Noi concepte de vehicule blindate de cercetare si lupta a infanteriei

 General-Dynamics-FRES-SV-Scout2

General Dynamics FRES SV Scout

Cu ocazia ultimelor saloane internationale de tehnica militara au aparut noi concepte de vehicule militare blindate usor care se bucura si de noi solutii de armament si protectie, atat in ceea ce priveste coca de baza cat si blindajul aditional.

Scout_SV_CT40_40mm_automatic_cannon_two-man_turret_General_Dynamics_UK_640_001

Vehicul senilat bllindat usor Scout SV CT40, tun cal. 40mm

Primul prototip pre-productie al vehiculului blindat usor pe senile Scout SV CT40 al General Dynamics UK pentru programul armatei britanice de inlocuire a flotei de vehicule CVRT, a fost prezentat la expozitia DVD (Defence Vehicle Dynamics) din Millbrook.

m02006120900244

Turela CT-40

Versiunea de recunoastere PMRS (Protected Mobility Recce Support), Scout SV, este dotata cu un tun de 40mm operat de o turela stabilizata operata de doi oameni si are masa totala medie de 38 de tone, propulsata de un motor de 600kW. Transmisia este automata iar trenul de rulare are galeti cauciucati, vehiculul putand rula cu 70km/h maxim pe o distanta de 500km, putand urca pante de pana la 60% si transee de 2,5m latime.

8192576231_b4638350a5_z

Tunul automat CTA-40mm alaturi de gama de munitie

Pe turela se poate monta si o a doua turela telecomandata pentru armament usor, in locul instalatiei primare de vizare, turela dispunand si de 8 lansatoare de grenade fumigene. Vizorul primar si cel secundar, furnizate de Thales UK, sunt integrate cu o unitate de procesare a senzorilor si impreuna cu sistemul de stabilizare permite orientarea rapida catre tintele desemnate si angajarea lor din miscare.Vizorul primar poate integra si un laser de desemnare a tintelor iar cel secundar beneficiaza de ecran TV color de inalta definitie si canal optic cu raza mare, corelata cu bataia maxima a amamentului principal. Vehiculul, prima platformaq de lupta complet digitizata, dispune si de capacitatea de a integra pachetele prezente si viitoare ISTAR (Intelligence, Surveillance, Target Acquisition and Reconnaissance) si poate transmite video pe ethernet (VIVOE) care permite distribuirea imaginilor in timp real, atat de necesar misiunilor de recunoastere prin lupta.

 SV_MTR_roll_out_1

Platforma «nuda» 

Protectia vehiculului este alcatuita din blindaj modular, detectie acustica, vizoare termice si alti senzori. In acelasi timp design-ul carcasei si al grupului propulsor permit o rezerva de crestere de masa de 25%.si de 100% pentru subsistemele de energie electrica si date, arhitectura electronica permitand modernizari relativ usor de integrat pe intregul ciclu de viata al echipamentului.

 

Aceasta este doar o varianta a unei paltforme comune customizabile in mai multe versiuni :

7197353736_bdc5cc7517_z

– Scout SV – PMRS: Protected Mobility Recee Suport

7197353916_c9f3317a99_z

– Scout SV – Repair: Repair armoured vehicle

7197354098_9e2d9227b2_z

Versiunea Recovery Vehicle

– Scout SV – Recovery: Armoured recovery vehicle

 

Video Scout SV:

 

O alta varianta prezentata a Scout SV – PMRS (Protected Mobility Reconnaissance Support) este cea echipata cu turela telecomandata Konsberg Protector cal.12,7mm ghidata de un sistem Detached Line of Sight (DLOS) (care ofera incadrarea tintei independent de solutiile de tragere si munitia folosita), varianta apropiata de cea a unui transportor de trupe.

Scout_SV_PMRS_Protected_Mobility_Recce_Support_tracked_armoured_vehicle_General_Dynamics_British_Army_002

Protected Mobility Reconnaissance Support

Capacitatea de transport este de 6 militari complet echipati incluzand soferul si tragatorul, accesul in compartiment facandu-se prinr-o usa spate cu deschidere spre dreapta.

Vizorul termic si solutiile optice de pe aceasta turela permit un camp de vedere de 45% si o capacitate de marire a imaginii de 30x.

Scout_SV_PMRS_Protected_Mobility_Recce_Support_tracked_armoured_vehicle_General_Dynamics_British_Army_details_001

Turela Konsberg Protector pe Scout SV PMRS.

 

O alta premiera recenta este conceptul de vehicul de lupta pe senile blindat usor – PMMC (Protected Mission Module Carrier) G5 al companiei germane FFG, un concept modular (cu module interschimbabile in functie de misiune) si flexibil. Scopul este de a asigura o capacitate mare de transport alaturi de protecite si mobilitate ridicate, precum si flexibilitate in desfasurarea pe campul de lupta.

PMMC_G5_tracked_Protected_Mission_Module_Carrier_G5_FFG_Germany_German_defence_industry_military_technology_001

FFG PMMC (Protected Mission Module Carrier) G5 la Eurosatory 2014

PMMC G5 a fost conceput pentru a corespunde cerintelor pietei interne dar si externe, cu o mare capacitate de transport dublata de flexibilate si protectie ridicata la mine si DEI (Dispozitiv Expolziv Improvizat) chiar in varianta de baza, protectie care corespunde astazi unor vehicule cu tonaj sensibil mai mare decat acest nou concept.

g5-dscn0143emkuu

Interior PMMC

Protectia balistica poate fi si ea imbunatatita cu ajutorul unor kit-uri de blindaj suplimentar. Bazat pe cererea clientului se poate oferi un set de module interschimbabile in functie de misiunile cerute de acesta, module care pot fi inlocuite in cateva ore in teren, pe structura vehiculului. Modulele de rezerva pot fi stocate in containere standardizate ISO, usor de transportat.

PMMC_G5_tracked_Protected_Mission_Module_Carrier-G5_FFG_Germany-German_defence_industry_military_technology_640_001

PMMC

 

Video PMM G5:

Noi ramanem pe moment cu MLI-84M, cele 99 de bucati care au putut fi modernizate, desi inca 67 de turele OWSR-25 stau in depozit asteptand un potential cumparator, chiar daca alte cateva zeci de MLI-84 nu au fost inca modernizate, cat sa echipam alte 2 batalioane.

Daca tot ne gandim la un program TBT, desi nu mai exista buget alocat, poate ar trebui sa luam in calcul tot un astfel de concept modular, platforma comuna atat pentru un transportor 8×8 cat si pentru un vehicul de lupta al infanteriei senilat si blindat usor, asa cum a fost cazul programului SEP… dar si al Stryker.

 http://www.acttm.ro/romana/images/stories/centre/G/g21.jpg

TBT_8x8

Insa cine s-o faca gratuit?! Iar MApN, din lipsa de fonduri si de gandire pe termen lung si plan multianual nu pare sa se mai comporte ca un partener si initiator al programului TBT, asa cum era in 2010.

 

 

Marius Zgureanu

 

 

Citeste si:

http://www.rumaniamilitary.ro/reinfiintati-arma-cavalerie-inlocuirea-tunului-antitanc-cal-100mm

http://www.rumaniamilitary.ro/tunul-pe-roti-o-clasa-de-vehicule-necesare

http://www.rumaniamilitary.ro/masina-grea-de-asalt-a-infanteriei-o-noua-moda

http://www.rumaniamilitary.ro/mli-84-m2-posibilitati-de-modernizare-suplimentara

http://www.rumaniamilitary.ro/concepte-mli-ul-romanesc-dupa-mli-84m

 

 

46 de comentarii:

  1. Toate aceste masini sunt concepte vechi.
    In ziua de azi esti lovit „DE SUS”
    A dica vine racheta care se desface in mai multe mine care cad de sus si se auto-dirijeaza pe blindat. Partea de sus nu o prea vad protejata ,nici ca forma.
    Normal trebuia sa aibe forma de triughi sau triunghiuri, sfera etc…

    • capatu` satului

      inainte de atacu` rachetei, tinta trebuie iluminata laser, impotriva acestuia sunt senzori si grenade fumigene sau alte mijloace de protectie;
      pt. atacu` rachetei vor produce un concurent pt. shtora, daca nu`l au deja…

    • Dacule, ambele concepte sunt recente iar in majoritatea cazurilor tinta nu e lovita de sus.
      e drept ca si rachete gen Javelin lovesc in plan vertical, dar acesta este scopul contramasurilor de iluminare si a blindajelor pasive si active hard-kill/soft-kill (gen Shtora sau pe celalalt principiu – Trophy, Quick-Kill, etc).

      • Eu zic sa va uitati la filmu de mai jos la minutu 2 ;20 si sa vedeti ca desi transportorul senilat avea maluri de pamant in jurul lui , a fost distrus ca si celelalte din film.
        Probabil au fost rachete care cautau tinta.
        http://www.youtube.com/watch?v=YnSmHr7scA8

        • Dacule, si ce-i cu asta?
          Compari un BMP-1, MLI de prima generatie, cu astea actuale, care au protectie activa, blindaj reactiv, etc. etc. ? Pana si modernizarea noastra MLI-84M mai poate cate ceva, ca nu e chiar chel… Eu am propus sa-i mai adauge niste extra-blindaj… dar cred ca ramane asa cum e…

          iti dau extras de aici, ca vad ca nu vrei nicicum sa citesti 🙂
          http://www.rumaniamilitary.ro/blindajul-principala-arma-a-vehiculului-de-lupta

          „ADS (Active Defense System) este un sistem activ cu reactie la nivel de microsecunda (560 microsecunde), comparativ cu milisecunde pentru Quick Kill Raytheon (video aici), Trophy Elbit (video aici) sau Iron Fist al IMI (video aici), permitand angajarea unor amenintari mult mai apropiate de vehicul (pana la 10 metri). Are la baza senzori montati la 360 de grade si unu procesor care stabileste care modul din apropierea punctului de impact calculat pe baza traiectoriei amenintarii va angaja proiectilul cu ajutorul unui fascicul energetic. Sistemul porneste de la 140kg pentru vehicule usoare si urcand la 500kg pentru cele grele. AMAP-ADS este un sistem hard-kill impotriva proiectilelor de calibru mare, testat pe mai multe vehicule, inclusiv unele usoare, 4×4, (Marder, SEP, CV90120, AMV 8×8, LMV Iveco) si dezvoltat de filiala ADS Gesellschaft für aktive Schutzsysteme, a firmei germane IBD Deisenroth Engineering.

          – Plafonul vehiculelor poate fi blindat impotriva submunitiilor de artilerie si loviturilor penetrante cu AMAP-R, alcatuit din doua straturi, primul cu densitate de doar 25 kg/m², ambele avand o densitate conjugata de 120 kg/m² in timp ce blindajul conventional ajunge la 450 kg/m².”

        • @Dacul dd …

          ce rachete ??? ….. mortiere , vecine

      • scuze ca deviez subiectul, dar tot despre dotarea Armatei romane as vrea sa intreb. se aud zvonuri pe facebook ca s-ar fi gasit acumulatori pt submarinul Delfinul al Romania navy. si ca in viitorul apropiat ar fi operabil dtpdv, speram. asta in cazu ca nu ar mai trebui, pt a fi operabil si alte echipamente. ce noutati aveti in acest sens?

  2. no offence dar niciodata nu reusesc sa citesc pana la capat comentariile dacului.

    Ma intreb daca aia care se ocupa cu inzestrarea armatei stiu chestiile astea sau daca exista un plan sau o vizioune pt dotarea armatei romane. Ca prea multe noutati n am vazut in ultimii 10 ani. A fost o perioada mai buna cu Bizonul, Jderul si Lancerul dar acum e nevoie de altceva.

    adica daca tot latram de dupa gard la urs – si strigam rusilor ca s motherf***r teroristi – ar trebui sa avem si niste muschi. deocamdata suntem bun de gura, si cat de cat buni de urechi (cu radare si alte chestii smecheresti). muschi ,… mai tre sa mergem la sala – sau la hala de productie mai exact

    1
  3. De remarcat faptul că acest vehicul are o greutate de mai mult de două ori cât cea a MLI-84. Puma nemților se poate duce și până la 43 de tone iar BMPT-ul rușilor merge până la 47 (ei mai au și BTR-T – 38 tone).
    APC-urile și IFV-urile încep să devină niște vehicule aproape la fel de grele și bine apărate ca tancurile. Trebuie să ținem cont de acest trend (care este justificat) și dacă, printr-o minune, în viitor se decide achiziția de echipament nou, acesta trebuie să corespundă acestui nou standard. Epoca vehiculelor tip BMP (și implicit MLI-84) și tip BTR (și implicit a TAB-urilor actuale), care sunt incapabile a rezista unei lovituri cu armă anti-tank, este depășită.

    1
    • PAi BMPT si BTR-T sunt pe sasiu de tanc, ca si Namerul israelian sau cele ucrainene.

      Problema e ca celelalte, considerate usoare, ating cu kit-urile de protectie maxima masa unui tanc rusesc mediu T-72 in varianta initiala, de baza… Ori in cazul asta nu mi-e clar care e ratiunea sa mai pornesti de la o arhitectura de MLI, cand poti sa pornesti direct de la un sasiu comun tanc-MLI, care in timp poate primi tone bune de extraprotectie fara penalizari in mobilitate.

      O explicatie o fi ca e aerotransportabil si parasutabil daca e transportat separat vehiculul si kit-urile de blindaj suplimentar…

      O alta e ca sunt costuri mai mici pentru arhitectura unui vehicul de baza mai usor… deci echiparea si dotarile sunt mai flexibile…

      La MLI-84 se adauga si necesitatea flotabilitatii, atat cat a mai ramas, cu pregatirile de rigoare…

      • Bine zici. Un vehicul ușor ca MLI-84 își are rostul doar în anumite situații (vehicul aeropurtat, vehicul amfibiu, vehicul ieftin – cum ai zis). Pentru grosul operațiunilor însă, e nevoie de altceva.
        Îmi place foarte mult ideea rușilor de o platformă universală, un șasiu care să fie folosit și la tancuri, și la transportoare blindate, și la vehicule anti-infanterie, și la vehicule anti-aeriene, și la artilerie autopropulsată și la vehicule de recuperare și deja am obosit să mai enumăr 🙂 . Acum nu știu dacă o să le iasă chiar așa de bine, dar ideea nu este rea, gândindu-ne la simplicitatea logisticii, producției și la costurile reduse pe care le oferă.

        http://en.wikipedia.org/wiki/Universal_Combat_Platform_T-99

        • Pai eu as merge pe 2 platforme comune, in functie de ce ar cere si armata… candva:

          1. TBT/MLI amfibiu/aerotransportabil-parasutabil in varianta de baza, cu module interschimbabile in functie de misiuni, iar cu blindaj suplimentar undeva pe la 30t+, neamfibiu…

          2. MLI greu/tanc 35-40t in sus…, probabil si cu derivat gen BMPT, care ar merge bine in prima faza pe sasiu de T-55.

  4. Matale tot cu tanculetzele 🙂

    Se tot duc tot in in sus.

    Vehicul blindat „usor” pe senile de 38 de tone…cam usurel…vehiculul… ale noastre de 17.6 tone sunt categoria musca.

    Ca vad ca ajung incet incet ca vehiculele usoare sa aiba acceasi protectie si greutate ca si tancurile. Mobilitate ceva mai redusa plus costul marit presupun.

    Care e acuma filozofia MLIului, sa reziste la ce calibru sau ce proiectile?
    La ultimele modele de rachete AT sau APDSFS/HEAT nu cred ca rezista, ca un prea rezista nici tancurile.

    Tunurile au ajuns la 40mm, alea de 30 devin subtirele, ma intreb cum or fi alea de 25 🙂

    „Insa cine s-o faca gratuit?!”

    Bre, Biserica are bani 🙂

    Daca astia ar fi dastepti ar baga dezvoltarea TBTul la programele multianuale ale Patriarhiei. Le dai cate un TBT per Episcopie sa se duca cu ele la pomeni si sa vezi ce incantatzi or sa fie. Vopsite in alb cu steagul Patriarhiei cu Patriahul salutand din chepengul ala, asta daca ai incape burdihanul, daca nu, facem variante custom cu gaura largita.

    Si impuscam o gramada de iepuri dintr-odata: avem bani pt dezvoltarea vehiculului, la nevoie armata lui Christos are dotare corespunzatoare campului de lupta spiritual modern, confort pt deplasarea episcopului plus cei 6-8 din suita, sunt protejati de agresiunile enoriasilor sucariti de prea mult lux al fetzelor bisericesti si asa mai departe, protectie NBC etc.

    „Ma intreb daca aia care se ocupa cu inzestrarea armatei stiu chestiile astea sau daca exista un plan sau o vizioune pt dotarea armatei romane.”

    Crede-ne ca ne-am intrebat si noi in ultimii ani 🙂 da’ acuma ne-am cam linistit…

    „Ca prea multe noutati n am vazut in ultimii 10 ani.”
    Dupa bugetele estimate as zice ca n-o sa prea vezi nici in urmatorii zece 🙂

    „A fost o perioada mai buna cu Bizonul, Jderul si Lancerul dar acum e nevoie de altceva.”
    Altceva….hmmm…

    Pai 12 F16, 31 Piranda III, 16 Panhard si daca avem noroc si vreo 20-30 de Leoparzi.
    Ajunge? 🙂

  5. Ignorati total relieful Romaniei si necesitatile reale de aparare. Banuiesc ca nimeni de aici nu se indoieste de capacitatea rachetelor Spike de a demola monstrii de 50-60 de tone…
    Pentru aviatie, f16 in caz de razboi poti sa primesti din stocurile americane oricate, lucru problematic pentru orice alt avion. Important e sa avem cat mai multi piloti pregatiti sa le foloseasca si de asta se vor ocupa prietenii de peste ocean.
    Incercati sa judecati dotatre tinand cont de faptul ca suntem parte din NATO. Romania nu e Ucraina

    • Pai ca si capacitate de lovire, am impresia ca MLI-84M e in acest moment cel mai periculos vehicul din inventarul fortelor terestre, tocmai pentru ca are Spike, chiar daca blindajul nu se compara cu cel al TR-85M1, nici el foarte gros…
      Ar mai fi LAROM, cu conditia sa dispuna de lovituri cu raza + 40km…

      • MLi-ul nu este „cel mai periculos vehicul” ci este singurul care la o adica poate da cu ceva serios dupa vreun inamic, ca in rest vorba lui Mircea „Alien” Dusa, „pe timp de pace va aparam, da la vreme de razboi tot labutele in sus sunt mai indicate!” Daca stie omul ce vorbeste…stie! 🙂

        1
    • am si eu o intrebare: nu mai putem fabrica niste MLVM-uri macar bineinteles modernizate,daca, cum se aude ca MLI-84 nu mai putem fabrica? sau trebuie proiectat si fabricat pt armata romana un nou concept de vehicul senilat modular. sunt cateva proiecte in lume la care am putea colabora, ca cele prezentate in acest articol, vehiculul shenilat sa fie capabil sa aiba toate tipurile de configuratii posibile : MLI, MLVM, AT-tun(105,120) si rachete, artilerie autopropulsata-mortier 120mm si tun-obuzier 155mm, AA-rachete si tunuri automate 30;35mmx2, radar, punct de comanda, ambulanta, recuperare,etc. mai intreb daca stie cineva : dc armata romana nu a achizitionat MT-LB/MT-LBu innainte de 1990? poate ca ar fi bune niste AAV-7 A1 pt infanteria marina.

      1
  6. Bre, intrebai mai sus

    „Care e acuma filozofia MLIului, sa reziste la ce calibru sau la ce proiectile?”

    Asta in conditiile reale de aici, terenul specific, doctrina de aparare etc

    Nu prea vad rostul sa le transformi pe toate in tancuri, cel putin la nivelul nostru.
    Ca evreii or avea nevoie de niste magaoi d’astea ca sa intre prin zonele alea inguste din Gaza, or avea.

    Dar nu vad rostul sa faci TOATE MLI-urile de 40-50 de tone, tancuri fara turela dar cu 6 militari la bord.

    Si nu inteleg care e rostul la atata blindaj la MLI.
    La ultimele modele de rachete AT Javelin/Spike/Kornet sau 120-125mm APDSFS/HEAT nu cred ca rezista oricum, ca nu prea rezista nici tancurile.

    Raman tancurile super blindate in fatza ca forta de lovire si eventual incasare, MLIurile mai ascunse asa in spatele lor pt sprijin.

    MLIurile ar trebui sa reziste la un 12.7-30mm si insotind tancurile sa loveasca cu tunul de 30(sau ma rog, la prosti 25) transportoare, camioane, forta vie iar in tancurile adverse sa dea cu rachete.

    Contra rachete AT poate numai protectia activa + perdele de multe fumuri fumuri

    Contra un APDSFS de 120-125mm din tungsten care vine spre tine cu >1.5km/s cel mai bine e sa nu fii pe directia lui.

    Si atunci nu inteleg necesitatea blindarii MLIurilor la nivel de tanc.

    Daca ai treaba de tancuri trimiti tancurile.

    Presupun ca le creste si pretul.

    Eu pe astea le vad asa ca niste vehicule de nisa.

    Ma rog, cine are bani, are si poate sa se distreze.

    • Raspunsul e : „sa reziste, sa reziste!” 🙂 …

      – mai putin, daca se presupune ca debarca grupa de infanterie de sprijin in spatele tancurilor si tot de acolo le sustine cu rachete trase la distanta si cu tun de calibru mic care elimina tintele mai „soft” cu care tancurile nu merita sa-si piarda timpul.

      – mai mult, cam cat tancul, daca MLI-ul trebuie sa intre alaturi de tancuri in lupta de aproape, cum sunt zone urbane, sau daca e nevoie de sprijin AA sau de suprasaturare cu foc a unor zone de unde pot riposta infanteria si blindatele usoare cu arme antitanc… aici ar fi nisa a ceva gen BMPT Terminator II care n-ar fi nici macar foarte costisitor de obtinut din sasiuri existente. Daca trebuie sa-ti care si grupa acolo, atunci ceva gen Namer ar fi mai potrivit… In fine, daca rolul e sa lupti langa tanc, atunci trebuie sa poti incasa ca si tancul… iar in zone urbane nu prea poti alege.

      Eu as pastra optiunea deschisa, macar pentru ceva gen BMPT…, iar pt,. restul la max 30t+… sasiu comun cu TBT.

    • Bravo bre gsg bre, in sfarsit inca unu’ , in afara de mine, care nu vede rostul unor MLI-uri- tancuri de 50 de tone…

      • Io in schimb nu sunt asa de convins 🙂

        De-aia am 2 variante, „care este” 🙂

      • si acele MLI-uri grele, cu exceptia Namer si Nagmachon/ Nakpadon (52t), nu au 50 de tone:

        iexemple:
        http://www.rumaniamilitary.ro/masina-grea-de-asalt-a-infanteriei-o-noua-moda
        BMP55 -64 – masa de 28,5t (nud, la dimensiuni 6.2 x 3.21 x 1.95m), capacitatea de a transporta 3+10 militari, beneficiaza de un motor de 700CP
        BMPV-64 este un vehicul blindat greu de 34,5t

        deci esti tot pe la masa MLI-urilor actuale, mai „usoare” doar fara blindaj aditional….

      • Eu sunt de partea lui Marius la faza asta, MLI-uri grele de cateva zeci de tone bune, derivate din tancuri „in campie”, iar pentru vanatori de munte senilate articulate cacalau!…alde BvS10/Sisu Nasu, intelegeti voi…

        Motivul e ca pentru mine armele Infanteria (considerata cam peste tot „regina”) si Vanatorii de Munte sunt pe picior de egalitate in Armata Romana, tocmai datorita reliefului, iar daca ne uitam in urma in istoria secolului 20, la ce reprezinta Vanatorii de Munte pentru noi, nu cred ca gresesc…

        Ca gluma, daca luam in bazar si ceva Patria AMV, putem sa le denumin…”Patriarhia”?

  7. @R.M

    macar fac ore de zbor, eu la asta ma gandesc cand ii vad ca se misca, nu la „show-uri”

  8. 1. General Dynamics FRES SV Scout nu este ‘vehicul blindat de lupta a infanteriei’. Nu este un MLI.

    Este un blindat de CERCETARE.

    Diferenta dintre cele doua categorii de vehicule blindate este data de ROLUL DIFERIT. In vreme ce rolul unui MLI este sa participe la lupta in mod nemijlocit, luand la bord o gupa de infanterie in acest scop, rolul unui blindat de cercetare este sa execute cercetarea la contact, NU sa participe la lupta nemijlocit, decat in situatii deosebite. In acest scop blindatele de cercetare iau la bord mai putini militari si mai multa munitie si echipamente radio sau de cercetare.

    Chiar daca un vehicul blindat de cercetare provine de multe ori dintr-un MLI (cazul M3 Bradley CFV vs M2 Bradley IFV), TAB (Coyote vs Piranha) sau chiar tanc usor (Scimitar vs Scorpion) functia indeplinita difera in mod ESENTIAL.

    Un astfel de blindat trebuie comparat cu Fennek sau cu cele de mai sus, nu cu TBT sau MLI 84M.

    La noi blindatul destinat cercetarii este TABC 79, care pentru multi pare similar cu TAB 77 sau familia BTR 60, dar din cauza ca nu poate lua la bord o grupa de infanterie, nu poate avea roluri in cadrul subunitatilor de infanterie clasica.

    2. In materie de blindate de cercetare, exista doua abordari:

    – Roata/mobilitate: Fennek, VBL sau HMMWV.
    – Senila/protectie: M3 sau CVRT.

    Cele din a doua categorie sunt de obicei mai zgomotoase si executa indeosebi misiuni de cercetare prin lupta, deci angajand activ apararea inamicului, in vreme ce primele executa cercetarea prin observare, un mod pasiv.

    Britanicii merg pe aceeasi linie in continuare: blindate pe senile, cu o foarte buna protectie, destinate unor misiuni reconnaissance in force.

  9. capatu` satului

    off topic, referitor la saur 2 care n`are legatura cu articolu`,
    din pacate cred ca saur 2 nu se comanda de catre armata pt. ca au intrat francezii de renault pe fir cu mfa mizil;
    este pacat pt. munca unor oameni de acelasi neam cu noi…dar probabil comisioanele sunt…substantiale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *