Sprijin la sol si antidrona…

Din seria multirol si multimod, adica sa dam cu de toate si sa facem ghiveci… cu ce avem in camara. Ca altceva de unde, daca bugetul de achizitii e gripat cu infulecatura pe care a luat-o acum cativa ani si nu reuseste sa o termine de mestecat.

 

Intr-un conflict de mare intensitate, balul este deschis de munitiile inteligente, scumpe si in numar mai redus, destinate a neutraliza sistemele de arme cu valoare tactica ridicata si mobilitatea acestora si centrele de comunicati si comanda/control, in timp ce lupta de uzura, greul ei, este purtat cu munitii neinteligente sau munitii mai mici ingloband solutii ieftine de ghidaj.

Odata ce sistemele mai scumpe sunt neutralizate sau saturate, pe partea AA greul este dus de sistemele artileristice de calibru mediu si mic, alaturi de sisteme MANPAD sau alte solutii de asemenea cu ghidaj ieftin.

Sistemele aeropurtate antidrona vor trebui sa faca fata majoritar unor astfel de amenintari cu raza scurta si foarte scurta, dar si contra dronelor, elicopterelor si aeronavelor COIN/asalt inamice. Aceasta presupune solutii de protectie balistica si de bruiaj integrate pe astfel de aeronave, precum si capacitati de lovire ale armamentului ambarcat la distante de peste10km pentru aer-sol (recomandat peste 15km, pentru evita sistemele VSHORAD si SHORAD) si peste 15 km in lupta aer-aer (dincolo de alonja rachetelor derivate din MANPAD). Un container de marcare a tintelor mai compact poate ilumina tinte pana la 14-15km (Sniper) iar sensibilitatea pentru iluminarea de catre terti urca spre 25km (12-14 mile nautice) in conditii ideale. Categoria grea a unor astfel de aeronave, sunt cele dedicate asaltului, capabile sa supravietuiasca in mediu ostil, dar care sunt specifice doar tarilor cu aviatii puternice si misiuni specializate.

Mistral aer-aer

Una dintre reguli este evitarea luptei apropiate cu elicopterele, acestea fiind extrem de periculoase in manevre si cu capacitati de a utiliza tunul de bord orientabil, dar si cu capacitati aer-aer de tip MANPAD, sau chiar SHORAD in unele cazuri (AH-1W/Z). In urma simularilor de lupta aeriana in cadrul studiului J-CATCH (Joint Countering Attack Helicopter) desfasurat in 1978-1979, a rezultat un scor de 5 la 1 in favoarea elicopterelor fata de aeronavele clasice in lupta cu tunul de bord. Recomandarea a fost ca aeronavele cu aripi fixe sa folosesca rachete aer-aer AIM-9 si AIM-7 de la distanta sigura. La exercitiu au participat aeronave F-4 si F-15 pentru suprematie aeriana si avioane de atac la sol A-7 si A-10. Desi F-15 putea vedea pe radar elicopterul de la distante de pana la 65 de km, pentru identificare vizuala era nevoie sa se apropie la mai putin de 10km, rol preluat astazi de IRST pentru identificare la distante cat mai apropiate de cele de detectie ale radarului.

Pentru a desfasura misiuni aeriene de CAS dar si anti UAS, este obligatorie detinerea controlului spatiului aerian in care se desfasoara operatiunile. Asta presupune capacitati de asigurare a superioritatii aeriene din partea fortelor aeriene proprii si aliate: calitativ dar si numeric suficiente. De unde obligativitatea a minim 3 escadrile multirol pentru Romania, dar si optiunea pentru o a 4 escadrila cu capacitati de superioritate aeriana si eventual a uneia stealth (F-35), aditionale.

IAR-99 cu Python

Platformele aeriene existente in inventarul nostru – MIG-21 Lancer, IAR-99C Soim si Puma SOCAT – au in comun avionica produsa de Elbit care integreaza deja pentru primele 2  platforme rachetele aer-aer Magic 550, Python 3, R-60M si urmasa ei , care era destinata si modului aer-aer pentru Puma Socat. Practic avionica Elbit are deja integrata comunicarea pentru ghidajul LASER, senzor FLIR/IRST si rachete AA cu raza scurta. Link16 este si el disponibil in panoplia Elbit, EW deja integrat este EL/L-8222R iar marcajul laser se realizeaza cu container Litening II (LDP).

            Containerul Litening II

Aici ar trebui subliniata nevoia de antrenament cu astfel de containere de detectie si marcaj a tintelor, lucru care e foarte rar in Fortele Aeriene Romane astazi.

Foarte probabil ca Elbit are disponibil la cheie pachetul de upgrade pentru a integra Python5, AIM-9 Sidewinder si probabil chiar si Derby, cu dimensiuni similare cu Python, pentru a avea o capacitate BVR pentru Mig-21 si IAR-99 (folosind modul weapon truck cu data-link pentru comunicarea si angajarea tintelor de la o distanta cat mai mare).

Cu exceptia R-60/RAV-RS, celelalte rachete aer-aer avand mase intre 90-120kg sunt destinate a combate aeronave manevriere (supersonice, avioane de asalt), elicoptere si drone UAV MALE, capabile de lupta cu rachete aer-aer si echipate cu contramasuri. Spre exemplu MQ-9 Reaper poate fi echipat cu contramasuri, asa cum este cazul BriteCloud Advanced Expendable Active Decoy, si cu rachete  Air-to-Air Stinger (ATAS) si AIM-9 x Block2, inclusiv rachetele AGM-114 Hellfire  putand fi folosite in mod aer-aer pentru tinte mai slab manevriere, lucru demonstrat in testele platfomei IM-SHORAD. Mai nou chiar APKWS cu senzor de proximitate este folosit in teste pentru lupta aer-aer, pretul fiind la o treime din cel al unui MANPAD sau Hellfire (spre 20.000$).

Gama de arme acrosabile la IAR-99

Ceva similar lui RAV-RS, la doar 45 de kg, ar oferi o solutie intermediara contra aeronavelor mici si dronelor medii, putand fi acrosate mai multe pe un singur pilon standard cu ajutorul adaptatorului. Ar asigura si o solutie de autoaparare a elicopterelor, dronelor MALE si a avioanelor turboprop sau trainer-elor mai mici. Reluarea unui astfel de program cu un partener strain cu experienta ar costa pana in 20 mil.$ si ar necesita 2-3 ani pentru finalizare, insa putin probabila in situatia actuala. Racheta este superioara in toate aspectele unui MANPAD in folosirea de pe platformele aeriene, pentru care a fost optimizata. Rachetele MANPAD, costand intre 45-70.000$ /buc. sunt in continuare utile pentru aeronave la distante mici si tinte mai mici si lipsite de contramasuri serioase de ultima generatie, deci ar merita si ele activate in avionica Elbit autohtona.

Pentru misiuni CAS dar si antidrona, platforme ca IAR-99, Puma/SOCAT sau MIG-21 pot integra prin program de cca. 6-8 luni cu finantare asigurata cu rachete dirijate STAR-80L sau similare (APKWS) pentru utilizare in blocuri mixte PRND/SAL.

Alte sisteme de arme interesante pentru aceste roluri ar fi armele ghidate de mici dimensiuni (care pot fi carate „ciorchine” pe sine multipunct) avand eventual  cu traiectorii planate pentru raza extinsa: Brimstone, Spear/EW, SDB.

Triplet Spear

Senzorul FLIR/IRST, marcatorul LASER, jammer-ul, tunul cu microunde antidrona ar putea fi integrate mai degraba intr-un container multirol modular cu rezervor, pentru a folosi la maxim masa pilonului si pentru a nu mai modifica structurile aeronavelor existente. In botul aeronavei ar putea fi integrat doar IRST/FLIR-ul…

Exista spre exemplu container SCAR doar pentru senzori cu masa 30-60kg. De studiat daca se poate grefa cu jammer anti-drona si sectiune rezervor spre 400 litri (masa pana in 450kg daca vorbim de pilonul ventral al IAR-99):

Scar-pod

Multi-mission-pods

PAS19-precision-from-above

Un container Legion trece de 200 kg, dar se pot gasi solutii mai ieftine, compacte si mai putin performante care sa combine un FLIR/IRST cu un laser de iluminare si rezervorul in sine. Rafael Litening II, pomenit mai sus ca integrat pe IAR-99 Soim, atinge 220kg, avand incluse: senzori MWIR, SWIR si color, desemnator si marcator LASER, detector de spot laser si urmarire.

Containerul AN/ASQ-228 Advanced Targeting Forward-Looking Infrared (ATFLIR) intrat in serviciu in anii 2000, atinge si el 191 de kg si poate „vedea” pana la 48 de km de la o altitudine de 15 kilometri.

Americanii tocmai se pregatesc pentru o noua generatie de astfel de senzori aeropurtati containerizati, cu performante mai ridicate, cumuland cat mai multe functii, si probabil mai compacti decat generatia intrata in uz acum 20 de ani.

Combinatie senzori AAS-42 Infra-Red Search and Track pe pilon si container Sniper la F-15K

F-18E/F Super Hornet foloseste si el deja un rezervor ventral de mare capacitate cu senzor IRST21 integrat in partea frontala a rezervorului.

 

Si daca e sa vorbim despre IAR-99 … cu derivatele XT/DT/SC/NG doar pe hartie

Modernizarea IAR-99 ar avea nevoie de cateva elemente esentiale, in functie de rolul principal primit – trainer sau atac usor.

Rolul exclusiv de trainer necesita capacitate de emulare a luptei si o structura cat mai usoara si manevrabila, cu capacitatea de a atinge acceleratii, viteze si suprasarcini apropiate de ale unui avion de lupta supersonic/trans-sonic. In acest caz vorbim de un motor cat mai puternic, finete aerodinamica crescuta, reducerea masei unde este posibil (materiale compozite, fibra de sticla), suprafete de control eficiente (volet de bord de atac, generatoare de vortex, FBW, eleroane marite), portanta sporita (LERX, capete de aripa eficientizate pentru a taia vortexurile, sau sine de capat de aripa), operare usoara la sol (jamba de bot orientabila), pastrand un cost cat mai redus.

Insa mai nou acest rol de trainer poate fi realizat in cea mai mare parte cu ajutorul unei aeronave turboprop de mare performanta…

Etapele traditionale ale antrenamentului pilotilor militari versus versiune „Pilatus” PC-21

Cerintele de antrenament cu arme si cele de CAS si politie aeriana cer protectie suplimentara a rezervoarelor, sistemelor si comenzilor (redundanta) si echipajului, avionica mai complexa care sa gestioneze sisteme de arme ghidate, contramasuri, senzori, iluminatori de tinta, capacitate de realimentare in aer, rezervoare marite si posibilitate de rezervoare suplimentare, consum eficientizat.

Ca termeni de comparatie, vom folosi IAR-99XT/SC si DT, cat si aeronave din generatii si cu roluri similare : L-39 Albatros/Alca/NG, Alenia MB339 si mai vechiul Cessna A-37 Dragonfly/Super Tweet.

Video A-37

https://www.youtube.com/watch?v=mVXwwdXPvNk

 

Autonomia este data de capacitatea rezervoarelor interne si externe, consumul motorului si finetea aerodinamica.

Schimbarea motorului la celulele existente de IAR-99 ar fi o operatiune complexa si costisitoare (ceea ce se incearca fara succes la IAR-99 DT). Varianta cea mai simpla de schimbare ar fi fost la un moment dat inlocuirea Rolls-Royce Viper Mk. 632-41M (17,78kN) cu varianta Viper 680-43 (19,57kN/4,400 lbf) castigand aproape 2kN / +15% tractiune si un consum mai redus cu 24%), upgrade realizat si la nivel de prototip MB-339.

Mai jos regasim tabela de performante estimate pentru IAR-99SC cu motor VIPER 680-43 versus actualul IAR-99 DC Soim, asa cum reiese din studiul « S.C. Advanced Training Aircraft IAR 99 (A) SOIM ».

PERFORMANCES AND CHARACTERISTICS UNITS OF MEASUREMENT IAR 99 – SOIM D.C. IAR 99 (A) – SOIM S.C.
ENGINE RR VIPER 632 – 41 RR VIPER 680 – 43
THRUST Lib / KN 4.000 Lib/ 18,14 KN 4.400 Lib/ 19,95 KN
SPECIFIC COMPSUMPTION Kilo-fC/Kil-fT/h 0,975 0,736
WEIGHT Kilo-f 374 379
WEIGHTS
EMPTY WEIGHT EQUIPPED Kilo-f 3.220 3.200
FUEL LOAD Kilo-f 1.080 1.280-1.450
CREW Kilo-f 180 90
MAXIMUM TAKEOFF WEIGHT Kilo-f 4.480 4.570
PERFORMANCES
MAX SPEED (H=0) km/h 850 895 – 900
RATE OF CLIMB m/s 32 33,73
MIN. SUSTENTATION SPEED km/h 200 208
GLIDING LIMIT SPEED km/h 266 273
CEILING ALTUTUDE vz = 2,5 m/s m 12.900 13.700
MAX FLIGHT DISTANCE Km. 1.128 1.590
MAX. FLIGHT TIME hours/min 2h./42’ 3h./48’
MAX. RANGE km 352 735
MAX. TAKE-OFF RUN LENGTH(H=15m) m 760 549
MAX LANDING DISTANCE. (FROM H=15m) m 934 522

IAR-99A Soim SC – schita

In concluzie, inlocuirea motorului cu un alt model la celulele existente este putin probabila, chiar daca pentru IAR-99DT se avea asa ceva in studiu.

Fata de IAR-99, recunoscut ca avand autonomie redusa, celelalte aeronave enumerate mai sus pot primi rezervoare de capete de aripa si au intre 6 si 10 piloni de acrosaj, A-37 si MB-339 avand si posibilitati de realimentare in aer adaugate ulterior, cu sonda fixa in bot (probe-and-drogue).

Rezervoare externe la A-37, MB-339 si chiar L-159 Alca

MB339 spre exemplu, folosind acelasi motor cu IAR99, dispune de 1413 litri de combustibil intern (fata de 1370 litri la IAR99), dar mai poate adauga si rezervoare de capat de aripa de 320 (360 pentru A-37) litri fiecare, pentru cele 6 puncte de acrosaj ude de sub aripa, cu sarcina utila de pana la 1,8 tone.

MB-339 cu sonda de realimentare

 A-37B cu sonda de realimentare

Pentru IAR-99 sarcina utila pe cele 4 acrosaje este de maxim 1 tona, dintre care doar 450 litri combustibil acrosabili in rezervoare externe pe piloni uzi.

O parte din problemele marimii rezervoarelor sunt adresate de studiul IAR-99SC (Simpla Comanda), care prevede rezervoare in cabina instructorului si in aripa si sine de capat de aripa, insa nu este clar daca s-a studiat pana la capat fezabilitatea, incluzand ranforsarea aripii, teste aerodinamice si costul implementarii.

Dispunere rezervoare la L-39 Albatros (stanga sus), IAR-99 (dreapta sus), Casa C-101 (stanga jos) si Alenia MB-339 (dreapta jos)

La L-39 abia versiunea NG primeste rezervoare (celule de combustibil) in aripa, marind capacitatea totala a rezervoarelor interne la 1,45 tone (1800 litri fata de 1370 la variantele initiale) si a celor externe de la 450 la 720 de litri:

https://www.youtube.com/watch?v=rGR_mD07Xx0

Alte modificari ale Albatros NG posibil interesante si pentru potentiale imbunatatiri ale IAR-99: structura rezistenta la imbatranire cu o viata de 15.000 ore de zbor, eleroane actionate asistat, rezistenta sporita la coroziune a suprafetelor, jamba bot orientabila, sistem de debriefing al misiunii, pneuri cu presiune redusa, sistem integrat de sanatate si uzura, sarcina externa 1,2 tone, masa utila de 3,2 tone,

IAR-99 cu nacela tunului GSH-23 acrosata

In cazul containerului ventral cu tun GSH-23, IAR-99 are probleme de admisie in motor in timpul tragerii. Problema ar fi eliminata fie prin folosirea unui rezervor conform ventral integrand senzori FLIR/IRST/ iluminare laser (cu restrictie de masa la 450 kg maxim) mutand containerul cu tun pe pilonii interiori in locul rezervoarelor largabile, fie utilizand mini derive sub fuselaj (ca la A-10) sau poate LERX-uri in fata prizelor de aer (zona apex-urilor) pentru a nu lasa gazele de tragere sa urce in prize. Respectivele Lerx-uri ar mai putea adaposti si ele 2 mici celule de combustibil.

Fluxul gazelor arse in tragerea cu tunul containerizat ventral la L-39 Albatros – modelizare

De vazut daca masa acrosata ventral ar putea fi marita cu modificari minimale la 500kg, lasand o marja pentru 400 litri combustibil, alaturi de echipamentele senzorilor. Problema ar fi ca restul de doar 500 de kg ramase, sa fie repartizate pentru armele de pe pilonii aripilor.

Referitor la capetele de aripa, solutia rezervoarelor mici de capat nu este intotdeauna cea castigatoare din punct de vedere al autonomiei in toate regimurile de zbor. Cei de la CElipse spre exemplu propun capete de aripa eliptice pentru L-39 Albatros care ofera o crestere a anvergurii cu 9,5% si cu 11% a alungirii alare. Aceasta reduce rezistenta la inaintare in regim de croaziera si ajuta la conservarea energiei in viraj, ceea ce compenseaza o parte insemnata din cei 200 de litri suplimentari de combustibil.

Capete de aripa CElipse pentru L-39

Capetele aripii usor curbate in plan vertical (Wingtips| ScienceDirect Topics) au rolul de a reduce vortex-urile si a creste eficienta. Inclusiv PC-21 Pilatus are astfel de capete de aripa.

Chiar si F-16 are sine de capat de aripa cu efect oarecum similar dar si de ceva timp obiceiul de a purta rachete AIM-120 AMRAAM pe ele pentru a reduce flutter-ul.

Deci un mix configurabil de sine de aripa cu rachete sau semi-aripioare de capat de aripa ar putea duce la scaderea rezistentei la inaintare si la IAR-99.

Exemple de aripioare de capat de aripa

 

Pentru comparatie cu rolul de trainer avansat, MB-339CD era destinat antrenamentului pilotilor de EF Typhoon si a avut primul zbor in 1996, contemporan cu Soimul nostru. Avionica digitala a lui Mb-339CD dispunea de conexiune bus de date MIL-STD-1553B dual redundanta. Principalele sisteme de avionica sunt: procesorul misiunii; sistem de referinta inertial cu platforma giroscopica laser Honeywell H-764 si sistem de pozitionare globala incorporat (GPS); sisteme de radionavigatie; calculator de date aeriene; Afisaje multifuncționale Kaiser / VDO HUDs si Sextant Avionique; altimetru radar; telemetru laser; sistemul de inregistrare si transfer al datelor de misiune. Echipamentele sunt compatibile cu ochelarii de vedere pe timp de noapte de generatia a treia, capsula de vedere infrarosu (FLIR), sistemul de antrenament ACMI, sistem de instruire incorporata si inregistrator video multiplu.

Armamentul standard NATO putea fi acrosat pe 6 piloni : tunuri containerizate DEFA 30mm (125 lovituri fiecare); bombe anti-pista; bombe BAP-100 sau BAT-120; lansatoare de rachete pentru rachete de 50mm, 68mm, 81mm si 2.75in; sine LAU-10a pentru rachete americane de 127 mm sau lansatoare TB-100-4 pentru rachete franceze de 100 mm; 2 rachete aer-sol Raytheon Maverick; rachete aer-aer Matra BAE Dynamics Magic sau AIM-9 Sidewinder; racheta aer-nava Alenia MK-2A Marte.

Optiuni de inarmare pentru MB-339

Managementul pilonilor de arme este controlata de un sistem computerizat (SMS) integrat in avionica și afisat pe ecranul multifuncțional (MFD) cu selectare cu ajutorul tastelor. Se pot astfel configura parametrii de selecție a armelor, cu cantitatea totala lansabila, eliberarea unica sau dubla (salva pentru armamentul reactiv), intervalul de eliberare si modul de lansare.

MB-339CD integreaza si un system de razboi electronic, inclusiv un receptor de avertizare radar Elettronica ELT-156, BAE Systems Integrated Defense Solutions (fost Tracor) AN/ALE-40 chaff and flares dispensing system si container de contramasuri electronice active Elettronica ELT-555 (ECM).

A mai existat un prototip monoloc denumit  „MB-339K Veltro (Greyhound)” construit din fonduri private, care a avut primul zbor in 1980. Avea 2 tunuri cal. 30mm DEFA in fuselaj, rezervoare marite de capat de aripa  si un motor imbunatatit tip Viper 680-43 engine cu o forta de 19.79 kN (1,995 kgp / 4,450 lbf) thrust, motor testat in 1983 si pe MB-339B.

 

In fine, pentru a avea capacitatile unui MB-339 pe acest gen de misiuni in fortele noastre aeriene, probabil ar fi mai ieftin doar sa cumparam o duzina de celule (chiar si 3 „argentinience”, cu experienta in Falkland) pe piata second-hand, decat sa modificam IAR-99. Cealalta optiune ar fi constructia (cine mai poate construi? vrea MApN sa plateasca?) catorva celule noi ale derivatului din IAR-99, pentru studiu si pentru a inlocui celulele pierdute, recuperand poate si ceea ce se mai poate recupera din cele avariate.

Pana una-alta, asteptam sa ne lamurim care vor fi in cele din urma modernizarile destinate IAR-99C Soim…

Ca sa ajungem si la partea de jos a lantului trofic al zburatoarelor – aparatele CAS turboprop presupun controlul asigurat al spatiului aerian, insa aceeasi problema de supravietuire a turboprop-ului o au si elicopterele. Un turboprop de dimensiuni suficient de mari si cu motor  puternic (1000-2500Cp) ar putea transporta senzori, contramasuri, blindaj si suficient armament pentru a asigura un CAS similar elicopterelor, la un cost de achizitie si operare inferior acestora (1000-1500$/ora fata de 2-3000$ la IAR-99 Soim si 7-10.000$ la MIG-21 Lancer), dar si cu o autonomie si o raza de actiune duble sau triple. Probabil ca YAK-52 si-a atins limitele, cu variantele de modernizare deja oferite de Aerostar. A adapta IaK-52M (platforma mica si submotorizata pentru un astfel de rol) dezvoltat local pentru acest rol destinat in principal pietei externe ar fi un pariu riscant fara un prim client.

Este nevoie de ceva proiectat in jurul unui nou motor cu rezerva de masa suficienta pentru a adauga toate sistemele necesare (arme, protectie, senzori, contramasuri, suficient combustibil), in ultima instanta existand deja solutii la cheie ce pot fi cumparate in loturi mici.

Dincolo de rolul de antrenament, o platforma de acest gen derivata pentru CAS poate fi operata de pe piste sumare si asigura in plus, daca are integrare de sisteme AA – o zona de interdictie aeriana la joasa inaltime contra UAS/UAV, elicoptere si avioane subsonice la joasa inaltime.

 

Achizitia de UAV Male purtatoare de arme este o solutie complementara si necesara, care necesita inca imbunatatiri la nivelul tehnologic actual in privinta performantei in conditii de bruiaj la scara mare si in domeniul luptei aer-aer.

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

MB-339 Jet Trainer – Airforce Technology (airforce-technology.com)

De nouveaux MB-339 pour Secapem – Aerobuzz

Secapem Defense and Training Solutions achète 9 MB-339 à l’ESSD américaine Draken : Lignes de défense (ouest-france.fr)

A Deep Dive Into BriteCloud Advanced Expendable Active Decoy – The Aviationist

62 de comentarii:

  1. Vesnica obsesie cu modernizarea vechiturilor. Daca in anii 90-2000 modernizarea a fost o chestie inteligenta acum este o mare prostie. In ’90 aproape tot ce s a modernizat a fost nou sau foarte nou. Mli84, tr85, puma, iar99, etc erau noi noute cu putine ore de functionare. Exceptie faceau Mig21 care aveau niste ani dar, la fel, ore putine de exploatare ca se zbura putin. In plus in alegerea lor a contat numarul imens de aparate din inventar. Sa ne apucam acum sa modernizam asset uri care nu mai au vreo valoare combativa inseamna sa mai deturnam niste fonduri din bugetul de achizitii ptr carpeli. Adica o prostie monumentala.

    25
  2. Românii si in general europenii, din teamă sau din lașitate mascată, ar face orice sa evite conflictele armate. Nu mai are nimeni chef de razboaie așa ca majoritatea armatelor sunt subfinantate si cu mici exceptii, in realitate sunt de tot rasul.

    5
    • Si cam cu cine ai dori mataluta sa ne luam la cafteala? De amorul artei si al nostalgiei dupa cele doua WW sa bagam o caruta de bani in arme si sa ne luam la paruiala, nu?? Multi nebuni pe lumea asta!!

      9
      • Faptul ca noi suntem pasnici nu inseamna ca ceilalti sunt la fel.. Cel mai bun exemplu e fratiorul muult mai mare de la rasarit, adica , Rusia, care ce sa vezi, considera ca tot ce a avut ea in sfera de influenta inainte de 89 e tot cam ala ei (vezi , Ucraina, Belarus, , Georgia etc). Si daca stau si ma gandesc un pic, cred ca si noi eram, si nu vad de ce si-ar fi schimbat mentalitatea. Basca indiferent de situatia economica baga bai in draci in sistemul militar (atat cat isi permit). In plus daca nu ai observat in ultima vreme cam din ce face bani multi Rusia (enrgie, materii prime) s-a scumpit in draci, reprezentand o gura de oxigen pentru programul de inarmare rusesc.. Toate regimurile dictatoriale, fara exceptie, nu reactionaza decat de frica, si cu ce vrei sa-i sperii tu? Cu ramuri de maslin? Porumbelul pacii? Cu proteste nonviolente?

        12
        • Omule, repet a suta oara. Facem parte dintr o alianta care are un buget militar de peste UN TRILION $!!! Parlitii de rusi au 65 miliarde(de 15x mai putin). Razboi intre ei si alianta este sinonim cu unul intre noi(de capul nostru fara nato) si ei. Intelegi acum ridicolul ipotezei tale?

          5
          • Acum da, facem parte, însă mâine, poimâine, la anul sau peste 10 ani cine știe… Cea mai mare prostie să ne bazăm doar pe alianțe, mai ales că am mai pățit-o in trecutul relativ apropiat, cu alianțele.

            2
        • Rusii isi vopsesc avioanele si tancurile din cauza fricii. Ca nu poate fi vorba despre inarmare la rusi, care, la dimensiunea spatiului pe care il au de aparat fac dotări militare curat in cantitati farmaceutice.
          A considera ca rusii pot ataca un stat din Nato e curat scenariu de fictiune. Nici macar Ucraina nu au atacat-o, ci s-au multumit cu o jumuleală frățească.

          2
  3. Iar 99?!?!

    Domnilor la data primului zbor IAR 99 inca era un avion „curatel” .
    Asta in 1985 !
    Azi in ce an mai suntem??!!

    12
  4. Marius, in primul rand felicitari pentru articol, foarte bine documentat. Si mie mi se pare de bun simt ca atunci cand vrei sa faci ceva sa te uiti mai intai la ce ai prin curte. Din pacate la noi lista nu e lunga:
    Mig 21: eu zic ca nu e cazul. Avem deja varianta A, care si-a arata „valoarea” in rol de atac la sol. Ar merge poate antidrona, dar cam scump de operat. Personal, Migurilor le multumesc pentru serviciu si le urez retragere grabnica (evident, cu conditia sa si punem ceva in loc).
    Yak 52: cum zici si tu, nu. Prea mic, prea ca la tara.
    IAR 99: aici probabil s-ar putea face ceva, dar la cat s-a trenat TD-ul ca si licitatia de modernizare la SuperSoim, nu cred ca e realist sa speram. Mai repede o sa zboare FCAS-ul.
    PUMA SOCAT: sincer astea mi se pare cele mai fezabile. Atac la sol deja stiu, si din cate inteleg din articol modernizarile necesare si pentru utilizarea unor rachete AA nu ar fi extensive. Mai mult, cred ca mai avem in jur de 50 de PUME, (nu stiu cate sunt la standardul SOCAT), deci numarul de platforme pretabile ar justifica investitia. In plus, aici chiar mai avem sanse sa facem ceva acasa.

    Acum, se mai pune problema si ce vrea MApN-ul. Nu prea au suflat nimic in directia asta. Printre randuri, pare ca ne vom baza pe SHORAD/VSHORAD & MANPADS (cand le vom cumpara) si vom suplini cu elicoptere de atac (din nou, cand…). Presupun ca unul din motivele alegerii AH-1Z este capacitatea de utilizare AIM9.

    In rest, poate ca atunci cand se va pune problema unui nou trainer la aviatie, vor lua de la inceput si ceva capabil in directia asta (CAS, antidrona). Cred ca nu are rost sa ne gandim ca vom mai produce noi asa ceva.

    6
    • @Mihai Primele 4 IAR-99 sunt deja la Avioane Craiova in lucru: http://www.acv.ro/wp-content/uploads/2021/06/Nota-de-fundamentare-BVC-2021.pdf
      Noul standard este denumit IAR-99 SM (Soim Modernizat? 🙂 )
      Pentru drone neinarmate si politie aeriana gen urmarit AN-2-uri, IAR-99 mi se pare inca OK si nici macar nu necesita investitii/modernizari suplimentare fata de ceea ce poate folosi deja. Nu stiu in ce masura poate executa CAS fara a avea acces la bombe ghidate pe care sa le lanseze de la o distanta de siguranta, oricare ar fi aia.

      Parerea mea e ca viitorul arata asa (ma refer la modalitatea de a face CAS): https://www.youtube.com/watch?v=ch66TgI85fg nu asa: https://www.youtube.com/watch?v=NvIJvPj_pjE

      @Marius Ti-ai batut nitel capul cu articolul asta… 🙂 Bravos!

      6
      • Multumesc frumos, tot n-a iesit ce voiam, dar mi-am dat seama ca ce voiam putea usor deveni neinteligibil, asa ca am mai taiat 🙂

        2
        • 1. nu se defineste prea bine ce inseamna drona. Daca e un roi de drone de 5 kg gen DJI, daca e un roi de Harpy, daca sunt Bayraktare ici-colo, daca sunt drone din clasa Predator, Global Hawk, daca sunt drone supersonice, samd.
          Pt ca fiecare din provocarile astea are alta solutie. Dar pt. ca toata lumea e sub impresia prapadului facut de Bayraktare am sa presupun ca autorul s-a gandit la drone din clasa MALE.
          2. Din pct meu de vedere IAR-99 (sau L-39, samd) sunt alegeri proaste pt asa ceva. Daca vrei sa ataci drone e nevoie de doua abordari diferiteȘ
          a) interceptor, adica un avion cu capacitate de reactie rapida, capabil sa decoleze in timp f scurt, sa atinga plafonul foarte repede si sa faca un sprint pana in zona tintei. Adica un avion mult supramotorizat in genul F-104, MiG-21, prin excelenta MiG-29, poate F-16, samd. IAR-99 nu e nimic din asa ceva si nici nu va fi. El e submotorizat chiar si pt un avion de antrenament.
          b) avion de CAP (combat air patrol) adica un avion capabil sa „faca sector”, sa se invarta in zona ore si ore intregi (6-7 ore) si la nevoie sa se deplaseze in zona de interes si sa actioneze. IAR-99 nu e nici asta, avand o autonomie redusa, care e dusa intr-o zona oarecum decenta cu rezervoare suplimentare.
          IAR-99 e un bun trainer reactiv clasic si cam atat. Nu e vorba ca e vechi sau nou, e un avion proiectat pt. altceva.

          3
          • clar e vorba de B.
            Si partial si A, pentru dronele MALE care nu sunt supersonice, nici inalt subsonice, majoritatea male fiind inca propulsate cu elice.

            Si asta e exact ideea din articol – diferenta intre ce este si pentru ce a fost conceput IAR-99 – adica antrenament – si decalajul fata de ce ar fi nevoie pentru misiunea asta, cu accent pe autonomie si diversitatea de armament usor necesar. Si exemple de solutii aplicate pe alte trainere din categorie similara pentru a le transforma in rol similar.

            Un IAR-99 C Soim cu avionica Elbit actualizata, senzorii care trebuie (IRST/FLIR + container de tintire si unul de bruiaj), un rezervor ventral si alte 4-6 puncte de acrosaj s-ar apropia de cerintele respective. Cat de realizabil ar fi – poate mai realizabil decat IAR-99TD.

            MApN a incadrat si IAR-99 la politie aeriana, dar si Puma Socat.

            3
            • @M.Z.
              „Un IAR-99 C Soim cu avionica Elbit actualizata, senzorii care trebuie (IRST/FLIR + container de tintire si unul de bruiaj), un rezervor ventral si alte 4-6 puncte de acrosaj s-ar apropia de cerintele respective.”
              Realizezi că deja ai descris un alt avion, nu IAR-99? Cine îl face???
              Părerea mea, hîc…

              1
              • 1. Avionica Elbit e deja, probabil se va actualiza in modernizarea deja prevazuta.
                2. Senzorii pot fi luati in container ventral plus rezervor. E deja cablat pentru Litening2. Eventual flir sau irst in conul de bot.
                3. Raman cele 4 acrosaje pe aripi si eventualitatea unei sine de capat de aripa.
                Sa inteleg ca o eventuala sina din aia si un flir sau irst in bot il transforma in alt avion?
                Posibil sa nu mai avem cine sa ne integreze cele 2 chestii… la asta suntem de acord.
                Pai la cate au adaugat atunci modernizand mb339, cum consideram ca e?

                3
                • @M.Z.
                  Punctul 3 e problema! Dacă-l realizezi pe ăla, ai alt avion. Ce e așa greu de înțeles?
                  Părerea mea, hîc…

                  • Sina de capat de aripa era deja propusa in studiul INCAS pentru IAR-99 SC, ca sa nu mai vorbim de DT. Iti da doar posibilitatea sa mai iei doua rachete aer-aer sau MANPADS, ca sa cresti varietatea de arme pe piloni. Dar da, trebuie studiar, ranforsata aripa, refacute calcule si teste aerodinamice etc
                    Chiar daca containerul ventral nu va duce cat combustibil duc cele doua rezervoare din aripi, tot ai 4 piloni liberi si fara sina de capat de aripa, cu restrictia de masa totala bineinteles. Si ceva mai putin combustibil.

                • 1. avionica aia prevazuta e prevazuta sa lanseze armele la care se viseaza aici ?
                  2. senzorii plus rezervorul ar insemna o crestere in greutate pentru un avion care deja gafaie?

                  avionica noua + senzorii in container nu consuma curent electric mai mult decat are iar 99 ?

                  greutatea extra si consumul extra nu inseamna si motor nou ?

                  „Eventual flir sau irst in conul de bot.”

                  toate modificarile astea afecteaza intreg regimul de zbor totul trebuie calculat de la cap si facute teste adica bani…
                  s-ar putea ca programul asta imaginar sa iasa mai scump decat se merita pe niste platforme destul de uzate ca sa vaneze drone…

                  2
                  • containerul ala dedesubt face cam cat alea doua rezervoare suplimentare din aripi (450kg) mutand greutatea sub fuselaj din aripi, si e pentru misiuni de anduranta, nu antrenament. Aia e masa acrosabila prevazuta din design. Ce ar putea fi problematic – forma lui vs garda la sol, care nu e deloc generoasa acolo – deci ar fi nevoie de un fel de CFT lipit de burta, ca pentru tun.
                    In rest, pe piloni, iti ramane rezerva de masa pentru arme cu mase mici, cum am specificat – Brimstone, SDB, PRND, MANPAD si alte mizerii, maxim rachete aer-aer cu raza scurta, ca sa te incadrezi in tona aia maxima.
                    deci da, daca te apropii de rezerva maxima gafaie la decolare, dar cand te apropii de zona patrulare/lupta, o mare parte din rezervorul ventral s-a golit, deci ramai cu masa de arme acrosata + rezervoarele pline in intern. Dar in principiu ramai in rezerva de masa initiala, daca agati mai putin, dar mai divers, pe acrosaje.
                    Iar, cu exceptia grinzilor de capat de aripa, structura ramane aceeasi.
                    FLIR/IRST, am mai zis, fie in bot (de vazut, posibil sa fie mai usor decat radarul pentru DT), fie in una din variantele de container, in functie de misiune. Si atunci chiar nu e nimic in plus fata de grinda.

                    Oricum, vad ca pentru unii si un senzor + o grinda de capat de aripa au devenit obstacole insurmontabile, insemnand un alt avion.
                    La restul lumii nu.

                    2
                    • cat despre avionica si partea electrica, asa spune, ca stie mare parte (nu stiu pentru Brimstone/Spear), iar containerul Litening II e dat ca integrat, doar ca eu vreau sa il introduc intr-un fel de rezervor.

                      Iar pentru masa unui IRST:
                      „SKYWARD was developed to satisfy the 5th generation fighter requirements with a system operating in the long-wave (8-12 micron, or optionally mid-wave, 3-5 micron) band and a configuration including a sensor head unit (SHU) and the data processing unit for a total weight of 40 kg”, said Leonardo’s VP IRST Programmes Giorgio Balzarotti.
                      https://euro-sd.com/2019/09/articles/14488/new-lightweight-radars-and-irst-from-leonardo/

                    • Nu rachetele punctele de acrosaj sunt problema ci autonomia redusa data de un motor cu simplu flux, neeconomic si o celula mica, cu capacitate redusa de combustibil, eventual aripa cu profil clasic.
                      Daca schimbi motorul si faci modificari la aripa, schimbi avionul.
                      Ca sa faci CAP antidrona trebuie sa te duci in zona minimum 4-5 ore, maximum 6-7 ore de autonomie, FARA REALIMENTARE. Aici iti trebuie ori un turboprop bun (autonomie mare, Vmax care se apropie de trainerele reactive usoare) fie un avion reactiv echipat cu turbofane state of the art si rezervoare generoase. Ar avea viteza asigurata iar autonomia ar putea fi impinsa spre 6 ore fara realimentare si fara sa fie incarcat ca un asin cu bidoane de combustibil.
                      Armamentul trebuie sa fie destul de divers si destul de amplu pt. ca dronele se lanseazaz la saturatie:
                      – cea mai mare descurajare antidrona este sa le dobori IEFTIN. Cu o productie pusa la punct, drone din gama Bayraktarului pot fi duse in zona <100.000$ dpdv costuri de productie. Asta iti lasa ca optiune de doborare doar tunul de bord pt. ca altfel ajungi sa cheltui ca sa le dobori mai mult decat cheltuie ala ca sa le produca si trimita si asa se pierd razboaiele. Minimul ar fi un tun de 20/23mm cu cadenta mare + 2 mitraliere de 12 sau 2 containere minigun.
                      – pt. drone ceva mai performante (reactive, din gama Ohotnik) ai nevoie de o racheta aer-aer ieftina, din gama AIM-92 Stinger sau poate chiar interceptorul de la Iron Dome daca ar putea fi adaptat. Probabil ar merge puse in containere multiple profilate aerodinamic, cu un total de 8-12 rachete per avion.
                      – pt. autoaparare si interventii ocazionale contra dronelor foarte performante ar mai trebui si minimum 2 rachete aer-aer "serioase" din gama AIM-9X.

                      Tot ce e acolo ar duce sarcina utila in zona a 800-1000 kg sarcina utila cu care aparatului trebuie sa-i ramana si o manevrabilitate decenta.

                      2
                    • 1. Nu propun modificari ale avionului in sine (exceptia sinei de capat de aripa, cu un semn de intrebare) si nici ale motorului, ca nu cred sa mai fie loc de alte celule de combustibil in afara de cea in locul copilotului, cum era la studiul SC. Si daca ar fi, inseamna modificari in aripa, pe sectiuni mici. In pus, la IAR-99 nu cred ca le mai face nimeni.

                      2. In configuratia actuala, masa utila pentru piloni fiind limitata la 1 tona, odata de ce ai adaugat 2 rezervoarex225 litri sau unul de 450, si niste senzori, iti mai raman vreo 500kg pentru munitii.

                      Fara rezervor, dar cu munitii acrosate si container tun, timpul de zbor e de 1 ora 30 minute (cu 10% rezerva combustibil), fata de 2h30 (rezerva 3% combustibil) la configuratia lisa, similar cu L-39 Albatros.
                      cu rezerva de combustibil externa, ii mai adaugi cam 33% combustibil, adica vreo 30 de minute de zbor.

                      3.) Nici L-159 ALca nu straluceste la anduranta, chiar daca i-a fost dublat rezervorul si masa de combustibil acrosata pentru ca motorul e mai mancacios. in configuratie cu armament pe piloni avand o autonomie de putin peste 2 ore si o distanta de zbor de 1130km:
                      Combat range: 565 km (351 mi, 305 nmi) lo-lo-lo, gun pod, 2× Mark 82 bombs, 2× AIM-9 Sidewinder and 2× 500 l (130 US gal; 110 imp gal) drop tanks

                      4.) Eu il vad utilizat altfel IAR-ul 99, tintele fiind identificate de drone si de sistemul AA, iar apoi IAR-99 fiind indrumat catre zona respectiva.

                      5.) Daca ar fi sa construiasca alte structuri, pornind de la IAR-99 pe modelul L-39 NG ()4h30min autonomie pe combustibil intern in configuratie lisa) si cu un motor mai economic, ar fi alta discutie. Dar nu reusesc nici sa modifice TD-ul, care de fapt ar fi trebuit sa fie o noua structura.

                    • Cat despre Bayraktar TB, costa cam de 30 de ori suma pe care ai dat-o acolo…

                  • Dar na, nimic nu e gratis…
                    Si e vorba de un minim, bine mai simplu decat iar99 dt

                    • @M.Z.
                      Si pe mirobolantul TD l-ai văzut? Ai văzut doar un studiu și o machetă. Și râm de ruși ca prezintă machete de MiG-uri invizibile.
                      Dacă era o sfârâială, eu zic că vedeai si un prototip functional al TD-ului. Și dacă era așa ușor, vedeai șina aia de capăt montată acolo, la modernizare.
                      Ți-a spus clar și răspicat și @neamțu tiganu, „nu merită modernizat”. Ce vrei mai clar de atît?
                      Părerea mea, hîc…

                      2
                    • Sharky,

                      1.) Despre TD chiar eu am scris ca e tot in stadiul de lego incipient si nu sunt sanse sa il faca. Articolul e „D’ale INCAS-ului”

                      2.) Nu am zis ca sina e ceva usor, doar ca nu e neaparat un nou avion si ca a fost luat in considerare de INCAS. In comparatie cu TD-ul, sina si un container ventral ar fi fost niste obiective mai simple si realizabile, asta voiam sa zic. Si chiar daca ar fi fezabila sina, trebuie sa o vrea si clientul si sa plateasca pretul modificarii. Nu decide INCAS ce pune pe aeronava. PE TD, unde teoretic ar fi decis ei, sina era prezenta.

                      3.) Daca citesti pana la capat articolul meu, si eu zic ca IAR-99 necesita multe modificari pentru a putea fi ceva similar chiar si lui MB-339 si ca pentru a avea si ce stia vechitura aia din anii ’70 modernizata in anii ’90 era mai eficient sa cumparam direct din alea.

                      4.) Si chiar de „nu mai merita” iata ca totusi IAR-99 se modernizeaza, a dat Nicolae info in comentariu.

                    • @M.Z.
                      Modernizarea constă, în principal, în schimbarea avionicii, pentru a fi cit mai similară, și a facilita trecerea pe F-16, și refacerea resursei, atît cît se poate. Aceeași chestie pe care au făcut-o cu Șiomii, pentru trecerea pe Lancer.
                      Părerea mea, hîc…

                      2
                    • Exact,
                      doar ca in studiul pentru TD puteau incerca ceva in 2 faze –
                      1. cateva modificari mai tangibile si usor de transpus in practica, poate chiar pentru modernizarile curente – de genul celor propuse aici
                      2. Modernizarile complexe care mai degraba intra intr-o noua structura de aeronava: motor nou, radar modifcat, prize de aer diferite, etc

      • Nicolae, imi pare rau, mi-a scapat stirea asta. Daca zboara inaintea FCAS promit sa dau o bere, si imi fac si mea culpa in public. ? Serios vorbind o veste buna, la mai multe.

        1
  5. Mulțumesc de articol

  6. Nu cred ca renteaza modernizarea IAR99. Singura utilitate e sa se traga de ele cit se mai poate si sa se mareasca resursa, in cazul in care mai exista motoare de schimb.

    Am mai spus-o, wingletele sunt frectii la picior de lemn. Nu am vazut nici un studiu serios in care sa se DOVEDEASCA practic utilitatea acestora, mai ales in cazul unui avion de lupta care zboara relativ putin in regim de zbor orizontal, uniform. In teorie da sunt bune, dar daca socotim surplusul de greutate, de costuri, eventuala reducere a consumului, care in cea mai fericita situatie ar fi pe la 1%, ne da cu virgula.

    9
    • se merita investit in iar 99 td ?

    • Modernizarea IAR-99 se face, pentru cele clasice se cam stie ce e nevoie, mai mult chestii de baza.

      Intrebarea e pentru Soimul Elbitizat ce vor sa modernizeze. Relativ la rolul de politie aeriana care i se vrea atribuit in zona Bacaului, cam pe ce ar trebui focalizata modernizarea.
      Ce am pus in articol e cam ce au facut altii cu trainere transformate pentru roluri secundare similare.

  7. Presupunerea e mama greselilor. Bine, greseala are mai multi tati, presupunerea fiind cam curva de felul ei.

  8. Habar nu am de ce, comentariile mele apar cam cu o zi intarziere….never mind….Marius, mare greseala faci in a presupune ceva, serios ai studii militare, sau ceva de genul? Stii cum ar decurge un conflict de mare amploare, no shit??? Hai sa iti spun eu un scenariu. Cati piloti de F16 are RoAF la ora actuala? 20, 30, 40, nu conteaza…tinte superbe pentru a fi scoase din uz, 40 de oameni asasinati subit de Spetsnaz, si mama ei de aviatie e moarta, nu asa? O da, prima faza e datul cu rachete hipersonice…Lasa-te, sau macar citeste ceva inainte de a fi categoric in a spune tampenii….

    3
    • Pai si rachetele alea hipersonice rusesti… stai, am uitat, rusii le fac ieftine si bune!
      Pai si apoi Spetsnaz aia, un fel de „cei 300”, trebuie sa asasineze si pilotii NATO, nu?
      Nu am studii militare, profilul meu e public.
      Ia vezi cu ce au dat unii si altii prin Libia mai intai, de s-a terminat repede. Ah, da, nu era din alea multe, ieftine si hipersonice rusesti.
      Cum a fost cand Spetsnaz au asasinat toti pilotii georgieni ,sau macar ceceni? 🙂

      4
  9. Rar auzi asemenea chestii,ca cele spuse de Val.Presupun ca nimeni nu se va obosi sa-ti raspunda,prin ce spui dovedesti o totala necunoastere a problemei.Ma voi stradui sa te luminez putin.
    1-Asa ceva nu se face.Daca ai avea idee de ce spui,ai intelege si de ce
    2-Daca tot e pus cineva pe omor,de ce sa nu alegi tinte mai de soi decat pilotii,gen sefi militari,ori specialisti militari cruciali in desfasurarea unui razboi ?
    Are sens sa mai continui spunand ca identificarea,deplasarea,coordonarea si controlul a 40 echipe diversionisti depaseste cu mult posibilitatile rusilor ?Contrar a ceea ce cred necunoscatorii,Ro nu e sat fara caini.
    Ma opresc aici,desi ar fi multe,foarte multe de spus.

    5
  10. Bun articol, pune niste intrebari pentru zone in care MApN pare sa nu aiba vreo preocupare.

    my 2 cents:

    IAR-99 ar merita o modernizare/reproiectare daca exista disponibilitate de investitii, adica motor nou, ceva avionica moderna si poate ar fi decent pe zona de drone insa personal cred ca o afacere mai larga cu Textron Bell ne-ar putea aduc ein orgada Scorpionul si elicoptere si poate mai multe beneficii (intretinere aici, ceva montaj etc.)

    Scorpionul are autonomie mare, capacitate de loitering, de supraveghere, interceptare tinte care zboara lent. A fost prezentat aici.

    La turboprop n-are rost sa ne gandim in zona noastra

    1
  11. Va dau eu combinatia perfecta de numai trei avioane:
    – SuperTucano
    – M-346
    – F-16V

    Pariu ca pilotii s-ar inghesui la primele doua? Si sa nu va mire daca ar vrea sa zboare SuperTucano mai mult…

    A propos, pentru SuperTucano poti pregati mult mai multi piloti care sa zboare efectiv si in mod util. Elitele raman pentru F-16V, care se pot pensiona apoi tot pe un SuperTucano.

    Chileans says that SuperTucano assures a smooth transition to F-16 because of the fully digital cockpit.

  12. Marius , iti atasez o interpretare de I.A.R. 99 Soim simpla comanda acu proaspat scoasa de la cuptor . Poate fi folosita la liber .

    https://www.behance.net/gallery/129943431/IAR-99-Soim-SC?

    1
    • Dragut! Multumim frumos!
      AMRAAM insa pe sina de capat de aripa cred ca poate fi folosit doar captiv, ca booster pentru decolare 🙂

      1
      • Haha exact . Cu placere ! Am zis ca daca-i pune ceva aparatura compatibila cu F-16 , sa-i puna si ceva mai nervos in capatul de aripa … O sa-i schimb cred racheta de pe capatul de aripa poate cu ceva mai miculut la o interpretare viitoare ca am de gand sa mai adaug si o drona facuta din Soim intre ele

        • De fapt pe schita aceea alb negru de Soim cu vedere interioara din pozele de mai sus chiar apare ceva pe capatul de aripa ce seamana cu o AMRAAM , de acolo mi-a ramas in minte lungimea rachetei

  13. Nu se merita investitii majore in modificarea celulelor, nici la Mig-21 nici la IAR-99. Se pot mari in schimb semnificativ capabilitatile de transport munitie prin folosirea grinzilor multiple.
    Mig-21 avea asa ceva din anii 80, pentru munitie sovietica, nu stiu de ce nu e preluata ideea.
    https://en.missilery.info/files/styles/article_image/public/m/r60/r60b.jpg
    https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRzli7zPWYq1mbZnq8MHuE7LaxyTu8Iz0keNg&usqp=CAU

    In cazul IAR-99, e un pic mai mult de lucru, trebuie ranforsat punctul ventral, care acum duce doar 400kg, Conenectat la instalatia de combustibil, ar putea refolosi rezervoarele de 490l de la Mig-21, din care cred ca avem zeci, daca nu sute disponibile. Un singur rezervor are cam aceeasi capacitate ca si cele doua rezervoare actuale, care au 225l fiecare.
    Alternativ, ar putea atasa o grinda cu doua bombe Mk82 de 225kg, sau versiunile lor ghidate. O astfel de grinda costa doar cateva zeci de mii de dolari si are cateva zeci de kg.
    http://www.ordtech-industries.com/2products/Ejectors_Pylons/TER-MER.html

    Cu investitii minime, dublezi cantitatea de munitie posibil de transportat. Lancerele si IAR-99 ar putea duce pana la 8 rachete AA pe grinzi duble si un rezervor suplimentar ventral, sau 4+tun de bord daca se folosesc rezervoare pe aripi. Sau, alternativ, o tona de bombe (4 bucati Mk82). Mai mult decat atat ar fi nefezabil deoarece sunt avioane relativ mici, si cu o motorizare relativ slaba.

    2
  14. Punctul ventral e aproape la acelasi nivel cu cele de pe aripi, nu e mult mai coborat.
    https://i.pinimg.com/originals/e0/ea/52/e0ea5240b41110763e7c850b9df44140.jpg
    https://i.pinimg.com/originals/a5/a7/72/a5a7727f695af9302a6bef903076aeff.jpg

    Diametrul rezervorului PTB-490 e similar cu cel al unui container de cercetare sau al unei mombe Mk82/250kg, care pot fi purtate pe pilonul ventral al IAR-99
    https://deschide.md/images/cms-image-000093557.jpg

    N-ar trebui sa fie probleme.

    1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *