Lupta comună a românilor si secuilor împotriva ungurilor. Când a aparut steagul secuiesc

Mihai Viteazu şi secuii

MihaiViteazul

Etnicii maghiari care vor să se rupă de România prin proclamarea autonomiei Ţinutului Secuiesc, au aruncat în lupta lor pentru independenţă un steag vechi de peste 400 de ani.

Ca o ironie a  istoriei, stindardul a fost conceput în timpul campaniei lui Mihai Viteazul împotriva ungurilor şi a fost folosit în lupta de la Şelimbăr, care a precedat… prima unire a tuturor românilor !

Steagul  a fost arborat pentru prima dată în timpul bătăliei de la Şelimbăr, alături de cele ale comandanţilor români ai lui Mihai Viteazul.

Pe data de 28 octombrie 1599 in batalia de la Şelimbăr secuii aliati cu Mihai Viteazul aflati sub acelasi steag secuiesc pe care il agitau de curand extremistii maghiari de la Targu Mures ii ucideau pe dusmanii maghiari .

 

Iată ce spune istoricul Pál Antal Sándor, membru al Academiei Maghiare: “Steagul a fost creat în 2004, din iniţiativa Consilului Naţional Secuiesc, şi a fost conceput ca formă de un muzeograf din Sfântu Gheorghe, Konya Adam.

A fost inspirat dintr-un steag din anul 1601, steagul de campanie militară a pedestraşilor secui conduşi de Moise Secuiul”. Acest Moise a condus secuii într-o răscoală împotriva nobilimii maghiare, care le luase drepturile… Pál Antal Sándor are dreptate, dar cu o eroare de doi ani.

În anul 1599, când Mihai Viteazul traversa defileul Oltului pentru a cuceri Transilvania, secuii au trecut imediat de partea armatei românilor şi au venit la Şelimbăr să-l sprijine pe voievodul muntean, care le promisese restituirea drepturilor furate de nobilii maghiari.

Ridicarea la arme a secuilor fusese una spontană, iar oamenii conduşi de Moise aveau nevoie de un stindard care să îi reprezinte în luptă.
Atunci a fost conceput steagul secuiesc, aşa cum apare şi astăzi.

Iar sub stindardul pe care corpul de armată al lui Moise Secuiul l-a purtat în oastea voievodului muntean a fost câştigată bătălia de la Şelimbăr, care a dus, după şase luni, la prima unire a tuturor românilor: cea sub Mihai Viteazul.

selimbar

                                                Batalia de la Selimbar

La 5 octombrie 1599, Mihai pătrunde în Ardeal prin pasul Buzăului. În acelaşi timp, pe Olt, o altă armată munteană, condusă de fraţii Buzeşti şi Baba Novac, venea în ajutorul domnitorului. Joncţiunea s-a făcut la 16 octombrie în satul Şelimbăr, iar armata lui Mihai, în mare parte formată din secui, valahi şi haiduci balcanici, număra aproape 20.000 de oameni. Andrei Bathory îi opunea un număr egal de ostaşi.

Secuii au trecut imediat de partea armatei românilor şi au venit la Şelimbăr să-l sprijine pe voievodul muntean, care le promisese restituirea drepturilor furate de nobilii maghiari. Ridicarea la arme a secuilor fusese una spontană, iar oamenii conduşi de Moise aveau nevoie de un stindard care să îi reprezinte în luptă.

Atunci a fost inventat steagul secuiesc, aşa cum apare şi astăzi. Iar sub stindardul pe care corpul de armată al lui Moise Secuiul l-a purtat în oastea voievodului muntean, a fost câştigată bătălia de la Şelimbăr, care a dus, după şase luni, la prima Unire a tuturor românilor: cea sub Mihai Viteazul.

Primul atac a fost dat de neobositul Baba Novac, urmat imediat de un contraatac al armatei cardinalului. Valahii s-au repliat şi au atacat din nou, dar au fost respinşi pentru a doua oară şi se părea că vor pierde bătălia.
Este momentul în care Mihai, la fel ca în bătălia de la Călugăreni, intră personal în luptă, în fruntea propriei armate, moment care decide sorţii bătăliei, transformând înfrângerea iminentă într-o victorie răsunătoare.

mihai-alba-iulia-lecca(1)

Intrarea glorioasa a  lui  Mihai Viteazul in cetatea Alba Iulia,dupa victoria de la Selimbar

Andrei Bathrory alege să fugă, dar este prins de secui şi decapitat, în coliba unui tăietor de lemne, iar capul său avea să fie adus lui Mihai .
La 1 noiembrie 1599, Mihai pătrundea în Alba Iulia asemenea unui mare învingător. Ardealul se afla la picioarele sale.
Nu mai rămânea decât Moldova, pentru ca Dacia să fie refăcuta.

Iata prin urmare, unde poate duce lipsa de cultura istorica : steagul secuiesc, simbolul luptei comune a secuilor si romanilor impotriva dusmanului comun – ungurii, a fost ‘resuscitat”in 2004, ca forma de lupta a ungurilor impotriva…hartii Romaniei.

RTEmagicC_06-07-foto-3--.jpg

Iar secuii, care nu mai stiu acum  nici cine sunt, nici cine i-a asuprit si nici cine le-a facut bine,accepta sa participe la scenariul rusinos al propriei lor manipulari.

Sursa: Cer si Pamant Romanesc

21 de comentarii:

  1. Este prea târziu,sunt iremediabil maghiarizati. Nu isi cunosc trecutul,însă nici autoritatile romane nu fac nimic ca sa restabileasca adevărul -uite cine sunteti,uite cine va sunt prietenii,uite cine va manipulează si va minte. Acest articol ar trebui intens mediatizat. Oricum rămâne cum vrem noi si nu aburitii aia de bozgori autonomisti,si-anume, autonomie NEM!

    • Heracliticul 2015

      ÎNTRE ANII 1945-1989 AUTORITĂȚILE STATULUI ROMÂN AU FĂCUT TOT CEEA CE A ȚINUT DE ELE,DE DORINȚE COMUNE ROMÂNO-MAGHIARE PENTRU A MUNCI,TRĂI,CONSTRUI ÎN SPIRITUL FRĂȚIEI:BUNĂ YIUA-JO NAPOT-GUTEN TAG

  2. „Faţa de pernă numită steag secuiesc

    Referitor la simbolistica steagului secuiesc mediatizat excesiv în ultima perioadă se cuvin făcute precizări. Trebuie ştiut faptul că secuii nu au utilizat, până de curând, simboluri naţionale diferite de cele ale restului maghiarilor. Steagul secuiesc actual este o creaţie personală a lui Konya Adam, fostul director al Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu- Gheorghe, izvorât din activitatea ideologică a Consiliului Naţional Secuiesc, acesta prezentând ca soluţie propunerea amintitului personaj. Procesul prin care s-a ajuns la crearea propagandisticcomercială a steagului a demarat încă din anul 2008, când liderii maghiari ai UDMR şi CNS au ajuns la concluzia că în lupta lor pentru fărâmiţarea României şi crearea unui stat în stat este nevoie şi de un steag care să demonstreze că în mijlocul ţării există o entitate statală distinctă, înarmată cu toate atributele statale, inclusiv steag. UDMR aflându-se la guvernare, a lăsat în grija CNS problema inventării steagului secuiesc. În acest sens, CNS (apropo, organizaţie neînfiinţată legal în România) a adoptat două hotărâri, ultima în 2009, susţinând de fiecare dată proiectul de stemă şi drapel propus de Konya Adam. Trebuie menţionat că propunerea înaintată nu a fost nici măcar susţinută teoretic într-un mod adecvat, întrucât nimeni dintre cei cu drept de vot din CNS nu a dispus de nivelul de cunoştinţe în heraldică şi vexilologie pentru a crea ceva în spiritul autentic tradiţional secuiesc. Loialitatea fanatică faţă de conducere i-a determinat pe delegaţi să adopte propunerea fără a aduce argumente, critici sau propuneri serioase. Aşadar, steagul secuiesc nu este un simbol tradiţional autentic, ci tentativa exaltată, făcută „pe genunchi” de a crea musai, musai un steag secuiesc. Stema adoptată este, în linii generale, aproape identică cu cea donată de regele Sigismund, însă caracterul reprezentării ei diferite pune destul de mult sub semnul întrebării legitimitatea acestei modificări. Modificarea constă în înlocuirea soarelui cu o stea. Explicaţia a fost următoarea: colţurile stelei simbolizează cele opt (!) scaune secuieşti. Eliminarea din stemă a motivului istoric al soarelui constituie, de fapt, o lezare gravă a tradiţiilor secuieşti.

    Steagul secuiesc – cromatica unei cutii de cereale

    Drapelul aşa-zis secuiesc se prezintă, aşadar, în dungi albastru- auriu-albastru, pe dunga albastră superioară fiind steaua ca un soare şi luna plină, preluate din stemă. Autorii acestui steag susţin că albastrul şi auriul sunt culori secuieşti tradiţionale, ca atare exclusiv acestea ar putea fi reprezentate pe drapel. În argumentaţiile lor invocă de fiecare dată drapelul de luptă din 1601 al lui Szekely Mozes – unicul principe transilvan de origine secuiască – şi drapelul auriu-albastru din mâna Sfântului Ladislau, de pe stema comitatului Mureş- Turda, ca o dovadă a faptului că aceste culori se regăseau din cele mai vechi timpuri în simbolurile naţionale secuieşti. În ceea ce priveşte drapelul de tip Szekely Mozes, acesta nu poate fi atribuit cu o deplină certitudine celui pe atunci doar conducător al armatei, ulterior devenit principe. Cert este, însă, faptul că acesta nu a avut un drapel propriu şi cu atât mai puţin secuiesc… Cei care încearcă să ne convingă de altceva nu sunt deranjaţi nici de faptul că într-o imagine de epocă, culorile drapelului cu monograma Z.M. nu sunt albastrul şi auriul, ci albastrul şi albul (argintiu), şi că albastrul şi auriul au fost culorile principatului transilvan, nu ale secuilor. În ceea ce priveşte drapelul în culorile auriu şi albastru, ţinut în mână de Sfântul Ladislau, acesta nu avea nimic în comun cu Szekely Mozes. Utilizarea culorii albastre în steag, în afară de faptul că folosirea ei în trecutul naţional are rădăcini foarte slabe, nesemnificative, nu le provoacă secuilor sentimente de apartenenţă şi de identificare. De altfel, nu înseamnă şi nu reprezintă nimic, cel puţin nu în privinţa legăturii dintre vechii şi actualii secui. Iar legătura ei cu caracterul maghiar este şi mai slabă. După cum am arătat, în istoria secuimii nu există semne ale utilizării mai îndelungate a unui drapel sau altul, care să demonstreze clar care sunt culorile naţionale secuieşti. Secuii au avut însă, ca simbol cromatic, pe costumele tradiţionale, combinaţia dintre roşu şi negru, niciuna dintre cele două culori nefiind preluate pe steagul secuiesc. Criticii secui ai steagului au afirmat în numeroase rânduri că steagul secuiesc are o cromatică ce ţine de regulile strategiilor de marketing contemporane, decât de tradiţiile secuieşti, comentând că acesta se aseamănă mai degrabă cu un ambalaj pentru o cutie de cereale, decât cu un autentic simbol secuiesc.

    Stema României, mai secuiască decât steagul secuiesc

    Simbolurile secuieşti se regăsesc în stema actuală a României, stemă realizată, de altfel, de un specialist maghiar, Keopeczi Sebestyen Jozsef – a declarat, pentru ziarul online Uj Magyar Szo, heraldistul din Sfântu-Gheorghe Szekeres Attila Istvan. Membru al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române şi al Societăţii Maghiare de Heraldică şi Genealogie, Szekeres Attila Istvan susţine că stema României, care există sub forma actuală din 1992, este, de fapt, stema regală a României Mari din 1921, din care s-au înlăturat însemnele regalităţii. Aceasta este o stemă împărţită în patru câmpuri, la care se adaugă o inserţie, având, aşadar, în total cinci câmpuri. În al patrulea câmp se află stema Transilvaniei sub forma în care a fost folosită timp de secole. „Stema aceea i-a fost acordată Transilvaniei, în anul 1765, de către Maria Terezia, în 1921 fiind inserată, fără modificări, în stema României Mari, simbolizând Ardealul împreună cu Maramureşul şi Crişana” – a explicat heraldistul, pentru site-ul maghiar. Simbolurile secuieşti – semiluna şi soarele, cu inscripţia „Sigillum nationis Siculicae”, datează din perioada Dietei transilvane care a avut loc la Sebeş, între 24 mai – 15 iunie 1659, celelalte „naţiuni unite” din Unio Trium Nationum (secui-maghiari- saşi) din Transilvania fiind simbolizate de vulturul negru al nobilimii maghiare, respectiv cele şapte bastioane reprezentând cetăţile săseşti („sieben burgen”: Bistriţa, Sibiu, Cluj, Braşov, Mediaş, Sebeş, Sighişoara). Toate aceste simboluri au fost preluate din stema medievală a Transilvaniei în stema României Mari din 1921, iar mai apoi în cea actuală, în 1992. Szekeres Attila Istvan a mai declarat pentru Uj Magyar Szo că, personal, în niciun caz nu ar arbora steagul secuiesc sub forma în care acesta este utilizat acum, fiind pus în circulaţie de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). „Acest aşa-zis steag secuiesc este luat dintr-un model de broderie de pernă. Varianta corectă din punct de vedere istoric este diferită de acest fals steag prin amănunte esenţiale pentru un heraldist: soarele trebuie să se sprijine pe o singură rază, nu pe două, iar semiluna ar trebui să fie crescătoare, nu descrescătoare. Această făcătura, în jurul căreia se face acum atâta tevatură, a ajuns să fie împărţită peste tot, ca la talcioc, fără să fie întrebaţi specialiştii” – a opinat heraldistul din Sfântu-Gheorghe. ”
    http://www.condeiulardelean.ro/articol/fata-de-perna-numita-steag-secuiesc

  3. La recensamantul de acum 15 ani se declarasera vreo 500 de secui, posibil ca la cel de acum 3 ani sa se fi declarat maxim 1.000 de secui. Propaganda serviciilor maghiare incearca sa creeze o confuzie, ”nu maghiarii vor autonomie ci secuii”, ”maghiarii sunt loiali Romaniei”, ”maghiarii vor sa traiasca in prietenie cu romanii”.
    La fel au introdus si termenul de autonomie in revendicarile lor, prima data au cerut ”autonomie culturala”, ” noi vrem autonomie culturala intr-un stat national unitar roman”, acesta era discursul la zi ai bolsevicilor maghiari(UDMR) iar acum vor autonomie teritoriala ca nu le mai ajunge cea culturala.
    Serviciile maghiare incearca sa creeze confuzie in cadrul opiniei publice romane, incearca sa arunce toata responsabilitatea cererilor autonomiste in carca celor 500 de secui in timp ce comunitatea maghiara este prezentata ca aparatoare a legilor tarii.

  4. Secuii nu prea se iubesc asa mult cu restul maghiarilor din Romania. Eu stiu treaba asta personal, chiar de la ei. Le sunt antipatici unii altora. Maghiarii ii considera pe secui inapoiati, iar cei din urma pe unguri in caracterizeaza ca aroganti si znobi….cu nasul pe sus si egoisti. Din pacate ei au fost puternic maghiarizati in perioada austro-ungara. La crearea acestei majoritati etinice au contribuit, din pacate, si romanii. Au masat, la recomandarile lui Stalin, o parte dintre maghiari in secuime…pastrand si ungurii adusi in zona de Horty in perioada in care a stapanit Ardealul de nord. Idea era sa-i ‘rarefieze’ prin conditiile climatice relativ vitrege si economice dezavantajoase, dar mai mult au contribuit la dezechilibrarea balantei etnice din zona, si asa defavorabila romanilor. Eu as fi optat pentru altceva, mai degraba ii imprastiam peste tot in Romania, decat sa-i duc gramada intr-un loc! Pacat este ca dpdv etnic, atat ungurii, cat mai ales secuii, sunt o combinatie de asiatici(procent mic) cu localnici(romani) in procent mare, pe care i-au asimilat. Se vede si in portul lor lucrul asta, nu doar pe chipuri!

    • Draga CEZAR nici ardeleni nu se iubesc asa mult cu moldoveni(cu moldovencele lucrurile stau altfel 😀 )dar pana la urma sangele apa nu se face. Ca sa te scutesc de eventuale observatii privind deosebirile dintre unguri si secui a-ti amintesc ca atat timp cat au aceeasi limba si aceeasi religie reprezinta aceeasi masa de manevra utilizate de diversi politicieni de la Budapesta sau UDMR
      Ce ma amuza pe mine la acesti domni este faptul ca toti ofteaza dupa Ungaria
      Mare dand ca exemplu al progreselor facute acum 150 de ani in ARDEAL realizarile Imperiului Habsburgic din care am facut toti parte
      Uita cu buna stiinta toti acesti mari ” patrioti” maghiari ca la 1918 UNgaria era o tara bine industrializata in comparatie cu noi iar acum este o tara preponderent agricola, multumita conducatorilor „exceptionali” care i-au urmat Imparatului Frantz-Iosif indiferent ca s-au numit Bela Kun,Horty,Kadar sau Victor Orban

  5. http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/Europa/Premierul+albanez+avertizeaza+ca+tara+sa+si+Kosovo+se+vor+uni+Re

    Ca sa pastram ritmul impus de recentele declaratii ale fostului presedinte al Romaniei vis a vis de viitoarea si inevitabila, la un momentdat, unire cu tara mama…..albanezii se pare ca ii calca fidel pe urma anuntand o viitoare unire a Kosovo cu Albania! se incing apele si prin Balcani…butoiul cu pelberi, bata-l vina!

  6. Sa nu credeti ca secuii ne sunt aliati, sunt mana in mana cu ungurii.

  7. deci secuii despre care sunt surse deja din secolul 15 ca ce organizati erau, abia pe la 1600 au avut si ei saracii steag prima oara, si asta de la un valach

    si istoria nu e falsificata….

    • Nu a scris nimeni ca „atunci au avut si ei saracii steag prima oara” ci ca „Atunci a fost inventat steagul secuiesc, aşa cum apare şi astăzi”.

      Intelegi diferenta ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *