, sa fii pregatit pt ziua de maine. In razboi tehnologia evolueaza foarte mult si trebuie sa te poti adapta. WW2 e un caz elocvent, de la tancuri mici cu tun de ~35 care „mai mergeau pt ce e acum” s-a ajuns la King Tiger si IS-2, cu improvizatii gen Marder, Stug si altele conexe, pana la teava mai mare care se putea. Insa peticeala pe cele vechi (care s-or mai fi pretat) nu era acelasi lucru nici cu cele noi, nici cu cele vechi care erau gandite sa scaleze cat de cat. Omenirea nu e fixa si nici previzibila, iar mai ales in cazuri de supravietiure e bine sa fii pregatit.

        1
        • Ziua de maine este cel putin o generatie distanta (pentru Americani) din punctul de vedere al armurii. La ora actuala nu exista solutii care sa fie mai usoare, mai eficiente si mai ieftine decat combinatia de ceramici si uraniu saracit. Chiar TARDEC a afirmat ca dupa felul cum progreseaza cercetarea in noile forme de protectie pasiva, ceva fiabil o sa apara undeva dupa 2030. Pana atunci se joaca la margini. Avantajul de viteza nu te ajuta cu nimic sa contracarezi piroane la ora actuala, multi promit si cam atata tot. Sistemele active cum sunt concepute in momentul de fata ofera protectie impotriva unor proiectile cu viteze mult mai mici (RPG, ATGM) si nu a cartuselor folosite de armamentul principal.

          2
  9. eu zic sa stam linistiti,sa nu ne ambalam ca nu o sa se faca nici utopicul MGCS nici fantomaticul SCAF. de ce ? penca francii si nemtii,doua popoare care in ultimii 2-300 de ani s-au batut precum chiorii ,nu vor reusi sa cada la compromisul perfect care sa permita aceste colaborari. singurele cat de cat reusite au fost programele transall si alphajet. in rest,cand au vrut sa inlocuiasca idiotenia f104,nemtii au apelat la o combinatie cu uk si italia si a iesit excelentul tornado .iar cand au avut nevoie de interceptorul perfect(parerea mea) typhoon,la aceeasi parteneri +….franta .care franta a preferat sa paraseasca asocierea si sa isi faca propriul rafale. daca germania intra in programul tempest alaturi de uk si italieni,da le dadeam 99% sanse de succes.asa dau restul de 1%.acum e fericire mare, macroul gerontofil se pupa cu babornita merkel si totul e perfect.dar vor disparea amandoi de pe scena politica si urmasii lor nu se stie daca vor fi la fel de pupaciosi.

    2
      • ok, vad ca se tin de mana ca „baietii” . ceva rezultate concrete in colaborarile de productie militara? in perioada respectiva ,1980-1990, germania avea excelentul leo2 iar francezii se cacaiau (in nebunia lor nationalista de unii singuri) sa isi faca un mbt de doamne ajuta(ce aveau,adica amx-30 , nu se putea numi tanc),in timpul acestei „strangeri de maini” franta spunea sictir asocierii eurofighter(ca nu acceptau aia sa fie ei sefi) si se apuca de capul ei de rafale. fix asa o sa se intample si cu MGCS & SCAF.

        1
        • „franta spunea sictir asocierii eurofighter(ca nu acceptau aia sa fie ei sefi) si se apuca de capul ei de rafale.”

          Retrospectiv, au fàcut bine ce au fàcut. Nu era vorba de „sefie”. Eurofighter nu corepundea caietului de sarcini francez pentru care noul avion trebuia sà înlocuiascà 7 tipuri de avioane si sà fie multirol. Ei nu au avut nevoie sà surubàreascà la Rafale pentru misiuni aer-sol precum fac încà la Airbus Defense fiincà a fost conceput din start asa. Inclusiv calitàti „low-observable” pe care Eurofighter nu le are si care au fost stipulate de la început.

          3
        • Așa și…..

          Franța a zis „hai sictir !” la asocierile europene….

          Ti-o fi cumva rușine cu Leclerc, Rafale, rachete, nave de toate felurile, submarine, samd ?

          Mie unu’ nu…..
          nici UK nu „stă în picioare” pe cont propriu la industria militară precum Franța….
          Nu că nu ar putea….nu vrea…
          De am fi noi jumate din ce e Franța,
          industrie și know how…hai măcar un sfert….

          1
  10. ramai la 120mm dar utilizezi M829 fara complicatii

    2
  11. Interesanta problema, si pt. mine un nestiutor se pare ca tunul de 140 (chiar 155 pt. sovietici) nu aduce prea multe noutatii cu privire la strapungerea oponentilor, dar nu pot sa ma intreb daca nu cumva totul se leaga de rachetele AT pe care poate sa le traga pe teava. Practic urmatoarea munitie folosita (in principal) sa fie racheata AT si doar ca si secundar proiectilul tip sageata. De proiectilul exploziv pt. infanterie nu ma leg, dar logica imi spune ca pot folosi capete cu fragmentatie si cu dispersie a schijelor mult mai complexa si mai eficienta. Deci numai plusuri.
    De ce o AT principala mai mare ? Pt. ca poti lovi tinta de la o distanta mult mai mare iar o racheta mai mare inseamna penetrare mai mare, rezistenta la contra masuri mai serioasa iar sistemele „anti racheta ” instalate pe tancul adversa sar putea sa nu mai faca fata.

    • nu, nu asta e logica, ci aceea de a da un impuls cat mai puternic unui penetrator. Citeste ce s-a mai explict in comentarii.
      Rachete AT poti sa tragi si din container, nu ai nevoie de teava, incarcatura fiind HEAT, deci ne-depndenta de viteza de impact, chiar fiind nerecomandat impactul la viteza prea mare.

      • Am citit toate postarile si pana la urma concluzia a fost ca o crestere a calibrului nu aduce nimic in plus (poate doar de manipulare. practic pt. calibre mari incarcarea manuala este exclusa si ai nevoie de „autoleader”). Sunt de acord ca lansare AT-urilor se poate face din canistre, dar acestea sunt exterioare si o masina de lupta care „rupe linia frontului” ar ramane fara aceste rachete la o simpla rafala de automat, de aici protejarea acestora in interiorul turelei (chiar daca in magazia de proiectile care este doar usor blindata) este mai mult decat necesara. In plus un lansator de rachete AT poate face doar acest lucru in timp ce un Tank este mult mai „versatil” putand trage cu o gama mult mai larga de proiectile. Logica imi spune ca valoarea acestor rachete care vor echipa MBT-urile va creste mult mai mult in special in randul tarilor la care arma tankurilor devine din ce in ce mai tehnica (sa nu uitam ca un tank modern de astazi a ajuns sa coste cat un avion de lupta sau elicopoter de acum 30 de ani). Dupa cum am spus, nu sunt un specialist, imi folosesc doar logica si nu am pretentia ca asa este, eu doar am expus o ipoteza….sunt convins ca voi aveti dreptate……dar daca?????

        • 1.) lansatoarele de rachete AT se pot ingloba in turela – vezi lansatorul israelian de NLOS pe platforma Magach: Perez.
          https://www.youtube.com/watch?v=AMgZy3KUSO4
          https://en.wikipedia.org/wiki/Pereh_(missile_carrier)

          2.)Ba exact diferenta de calibru iti face diferenta de penetrare cinetica, pentru ca la acelasi calibru nu poti creste la infinit lungimea tevii sau volumul camerei de ardere, proiectilul avand si el o viteza limita in aerul atmosferic. Ai datele in materialele anterioare, in link in articol, despre cu cat creste penetrarea la cal. 130mm respectiv 140mm: e crestere cu 50 pana la 80% a puterii de penetrare

          1
          • Daca e vorba de un MBT dotat cu un tun, sisteme de ochire si conducere a focului moderne, nu cred ca ai nevoie de rachete AT (nici lansate pe teava tunului, nici exterior in containere)
            Daca e vorba de un tun mediu sau usor, care poata da nas in nas cu un MBT, atunci e altceva
            Sistemele de protectie activa cel mai probabil ca vor devenii standard, astfel incat o racheta nu va mai fi pericol foarte mare pt un MBT: https://www.ads-protection.org/products/functional_principle/ sau https://www.leonardodrs.com/media/6346/trophy_datasheet.pdf
            Pe langa puterea de penetrare si raza mai mare, un tun cu teava mai lunga si / sau un calibru mai mare ofera inca un avantaj: viteza proiectilului in aproprierea tintei. Actualmente un APFSDS are la gura tunului viteze cuprinse intre 900m/s si 1750 m/s. Un sistem de protectie activa nu va putea sa contracareze astfel de pericole (cel putin nu in viitorul apropriat) astfel incat va fi proiectil vs armura

  12. Frumoasa „magaoaia” evreilor, dar din video pot doar presupune ca rachetele sunt stocate in partea din spate unde este magazia de proiectile, presupun ca blocurile din lateral fiind cele ocupate de rachete. Tot din video nu-mi dau seama daca rachetele sunt „trase” pe teava sau se ridica un capac de pe magazie si rachetele sunt lansate in aer. Am incercat sa caut si alte video si deocamdata nu am gasit unul care sa ma lamureasca (interesant este ca am gasit un video in care cineva explica cum se monteaza o macheta a acestui tank, lucru care mi se pare foarte instructiv pt. pasionatii de aceasta arma).
    Chiar si acest video arata pana la urma ca nu poti sa „arunci” niste canistre cu rachete AT pe o masina blindata si gata ai rezolvat problema.
    In privinta punctului 2 am mari dubi pt, ca simtul meu de inginer spune ca daca cresti dimensiunile penetratorului ( a sagetii) la o viteza egala la iesirea pe gura tevi conform principiului actiuni si reactiuni din fizica, fluidul strabatut (in acest caz aerul) va opune o forta la inaitare mult mai mare care va duce la scaderea vitezei „sagetii” intr-un timp mai scurt, practic la 500 de m viteza este mare (deci o energie cinetica buna) dar la o distanta de 1.500 de metri viteza sa fie mai mica (fata de o sageata mai mica) si cu alte cuvinte energia cinetica sa fie egala, iar peste 2.300 de metri viteza mai mica sa duca chiar la o scadere a energie cinetice si deci a adancimi de penetrare.
    Pare ciudat dar gandeste la un proiectil de aceleasi dimensiuni tras din arme diferite in tr-un lichid, practic arma cu viteza mai mica va face ca proiectilul sa parcurga o distanta mai mare.
    In continuare ce discutam aici sunt doar ipoteze (de exemplu eu nu stiu care sunt vitezele pe care le are o sageata la anumite distante si nici nu cred ca sunt prea multi care sa cunoasca acest lucru) in cosecinta nu detin adevarul absolut dar imi pun o multime de intrebarii, incerc sa raspund la ele si sa merg mai departe, cu atat mai mult cu cat vorbin de un subiect extrem de secretizat si cu o multime de variabile.
    Inca o data imi cer scuze daca am „poluat” atmosfera pe forum si promit sa nu mai comentez nimic….

  13. parcă suntem in ultimile luni ale lui hitler,următorul pas e cruciśătorul pe șenile.

    5

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *