Este incontestabil că radarul a evoluat din momentul în care a început folosirea lui practică (autorul consideră acest moment ca fiind stațiile Home Chain) până astăzi, când poate fi găsit chiar și în jucăriile copiilor.
Primul radar AESA a fost ZMAR (Zeus Multifunction Array Radar), un upgrade al radarului Nike Zeus, a cărui dezvoltare a început în 1961 la Bell Labs. Primul radar AESA intrat în producție pe un avion a fost EL/M-2075 pe un Boeing 707 al Forțelor Aeriene Chiliene. Primul radar AESA de pe o rachetă a fost cel de pe AAM-4B dezvoltată de Mitsubishi.
Ideea unui upgrade al sistemului de căutare al rachetelor cu un radar AESA este probabil în discuție de ceva vreme în cercurile care se ocupă de design. Frâna principală – după părerea autorului – pusă dezvoltării în această direcție este costul unui asemenea sistem de căutare (elementele T/R și procesoarele utilizate la DSP) care nu aduce beneficii majore. Problema sistemelor mecanice este că în partea finală a zborului racheta poate pierde ținta datorită faptului că mecanic ajunge la limită ca urmare a manevrelor violente ale acesteia.
Japonezii sunt destul de tăcuți în legătură cu tehnologiile proprii, deci putem face doar speculații despre sistemul de căutare al AAM-4B.
Racheta AAM-4B (sursa: Wikipedia)
Racheta AAM-4B, sistemul de căutare (sursa: Tokyo Express)
Rușii au și ei propriile rachete cu sistem de căutare AESA (R-77M și R-77ME/AA-12 Adder) dezvoltate special pentru PAK FA. Rușii se laudă că noul sistem de căutare are un mare număr de elemente (conform Russia Today), racheta care îl folosește putând schimba modul în care ar avea loc viitoarele lupte aeriene.
Racheta R-77
Lansarea unei rachete R-77 (Sursa: warisboring.com)
Circulă zvonul că și chinezii au dezvoltat o rachetă AA cu radar AESA, care este și una din cele mai mari rachete AA dezvoltate. Sistemul de căutare RF (radarul AESA adică) este dublat de unul electro-optic.
Racheta VLRAAM chinezească (Sursa: popularscience.com)
Supriza emisiunii este un sistem de căutare RF (radar AESA) pentru rachete AA dezvoltat de … ucrainieni. Cu siguranță este în faza de testare/prototip și inginerii mai au de parcurs un drum lung până ajunge în producție. Să vedem ce fac mai departe.
ARS Onix (Sursa: livejournal.com)
În același timp, în Romania nu face nimeni nimic. De ce să fim dezamăgiți de posibile eșecuri când putem poza triumfători în lumina reflectoarelor pentru nici un succes în cercetare sau dezvoltare RF? Treabă bună, MApN! Noi să fim sănătoși. ®
Iulian
Surse:
http://www.popsci.com/china-new-long-range-air-to-air-missile
https://www.rt.com/news/t50-missile-advanced-guidance-643/
http://www.deagel.com/Air-to-Air-Missiles/R-77_a001032001.aspx
http://www.enemyforces.net/missiles/r_77.htm
http://tokyoexpress.info/2014/08/05/%E6%AC%A7%E5%B7%9E%E8%A3%BD%E3%80%8C%E3%83%9F%E3%83%BC%E3%83%86%E3%82%A4%E3%82%A2%E3%80%8D%E7%A9%BA%E5%AF%BE%E7%A9%BA%E3%83%9F%E3%82%B5%E3%82%A4%E3%83%AB%E3%81%AB%E6%97%A5%E6%9C%AC%E8%A3%BD%E3%82%B7/
https://en.wikipedia.org/wiki/AAM-4
https://en.wikipedia.org/wiki/R-77
https://warisboring.com/bad-news-for-u-s-warplane-pilots-russias-new-dogfighting-missile-cant-miss-2a5cd0edf210#.pm65cwxca
http://stailker.livejournal.com/2376740.html
Nu este o surpriza aia cu Ucranieni… Pana la spartul URSS, mare parte din capetele de cautare la Rachetele rusesti erau produse in Ucraina.
Surpriza este faptul ca ar trebui sa se ocupe de altceva, IMO.
Adica un radar AESA e bun. E foarte bun. Dar in situatia Ucrainei, nu in seekerul unei rachete ci pe front. Cred ca ii doare mai tare unde e artileria sovietica decit de capete de cautare cu radar AESA. Pot gresi, insa.
„În același timp, în Romania nu face nimeni nimic. ”
Ba facem IAR-99 TD cu radar AESA, tot un fel de racheta, dar subsonica, avand in vedere si destinatia initiala a motorului RR Viper 🙂
Si mai face, dar nu pentru MApN si nu cu radar AESA… de bine, de rau, Elmech inca supravietuieste cu alte contracte decat MApN.
Elmech?
🙂
elmecph… de la Prahova…
http://www.elmecph.ro/
Aaaaa… elmecph nu elmech.
Da… Elmec face cite ceva. Nu radare, insa. Sectiuni de ghidare, capete de cautare si urmarire EO/IR, da. Si rachete antigrindina. Decuriozitate, cine mai face motoarele pentru rachetele antigrindina?
Patentul rachetei si motorului (de fapt 2,in trepte) cred ca este al Elmecph (nu stiu cum e cu pulberea)… o parte din productie cred ca e la Tohan Zarnesti, care fabrica si restul loviturilor reactive (- ROCKET MOTOR SOLID PROPELLANT;), iar pentru capul cu aerosoli probabil participa si U. MEc. Plopeni.
http://www.comfrac.ro/ro/proiecte-nationale/comaeroprec
http://www.comfrac.ro/ro/proiecte-nationale/smci-sd
„Mari bătăi de cap au avut şi cu materialul de construcţie. „Eram zeci de oameni care lucram la acest proiect: unii pe partea de motor, alţii la sistemul de amorsare, apoi aerodinamică şi compoziţie. Făceam testele la sol, dar nu ştiam cum se va comporta racheta în nor.“
adevarul.ro/sanatate/medicina/echipa-dus-romania-topul-luptei-antigrindina-1_50ad5e057c42d5a66393cc15/index.html ”
https://pressone.ro/vanatori-de-nori/
http://www.evz.ro/racheta-antigrindina-isi-face-harakiri-la-10000-de-metri-935605.html
Mai e si asta, mai vechi…
http://www.elmecph.ro/c-d/proiecte.html
„Sistem de propulsie pentru racheta antigrindină RAG-82”
am mai gasit si altceva… 🙂
http://www.upb.ro/files/evenimente/cercetare/Registru_RC_2014_UPB.pdf
Ce google fu au unii dintre noi. 🙂
am cautat si mai demult… ca mai fusese o discutie candva, inclusiv cu unul dintre sefii de program de acolo 🙂
@marius Z
Elmec a adus ceva uprade pe sistemul aa CA-94m si CA 95m. intrebartea este daca acum, cand au la dispozitie pulmeri mai performante, pot modifica motoarele.
ideea este cresterea razei de actiune, in felul acesta sistemele aa sa atinga performantele rachetelor din vest. in cazul CA 94m, sa atinga o raza de macar 5km iar in cazul CA95 m sa poata atinge raza de 6,5-7km (poate chiar cu o extensie a motorului cu 10%)
stii ceva de folosirea noilor pulberi? care se pot folosi pe LAROM 122?? de catre elmec?
daca tot suntem la domeniul Rachete AA, pun 2 linkuri. chiar daca pozele sunt antice… dar e bine de mentionat.
http://pvo.guns.ru/images/other/yugo/expo/pr07.jpg
http://en.valka.cz/files/pracka__3_.jpeg
sunt 2 rachete pe care le-a produs si ELMEC (in numar limitat) dar altii au gasit aceasta solutie. personal o consider ca instalarea unui motor de GRAD este interesanta.
Dar ma gandesc cum ar fi aratat RAV-RS cu un nou cap IR si nu noile pulberi.
Un motor de Grad pe post de booster este o idee foarte interesanta. 🙂
@Iulian,
este un sistem AA realizat de Serbia, se cheama RL-4m Pracka.
Probabil sarbii construiau si ei rachetele R-60 si R-73, sub licenta.
Eu cred ca aceste rachete ghidate IR ar fi mult mai eficiente decat orice sistem de rachete AA din dotarea armatei romane. :)) :))
ce sa zic ca rachetele AA pot fi instalate si pe nave.
ma gandesc ca acum dupa ce am achizitionat F-16, nu o sa integram rachtele R-60 (RAV-RS) sau R-73 si nici rachetele Python 3 sau Magic 2.
asa ca avem stocuri suficiente. De ce sa le ducem la dezmembrat? putem sa le instalam pe Navele romanesti. (macar navele auxiliare)
Si cu notorul de GRAD pus in „fund” rachetele r72 ating raza de 10-12 Km
Adica aceeasi raza care o are si rachetele Nava-Aer MICA
@normal…ce cretini is aia ca isi bat capul sa faca Matra MICA sau AIM-9X cand e atat de simplu sa cuplezi un motor de Grad cu aripioare de ghidare comandate cu motorase de stergatoare de parbriz si un obuz de 100mm pe post de warhead…cand in fund si ciuhabii daca vad atata inventica..ai’ di capu’ meu.
Gogu, sint niste inapoiati carora le place sa cheltuiasca bani. Nu au fost niciodata strimtorati.
Pe de alta parte, poti aprecia inventivitatea: se ia o racheta A-A, i se adauga un booster fabricat dintr-un motor de Grad si rezulta o racheta S-A. Nu stiu cit de decenta, pentru ca ar trebui integrate si sisteme de cautare, urmarire si control al rachetei inainte de lansare. Probabil e o racheta lansata intr-o directie si ea isi alege tinta aleator…
:)) :)) :))
acelasi lucru l-au facut si americanii. au pus un motor suplimentar la o racheta si a rezultat RIM 2
@gogu,
era sa uit… si frantuzii a facut tot ceva asemanator cu sarbii…
:)) :)) :))
de ce sa mai dezvolte ei o racheta SOL-AER? asa ca au luat o racheta aer-aer si au transformat-o intr-o racheta SOL-Aer. adica MICA.
@chipp, da, dom’le, boosterul e partea ieftina a problemei.
Ai marit raza de actiune teoretica a rachetei, so what…probl e ca nu ai o racheta fiabila sa o pui in varful boosterului. Lasa ca si sarbii…scot pe banda rulanta tot felul de smecherii dar nu le-a vazut nimeni in exploatare. Ideea e ca motorul de Grad e un booster ultrarapid care duce in 2 secunde racheta de la 0 la 700m/s. Daca nu faci muci electronica rachetei in felul asta atunci ii ridici inutil pretul. Tre sa pui pe ea electronica ca pe Nike Sprint. Pt. ca seekerul rachetei nu sta in timpul asta, are de facut j’de lucruri ca sa urmareasca aeronava. In mod normal boosterele de racheta ghidata sunt mai lente adica ard mai mult si imprima viteza mai mica. Este la fel ca si la exemplul ala in care nu mai stiu cine voia sa traga cu PRND-uri in tancuri. Pt. fiecare aplicatie calculezi si adaptezi lucrurile, viteza de ardere, presiunea, reteta combustibilului, forma combustibilului solid, diametrele si profilul ajutajului, samd. Daca pui aceeasi incarcatura din proiectil in tubul de azvarlire nu tragi mai departe ci omori servantii tunului. Solutia in sine de a pune un booster pe o racheta ca sa maresti raza de actiune e clasica si verificata, doar ca nu se face din carpeli. Iar daca faci toate modificarile astea atunci ala nu mai e un motor de Grad ci un motor nou pe care-l proiectezi si optimizezi de la 0 si-l faci din tub din fibra de carbon, usor, elegant, finutz, cat de cat, cum face toata lumea civilizata.
Gogu, o observatie. Acceleratia imprimata de un motor de Grad este de 35-40g. Electronica, proiectata cu cap, rezista acceleratiei acesteia fara probleme.
e mai greu pe proiectilul de aruncator, cu senzor in cap 🙂
de ce a fost elbit in programul de f16 tape 5.2R
cred ca ceva pitoane si opherele or sa mearga si cu f16
http://www.rumaniamilitary.ro/rachete-romanesti-lansatoare-de-sateliti
Trebuie sa imi spun parerea, cu riscul de a fi catalogat retrograd, nenationalist, limitat in gindire, lipsit de imaginatie sau ca imi pute orice e romanesc.
Deci… 🙂
A folosi o Nerva, un Grad sau un Volhov mi se pare usor amuzant in contextul in care vorbim de lansare de sateliti. Iar 4 motoare de Grad pe post de booster sint exact atit: o contraptie cu 4 motoare de Grad legate cu duct tape. 🙂 Nu ca vreau sa minimizez realizarile rachetisticii romanesti.
Rolul contraptiilor (ca asta sunt, ma scuzati) este de a fi folosite pentru a studia functionarea in natura a unui sistem de ghidare inertial, a telemetriei, a sistemelor de separare, insa in nici un caz nu pot fi lansati sateliti cu ele.
Ne apropiem periculos de domeniul ridicolului.
iulian,
Eu cred ca acele rachete nu se testeaza pentru lansarea de sateliti. Este vorba de sisteme de artilerie reactiva.
Varianta cu 4 motoare GRAD pe post de boostere poate fi o racheta de artilerie ieftina ce atinge 80-100Km.
– NERVA poate fi o arma, care la 9500km/h nici mama sistemelor AA rusesti S-400 S-500 sau S-600 nu va putea sa o opreasca. si gandeste-te ca aceasta racheta, NERVA ar fi lansata dintr-un avion, la o altitudine de 6000-7000 m.
Lansata de pe o platforma aeriana, va ajunge cu siguranta la 350Km distanta (daca va putea atinge 150Km in lansarea pe verticala)
NERVA poate fi o arma teribila. si nu este o racheta balistica. ci mai degraba o racheta de coraziera, sau rachete Anti-NAVA.
Chipp, Nerva e facuta pentru zbor liniar, n-are manevrabilitatea uneia AA, aia are ajutaje altfel, alt model de ardere a combustibilului, alta altitudine pentru care e optimizata, etc, etc. Nu poti sa le compari!
La fel si Grad, e facuta pentru traiectorie balistica, dupa care in a doua jumatate a traiectoriei se deplaseaza din inertie…
Buun.
Varianta cu 4 motoare GRAD pe post de boostere poate fi o racheta de artilerie ieftina ce atinge 80-100Km.
Si nu mai bine cercetam facerea unui motor care sa duca o racheta la 100 de km decit sa folosim un motor pentru care am cumparat licenta intr-o contraptie? Adica sincronizarea si problemele pe care le pot genera 4 motoare folosite simultan nu sint o solutie utilizabila pe cimpul de lupta.
Lansata de pe o platforma aeriana, va ajunge cu siguranta la 350Km distanta
Pentru asta ne trebuie o alta racheta. Eventual cu ramjet.
NERVA … mai degraba o racheta de coraziera, sau rachete Anti-NAVA.
Incarcatura, focosul, capul de cautare, algoritmii din DSP… cu totul este proiectata intr-un fel o racheta antinava si altfel una antiaeriana.
PAi cam asta e limita ridicolului 🙂
Motoarele de LAROM 122mm cu raza extinsa sunt importate cu tot cu pulberi.
Pentru ca Elmec sa dezvolte asa ceva trebuie sa existe un interes pentru un anumit volum de comenzi din partea MApN sau a unui potential client. Iar pentru pulbere, trebuie ca fabrica de la Fagaras sa poata porni productia, care este insa calibrata pentru volum mare… statul roman investind doar suma minima, nu cea dubla, necesara calibrarii pe serii mai mici.
Deci fara comenzi mari, canci studii si productie… Tohan importand motoarele pe loturi mici, in functie de nevoile MApN.
Modificarile aduse la A-94M si A-95M nu cred sa fi vizat motoarele.
@Marius,
Eu ma gandeam ca romanii importa doar pulberea. si fac ei motoarele.
in conditiile in care puteam importa pulberea, iti dai seama ca am fi putut dezvolta motoarele de pe tachetele AA produse de noi? puteam extinde razele sistemelor CA-94m si CA-95m.
Ma gandesc ca daca am extinde raza sistemului CA-95m macar la 6-7 Km, acest sistem ar sta bine pe navele noastre, si nuar mai fi nevoie de achizitia de rachete raza scurta. Mistral.
@Marius Z,
Ai dreptate.
Modificarile aduse la A-94m sila A-95m nu au vizat motoarele. au vizat doar capul de ghidare. si au reusit sa creasca foarte mult probabilitatea de lovire a tintei. gasisem un stiudiu pe net legat de Racheta A-94m (sistemul CA-94m) in care, in varianta standard, adica CA-94, probabilitatea de lovire era de 70-75%.
varianta imbunatatita, avand probabilitatea de lovire de 90-95%. in cazul aparatelor de zbor (elicoptere, avioane, sau rachete de croaziera subsonice)
Bun bre Mariuse si un AESA pe TD, pai la cat de rapid zboara de il intrec pesca-rusii e bun si AESA ca asa mai recupereaza din distanta. Iti dai seama, la militie aeriana tre sa faci interceptare si sa tii haripa in haripa cu avionu suspect de serviciu, pai cum faci asta cu un Boeing sau un Airbus cand iti da fum si-i pierzi urma?
„pai cum faci asta cu un Boeing sau un Airbus cand iti da fum si-i pierzi urma?”
Da’ ce, e treaba mea? Asa a cerut MApN, ala e avionul cu care toti zic ca se poate face politie aeriana, pilotul sa se descurce, ca de-aia l-au format – sa gandeasca inovator si sa gaseasca solutii ca aia din misiunile Apollo! 🙂
Daca nu, sunt alte zeci fericiti sa ii ia locul 🙂
Si cand te gandesti ca noi produceam odinioara rachete, basca aveam proiecte de cercetare-dezvoltare pentru rachete de tot felul, inclusiv de croaziera, iar acum suntem fraf si pulbere, mai ca te apuca plansul! 🙁
Industria de aparare a Romaniei s-a dus fix acolo unde a plonjat si restul tarii, adica fix in cap de si-a rupt gatul!
Nu produceam nimic original ca si rachete.. si alea care erau erau copii licentiate la arme vechi.
Era ca peste tot in industria romaniei un delay de cam 10 ani fata de ce se producea in alta parte.
Stiu ca erau licente semiexpirate, insa alea au dat posibilitatea dezvoltarii unei nise pe acest domeni, acumuland knowhaw, urmat fiind de cercetare-dezvoltare proprie. Problema e ca s-au oprit tocmai atunci cand incepusera sa miste ceva cu adevarat.
Intr-un rand putem spuen asa: ‘Am pierdut timp si bani degeaba!”
@tomcat 1974
ai dreptate ca nu produceam nimic original. ci avea licente.
dar totusi nu trebuie uitat modificarile aduse de romani la rachetele sovietice.
marirea distantei de lovire cu 30-35% (daca nu chiar si mai mult) nu cred ca este de neglijat.
Daca ai curiozitatea sa cauti dezvoltarea rachetelor, vei vedea ca orice tara a dezvoltat rachete deja existente, in primul rand prin marirea distantei de lovire, si apoi cresterea preciziei. in special in cazul rachetelor Balistice.
modificari ce au transformat acele rachete in sperietori chiar si pentru URSS.
RAV-RS (R-60m) nu era deloc o arma veche.
Era considerata cea mai performanta racheta IR cu masa 80Kg
– IRIS T – 87 kg (400 000 Euro)
– Python 5 – 103 kg (>200 000 Euro)
– AIM 9x – 85 kg (>500 000 Euro)
– MISTRAL – 20 Kg
Cred ca abia in ultimii 10 ani s-a reusit dezvoltarea unor rachete care sa o depaseasca. Probabil Mistral-ul este o racheta mai performanta.
tinand cont si de versatilitatea rachetei, cel putin am vazut in razboiul din Iugoslavia, racheta fiind lansata si de la sol.
RAV-RS (R60m) avea o greutate de 43 Kg
De ce ai inclus o racheta de MANPAD? (Mistral).
Pai nu s-a vrut revolutie ??? Acum ce va mai mirati !
Nu cred ca e locul sau momentul pentru acest gen de discutie. 🙂
Beneficiul major al radarului AESA pe racheta AA este ca racheta poate incepe mult mai repede faza terminala, permitand avionului care a lansat-o sa degajeze si sa manevreze violent, pentru ca probabil e si el tinta unor rachete AA.
In ce priveste posibilitatea ca la apropierea de tinta racheta sa piarda lockul in timpul unor manevre violente, e posibil dar nu probabil, daca radarul AESA de pe racheta acopera 120 grade (tipic pentru AESA de pe avioane). Daca unghiul de acoperire e mult mai mic, atunci pentru a evita pierderea lockului s-ar putea folosi o solutie asemanatoare cu cea de la Captor-E.
Beneficiul major al radarului AESA pe racheta AA este ca racheta poate incepe mult mai repede faza terminala
Te referi la capacitatea de a directiona energia radiata mai bine si de a avea o putere mai mare de emisie?
In ce priveste posibilitatea ca la apropierea de tinta racheta sa piarda lockul in timpul unor manevre violente
Exista aceasta posibilitate la rachetele cu antene monopuls si cu sisteme mecanice. In cazul AESA este mai greu sa se intimple asta (virtual imposibil; doar daca nu cumva codul din DSP/controller a fost scris de un programator incepator), schimbarea de faza (care determina schimbarea unghiului razei) fiind controlata electronic. Se poate intimpla totusi, insa doar daca racheta nu poate manevra suficient de repede si avionul iese din unghiul care poate fi acoperit de raza formata electronic.
Ma refer la faptul ca un AESA, la aceeasi putere consumata si disipata (care este factorul limitator) are distante de detectare / urmarire / tintire cam duble (YMMV) fata de radare pe tehnologii mai vechi.
Adica vrei sa spui de randament.
Nu este tocmai randament. In acest context (emisie RF) randamentul se refera la puterea folosita efectiv pentru emisie fata de cea pierduta la trecerea intre medii, prin reflexii sau la amplificare.
Pai ok, tu compari, de exemplu, un sistem monopuls cu reflector cu AESA. Ceea ce inseamna nu doar schimbare de tehnologie de amplificare (este evident ca amplificatoarele solid state – GaAs / GaN, alege tu – sint mai performante decit klystroanele) ci si de paradigma in dezvoltarea radarului. Comparatia este evident dezavantajoasa tehnologiei anterioare. 🙂
@Marius,
apropo… nu cumva rachetele A-95m si RAV-RS sunt realizate pe motorul de LAROM 122? (prima treapta a motorului?
pentru ca ambele rachete au calibrul de 120mm??? in aceste conditii, poate se potrivesc motoarele cu raza extinsa (pulberi noi) de pe LAROM. in special pe RAV-RS.
nu de alta dar racheta are un pret infim in comparatie cu ce este pe piata. si poate fi folosita in politia aeriana.
nu cred, caracteristicile de ardere sunt diferite intre o racheta AA si una sol-sol…
Grad-ul de 120 mm este un proiectil reactiv, iar celelalte sunt rachete autodirijate, motoarele nu sunt „interschimbabile”, chiar daca au acelasi calibru…
Organizarea interna a celor doua tipuri de rachete este diferita si nu suporta „modernizari” dupa ureche.
Daca bagi sau schimbi, in acelasi motor, in locul pulberii originale o pulbere mai buna (mai „energica”) poti obtine o explozie superba, chiar la start. E o chestie cu rachetele astea, nu multi stapanesc arta proiectarii rachetelor si a motoarelor racheta.
@Pavel M
Si proiectilele reactive si rachetele IR folosesc acelasi tip de propulsie. Motor cu combustibil solid.
Diferenta o face cantitatea de combustibil dar si timpul de ardere.
In ceea ce priveste racheta Care este autodirijata…. Caută pe net RAV RS sau R-60M si vei vedea ca tot sistemul (senzorii și C omputerul) de autodirijare al rachetei se afla in partea din fata.
Bă mai mult israelienii au instalat pe Proiectilele reactive de 122mm cap de ghidare prevazut cu niste mici aripioare, si astfel GRAD-ul beneficiază de autoghidaj in cazul in care are o deviatie de la tinta.
Dacă se poate schimba motorul la rachetele AA…. Asta nu o mai stiu. Dar ce stiu este ca noi construim rachete cu rasa fff scurta. Si acele rachete se pot îmbunătăti.
Apropo…. R73 era o dezvoltare (îmbunătătire a rachetei R60m)
Chipp, e un pic mai complicat.
Diferenta o face cantitatea de combustibil dar si timpul de ardere.
Plus diametrul total al motorului, lungimea, suprafata de ardere interna care determina profilul de zbor, duza de la evacuare, compozitia combustibilului care determina temperatura/viteza/timpul de ardere si implicit compozitia peretilor motorului.
temperatura/viteza/timpul de ardere
Am uitat sa adaug si presiunea interna.
Bine chipp, nu ma contrazic cu tine… Daca stii raspunsurile, nu mai pune intrebarile…
Nu cunosc multi proiectanti sau fabricanti de rachete… poate faci parte dintre ei si nu imi dau eu seama….
Si la rachete si la motoare este cam la fel ca si la armele de foc: au acelasi calibru dar nu poti trage cu toate gloantele de acelasi calibru cu teava… ma intelegi ce zic, nu?!
Va rog sa completati mai sus cu ceea ceam uitat sa scriu. 🙂
@Pavel M
Nu te-am contrazis frate. si nu-s specialist pe rachete. Doar un simplu inginer dar nu in domeniu.
Nu intentionez sa te contrazic.
– cel mai simpu este sa-i copiem pe sarbi. care au pus un motor grad in „fundul” rachetelor AA R-60 si R-73.
http://s23.postimg.org/9t6awsiwb/8653.jpg
– aici este o racheta americana RIM-2 Terrier (are o raza de 70Km)
https://en.wikipedia.org/wiki/RIM-2_Terrier#/media/File:RIM-2_Terrier_missiles_on_USS_Providence_(CLG-6)_1962.jpg
Chip, incearca sa nu amesteci subiectele.
Rachetele A-A sunt proiectate sa:
– fie lansate la o anumita viteza
– functioneze in modul fire and forget
– sa aiba anumite caracteristici de manevra si zbor
Rachetele de tipul Grad sint proiectile reactive. Adica motorul are rolul de a imprima ‘rachetei’ o traiectorie balistica.
Ceea ce au realizat sirbii a fost sa ia un motor de Grad pe care sa il foloseasca pe post de booster pentru o racheta A-A. Adica sa duca racheta A-A de la viteza 0 si altitudine 0 la o viteza si o altitudine care sa ii permita sa se comporte ca si cum ar fi lansata de un avion. Daca ar fi fost lansata fara booster ar fi scazut dramatic raza de actiune si altitudinea pe care o poate atinge. Pentru creativitatea asta merita premiul ‘Atelierul de aur’. 🙂
Dar daca iei doar motorul de la Grad si vrei sa il folosesti intr-o racheta S-A, va trebui sa construiesti in jurul lui racheta. Aceasta va avea anumite caracteristici, determinate de masa rachetei, viteza de evacuare a gazelor din motor, forta de impingere a acelui motor, aria suprafetelor de comanda, unghiul pina la care se rotesc, aria suprafetelor stabilizatoare, timpul de ardere al motorului, viteza atinsa la stingerea motorului. Aceste caracteristici vor face, probabil, sa fie o racheta mai slaba decit Mistral, de exemplu. Dar ca booster, motorul de Grad are o utilizare decenta.
@Iulian,
Mai slaba decat VL MICA da. MAi slaba decat Mistral nu!
Tu vrei sa zici ca racheta R-60m sau R-73m este mai slaba decat Mistral???
Racheta lansate de pe avion chiar cu ghidaj IR sunt mult mai performante decat orice racheta MANPADS.
Tu poti sa crezi ce vrei. E punctul meu de vedere si mi-l sustin, dupa ce am citit cateva zeci de pagini despre cele 2 rachete rusesti.
In primul rand ambele rachete, si R-60m si R-73m pot fi lansate la suprasarcina a avionului de 9G. si pot manevra la 20G.
Asta ar treebui sa spuna multe….
Orice racheta MANPADS nu este proiectata sa fie lansata la suprasarcini mari. dovada si aripioarele alea micute…
Eu stiu ca toti pe aici sunt fani VEST. inteleg asta. dar nu poti neglija cercetarea facuta de rusi.
La faza asta chiar ti-a zis-o, Iulian 🙂
Marius
stai linistit ca nu mi-a zis nimic.
Apropo… am gresit mai sus… RAV-RS manevreaza la suprasarcini de 45G nu la 20G (sursa RoMilitary) si poate fi lansata de un avion ce manevreaza la suprasarcina de 8G, nu de 9G.
:))) :))) :))) :)))
nu stiu daca Stinger sau Mistral are aceasta capacitate. dar au capul de ghidaj ceva mai performant.
MAI CITITI SI VOI! Chiar in propriile comentarii lasate pe la alte articole. ca sa nu va contraziceti :)))
virgula pusa de mine, sugereaza ca tu i-ai zis-o, nu viceversa 🙂
:))
scuze
De cind sintem intr-o competitie de a ne-o ‘zice’?
PAi tocmai ca nu 🙂
La cat de detaliat i-ai raspuns, poti sa faci un articol 🙂
ca sa nu vorbim vorbe punem si ceva linkuri:
– R73: http://www.resboiu.ro/martea-tehnica-r-73aa-11-archer/
– R60: http://www.rumaniamilitary.ro/rav-rs-racheta-romaneasca-de-top-ir
Chipp, hai sa citim impreuna, cu atentie, ceea ce am scris eu si ce ai raspuns tu. Sau, asa cum se numeste la filologie, sa facem deconstructie. 🙂 Se pare ca pe linga virgula de care spunea Marius ai mai ratat ceva in ceea ce am scris eu.
I(1): Ceea ce au realizat sirbii a fost sa ia un motor de Grad pe care sa il foloseasca pe post de booster pentru o racheta A-A.
Este o observatie referitoare la modalitatea de folosire a motorului de Grad in contextul discutiei despre Pracka. Care apoi se continua cu o detaliere, la I(2):
I(2): Adica sa duca racheta A-A de la viteza 0 si altitudine 0 la o viteza si o altitudine care sa ii permita sa se comporte ca si cum ar fi lansata de un avion. Daca ar fi fost lansata fara booster ar fi scazut dramatic raza de actiune si altitudinea pe care o poate atinge.
I(3): Dar daca iei doar motorul de la Grad si vrei sa il folosesti intr-o racheta S-A, va trebui sa construiesti in jurul lui racheta.
Sensul nu era de folosire a motorului de Grad ca booster, ci de utilizare a lui intr-o racheta S-A, cu o singura treapta. Voi reveni cu argumentatia detaliata pe aceasta tema. Daca nu se intelegea sensul, exista la final o propozitie care lamurea (sau accentua) sensul, punctul I(4):
I(4): Dar ca booster, motorul de Grad are o utilizare decenta.
I(5): Aceste caracteristici vor face, probabil, sa fie o racheta mai slaba decit Mistral, de exemplu.
Aceasta fraza se referea la bricolarea unei rachete S-A cu o singura treapta, fara booster, bazata doar pe motorul de Grad – vezi punctele I(3) si I(4). Si imi mentin parerea.
Prima parte, de la punctele I(1) si I(2) se referea la acest mesaj.
– cut here –
Chipp
21 februarie 2017 at 20:23
– cel mai simpu este sa-i copiem pe sarbi. care au pus un motor grad in „fundul” rachetelor AA R-60 si R-73.
– and here –
Partea doua, dezvoltata mai sus de punctele I(3), I(4) si I(5) se referea la postarea de mai jos:
– cut here –
Chipp
21 februarie 2017 at 17:54
apropo… nu cumva rachetele A-95m si RAV-RS sunt realizate pe motorul de LAROM 122? (prima treapta a motorului?
pentru ca ambele rachete au calibrul de 120mm??? in aceste conditii, poate se potrivesc motoarele cu raza extinsa (pulberi noi) de pe LAROM. in special pe RAV-RS.
– and here –
Acum sa trecem la raspunsul tau.
C(1): Tu vrei sa zici ca racheta R-60m sau R-73m este mai slaba decat Mistral???
Nu am comparat R-73 cu Mistral. Citeste mai sus. Daca ar fi sa compar, as compara AIM-9X sau AMRAAM/ASRAAM sau MICA cu R-73.
C(2): Racheta lansate de pe avion chiar cu ghidaj IR sunt mult mai performante decat orice racheta MANPADS.
Am spus eu cumva, undeva, ca un MANPADS este superior unei rachete lansata de un avion? Citeste mai sus.
Din punctele C(1) si C(2) rezulta ca vorbim despre lucruri 100% diferite. Sa continui acum cu raspunsurile.
C(3): In primul rand ambele rachete, si R-60m si R-73m pot fi lansate la suprasarcina a avionului de 9G. si pot manevra la 20G.
Pot fi lansate la suprasarcina de 9g pentru ca au fost proiectate ca rachete A-A. Lansarea 0-0 (sa ii spun asa) presupune o scadere considerabila a caracteristicilor si am explicat asta mai sus. Manevrarea la 20g este ceva normal pentru o racheta moderna. Mistral 3 manevreaza la 30g. Dar nu era vorba despre asta.
C(4): Orice racheta MANPADS nu este proiectata sa fie lansata la suprasarcini mari. dovada si aripioarele alea micute…
Exista o relatie directa intre marimea suprafetelor de control si capacitatea de manevrare pentru rachete care nu folosesc sisteme de tipul thrust vectoring. Are de-a face cu coeficientii suprafetelor portante (adica ‘aripioarele’). In plus, la MANPADS spatiul disponibil pentru ‘aripioarele alea micute’ este extrem de limitat, ele fiind intr-un tub. De ce ar avea legatura marimea suprafetelor cu acceleratia/sarcina de la care o racheta este lansata?
C(5): Eu stiu ca toti pe aici sunt fani VEST. inteleg asta. dar nu poti neglija cercetarea facuta de rusi.
Stimate domn, in cazul in care nu ai observat pina acum, am acordat credit
URSSRusiei de fiecare data cind il merita.@Iulian,
scuze frate. au am lasat o sumedenie de comentarii de pe telefon… 🙁
🙂 Nu-i suparare, am vrut sa lamurim lucrurile, sa n-avem vorbe la proces.
legat de japonezi. nu vroiau englezii sa faca o racheta comuna cu ei unde englezii veneau cu racheta (meteor) si japonezii cu capul de cautare pe motiv ca ar fi mult mai avansat decat ce au europenii ?
http://aviationweek.com/awin-only/japan-britain-collaborate-meteor-guidance
Au multe chestii interesante japonezii. Inclusiv singura racheta anti-nava „vestica” supersonica.
Ok, pt tipii de se certau mai sus: ce stocuri de R-60 avem? Si cat ar costa una noua?
Eu nu am gasit ieri informatiile astea. 😐
Poate stie cineva.
E vorba de Joint New Air-to-Air Missile (JNAAM), anul asta termina studiul de fezabilitate.
Pentru toti comentatori de aici……Taticul meu ii bate singur pe toti taticii vostri,inclusiv pe tatal lui Iulian,,,,,,,,M-ia zis mie tov.educatoare…