Disponibilitatea bata-o vina!

Disponibilitatea unei flote aeriene se refera la procentul de aeronave gata de lupta. In toate flotele –civile sau militare – disponibilitatea se doreste a fi cat mai mare, pentru ca cu cat aceasta este mai mica cu atat costurile cresc si tot cresc.

Ca sa intelegem acest concept, in toata complexitatea sa (mai ales) financiara si operationala, vom exemplifica. Sa spunem ca tara “X” are nevoie – in urma unor calcule serioase si bine facute – de 48 de avioane multirol pentru executarea misiuniilor pe timp de pace si pentru asigurarea unei minime protectii aeriene pe timp de razboi. Ideal ar fi sa aiba – poate – 100 de avioane, dar atatia bani are, atat pentru achizitie cat si pentru operare.

Asa cum stim deja, achizitiile militare se fac avand la baza trei criterii: (primul) cel mai probabil si  mai temut inamic, (al doilea) tactica si strategia aleasa pentru aparare (discutam aici doar de operatii defensive). Astfel, in functie de adversar se alege strategia si tactica, in functie de cele doua se hotareste marimea armatei, dotarea, etc, etc si apoi intervine cel de-al treilea criteriu, cel financiar – cati bani poate aloca respectiva economie pentru aparare astfel inca sa nu se ajunga la ruina economica inca pe timp de pace.

Revenind, intreg sistemul militar este supus “zeului” disponibilitate nu doar arma aviatie. Acest criteriu este intalnit in tot ceea ce inseamna tehnica de lupta – tancuri, artilerie, nave, camioane, TABuri, etc – pentru ca nicioadata nu vei avea la dispozitie 100% din tehnica (defectiuni banale, operetii de intretinere curente sau periodice, etc) – dar se intalneste si in cazul fortei vii,  militarilor adica (concedii de odihna, de paternitate/maternitate, concedii medicale, diverse stadii de pregatire, etc).

Facem o mica paranteza. Este mai rentabil sa cumperi un sortiment de tehnica cat mai fiabila si care sa necesite un numar mai mic de ore de mentenanta, decat o tehnica de lupta mai putin “solida” care sa necesite un mai mare volum de intretinere, mai multe piese de schimb. Pentru ca daca – sa zicem – 30% din tehnica ta de lupta sta mereu prin reparatii atunci esti obligat sa cumperi de la inceput mai multa, sa acoperi si cantitatea care nu este disponibila din motive tehnice. Incheiem paranteza.

Astfel disponibilitatea este un factor extrem de important in alegerea tehnicii de lupta achizitionate, pentru ca, revenind la exemplul nostru cu tara “X” si cele 48 de avioane multirol, interesul tau este ca un numar cat mai mare din cele 48 sa fie in stare de lupta, iar pe durata de exploatare proiectata sa aiba nevoie de cat mai putine reparatii, tehnica sa fie cat mai fiabila.

Realitatea ne arata insa ca nu-i asa…

Americanii de exemplu au o rata de disponibilitate in cadrul flotei de F 16C/D de aproximativ 75%, iar yankeii au practic resurse cvasi-nelimitate, piese de schimb la dispozitie, uzine, bani, tehnicieni, multa experienta, avioane de rezerva.

Tari mai mici – nu ma refer la noi – cum ar fi Franta nu ating nici pe departe o astfel de rata de disponibilitate si vom vedea in continuare cu ce procente scazute opereaza aviatia navala franceza.

  • Hawkeye E-2C – AEW&C (airborne early warning and control) – avioane folosite la bordul portavionului Charles de Gaulle. In total francezii opereaza trei astfel de aeronave. In 2015 aceste avioane au avut un procent de disponibilitate de 32,3%, in crestere semnificativa fata de 2014 cand au avut un procent de doar 24,7%. Costurile cu mentenanta celor trei aparate in 2015 a fost de 30 milioane de euro, la o varsta medie per aparat de aproximativ 16 ani. Toate cele trei sunt modernizate constant, fiind practic la nivelul celor folosite de US Navy
  • Dassault Atlantique 2 – avioane de patrulare maritima – 23 de bucati, cu o rata de disponibilitate de 26,2% – fata de 25,9 in 2014. Cost intretinere in 2015 117,3 milioane de euro, varsta medie a aparatelor 26,2 ani.
  • Cele 39 de Rafale M3 au avut o rata de disponibilitate de 53,6%, fata de 46,6% in 2014, la un cost total de 159 milioane de euro
  • Dassault Super Étendard (retrase anul acesta din serviciul activ), au avut un procent de disponibilitate in 2015 de 46,5%, fata de 26,8% in 2014, la un cost total de 18,8 milioane de euro si o varsta medie per avion de 46,5 ani
  • Dassault Falcon 200 Gardian (5 avioane), aparate pentru supraveghere maritima, au avut cea mai mare rata de disponibilitate: 69%, fata de 65% in 2014, la un cost total de 25,6 milioane de euro si o varsta medie per avion de 25,6 ani

Datale de mai sus sunt absolut oficiale si au fost eliberate de ministerul francez al apararii pe 8 noiembrie. Parca si vad MApNul bastinas punandu-ne noua la dispozitie astfel de date…

Asadar se poate observa un procent destul de scazut al disponibilitatii flotei, daca luam exemplul Rafale M cu un procent de putin peste 50%, asta inseamna in termeni mai neaosi ca francezii au avut la dispozitie si gata de lupta cam 20 de aparate din totalul celor 39.

Ce invatam noi de aici?! Pai invatam multe, dar de fapt ne intrebam daca flota nostra de F 16A/B block 15 MLU, in prezent arvunita cu 12 avioane, in viitor cu inca 12 (mai vedem ce block), ar putea atinge un procent de disponibilitate de 50%? Poate da, poate nu, sa ne amintim ca Franta isi cam fabrica cvasi-majoritatea avioanelor din dotare (cu exceptia Hawkeye E-2C), ca dispune de infinit mai multe fonduri decat noi, ca este o tara mult mai serioasa si cu toate astea procentele de disponibilitatea sunt cele de mai sus.

O explicatie pentru imbunatatirea procentelor – vizibile in 2015 fata de 2014 – ar fi o alocare ceva mai mare de fonduri, odata cu razboiul anti-terorist, insa daca ne uitam la noi ma cam apuca frica, asta in conditiile in care F 16 este un avion si cam batraior si cam foarte scump de operat (ora de zbor sare probabil de 25 mii de dolari).

Si daca ne aducem aminte ce spunea Seful Statului Major al aviatiei daneze ma sperii si mai mult. Respectivul general spunea (sustinand achizitia de F 35 si lasarea la vatra a F 16 A/B MLU) ca F 16 A/B este inca un avion foarte performant, usor modernizabil, dar odata cu depasirea jumatatii din durata de viata (4000 de ore) costurile cu intretinerea cresc atat de mult inca achizitia unui avion nou este recomadabila…

Concluziile le trageti voi insa tineti minte: datele de mai sus sunt 100% reale si apartin ministerului apararii de la Paris, nu pot fi in nici un fel combatute, iar pe de alta parte nu avem nici un motiv sa nu-l credem pe generalul danez, asadar?!

Va avea RoAF stocuri suficiente de piese de schimb pentru F 16? Va avea fonduri disponibile sa-si zboare pilotii macar 120h/an?! Si chiar daca va avea toate acestea rata de disponibilitate tot nu cred sa treaca de 50-60%, atat timp cat francezii cu Rafale M sunt la 53%.

Ori 50% inseamna avioane gata de misiune intr-un numar de 12 bucati, atunci cand vom avea 24 in tara, astfel incat se impune o singura constatare: mai trebuie avioane…

PS – Canada s-ar putea pana la urma sa cumpere vreo 18  F/A-18 Super Hornet-uri ca masura intermediara (idem Australia), deh, chestie de disponibilitate si la ei. Retragerea vechilor CF-18 A/B Hornet – unele in varsta de 30 de ani – prin 2020 s-ar putea prelungi prin 2025, guvernul liberalului Justin Trudeau (cu fostul locotenent-colonel Harjit Sajjan pe post de ministru al apararii) fiind intre ciocan si nicovala privind alegerea viiorului avion de lupta canadian, tinand cont de cele 65 de F-35 anuntate de conservatori prin 2010 si renuntarea la ele doi ani mai tarziu.

GeorgeGMT

 

97 de comentarii:

  1. La francezi, rata relativ scàzutà de disponibilitàti la avioane este mult datoratà lipsei de resurse bugetare alocate.

    De vàzut cà în operatii lor militare reale, rata disponibilitàtii avioanelor angajate cocheteazà cu 90%.

    • 🙂 E ca si cum ai spune cuiva ca avioanele din celula de alarma au o rata de disponibilitate de 100%, dar in spatele celor doua din celula ai 7-8 in reparatii…
      Or avea 90% pentru aparatele angajate in misiuni, noi vorbim aici de procentul pe intreaga flota, singurul care conteaza intr-o astfel de discutie.

  2. De ce nu ai pus si disponibilitatea lui MIG 21 LanceR?
    nu sunt publice informatiile?

  3. Tu nu te lasi ?

    • Mai Nova hai sa nu fim penibili, Zumwalt este prima nava din serie, foloseste tehnologii foarte noi – in premiera la bordul unei nave de lupta.
      Inainte de a sarbatori defectiunea aparuta pe Zumwalt ar trebui sa bagi la cap ca la astfel de arme noi dureaza pana cand totul merge bine.
      Kuznetovul e batran, vechi inca de la lansare, cum de te duce capul sa faci astfel de comparatii ridicole?

      Daca vrei sa vorbesti despre Kuznetov vs Zumwalt, ai articolul despre Kuznetov, nu-mi mai deturna discutia de aici.

  4. Diferenta e ca Zumwalt e cu o generatie de tehnologie inaintea a tot ce exista acum, deci la americani poti sa zici ca au circumstante atenuante; in schimb Kuznetsov e cu vreo 2 in urma, de unde concluzionam rusii nu sunt in stare nici sa intretina tehnica anilor ’80, darmite sa mai fie varf de lance. Ceva de genul se poate spune si de F-35 vs Pakpak. Unul e deja fabricat in aproape 200 de exemplare (si nu e singurul, ca mai au si Raptorul), iar altul parca e „stelf” si parca nu e, ca mirosul de gutuie, dar produs in doar 6 exemplare, toate prototipuri, si fara motor si fara radar.

  5. cu ipotetica noua escadrile de falconi POATE vom ajunge la 10-12 avioane disponibile 24/7.

  6. E comparatie trolleasca nenea George!

  7. disponibilitate? pai daca sunt doar 20-40% operationale din avioane atunci care este rolul celorlalte 80-60%? ca afara atunci cand vb de echipamentul activ vb de cei 20-40%. deci concluzia e ca in caz de razboi cu o medie de 30% aparate operationale, la nivel de forte europene se poate dispune de max disponibil de cca 300 aparate de zbor-franta cu cca 50-60 aparate(20 Rafale si 30-40 Mirage), germania(25 Thypoon si 30 Tornado), italia (4 F35, 18 thypoon, 14 tornado, 10 amx), restul ceva f16(olanda, danemarca, portugalia-daca or mai avea)ceva grippen, mig 29 de la polonezi si slovaci si mig 21 de la noi-per total undeva la 300 aparate. stam bine . nave? ce disponibilitate au? si motorina la tancuri? ca poate aflam ca si aici europa sta bine. deci armata europeana? ptr ce? sa dam cu prastia. concluzie? traiasca nato-sua. nu?

    • Există date privind disponibilitatea in armatele europene versus Wehrmacht in anii dinaintea ww2?

      • Da. Majoritatea tratatelor de specialitate privind istoria ww2 dau astfel de cifre. La repezeala, in 1941 URSS avea disponibile 8.000 tancuri dintr-un stoc de 25.000.

    • @Invictus. Nu ai citit cu atentie articolul, unde am scris ca rata de disponibilitate este direct proportionala cu bugetul alocat si cum pe vreme de razboi bugetul este mult mai mare si disponibilitatea va fi la fel.

  8. si daca esti dragut george sa lamuresti si situatia „avionului francez interceptat de suedezi?” -Potrivit unor informatii publicate in cotidianul suedez Expressen, confirmate de Jesper Tengroth, purtator de cuvant al Fortelor Armate Suedeze, un avion militar francez a intrat in spatiul aerian suedez. Pentru interceptarea lui au decolat cateva avioane Gripen. Tipul aeronavei si locul in care a fost realizata interceptia nu au fost facute publice de suedezi. ce fac europenii, se spioneaza intre ei?

    • Asta nu-i stire ci un simplu accident, probabil ca respectivul avion a intrat cu totul neintentionat in spatiul aerian suedez. Ce stire avem noi aici?! Nici o stire, astfel de lucruri se intampla, nu-i nici o problema…

      • E clar stirea e ca Franta si NATO provoaca in mod agresiv Suedia 😉 … ca doar e la moda acum sa injuram NATO si UE pt ca la noi se fura.

  9. Acum intrebarea ar fi cate din cele nedisponibile ar putea zbura, dar nu zboara pentru ca li se efectueaza o revizie tehnica de rutina, iar din cele defecte cate au probleme mai putin serioase, care ar putea fi rezolvate in 12 ore daca s-ar vedea bairamul la orizont?
    O alta intrebare relevanta pentru noi ar fi care este disponibilitatea la polonezi, greci si turci?

    • @Marcian
      Exista mai multe motive pentru indisponibilitate.
      1. Sunt avioane care intra la revizii sau reparatii programate. Acest calcul exista din perioada de achizitie. Sunt echipamente care trebuie reparate la intervale de timp sau nr. ore de zbor diferite si atunci trebuie sa ai un stoc pentru a le roti si a nu avea avionul indisponibil, de ex motoarele
      2. O scadere mare a disponibilitatii inseamna de fapt un stoc insuficient de piese schimb, cauzata de obicei de un buget prea mic sau chiar probleme cu reparatiile la unii furnizori. Stocul incepe cu „top ten” , piesele cu rata de defectiune cea mai mare si desigur consumabilele.
      3. In caz de conflict se cam uita de multe norme tehnice obligatorii pentru echipamente nevitale. Asa au facut sarbii cu MIG 29 in conflict , zburandu-le cu multe deficiente la electronica, bineinteles fara rezultate.
      4. Ca un exemplu , IAR 93 avea o rata a disponibilitatii foarte mica, de unde si unul din motivele ca era nefiabil. Problema majora era lipsa pirotehniei pentru scaunele de catapultare Martin Baker, care trebuiau inlocuite la fiecare 3 ani si nu erau bani.
      Problemele de management a unei flote de avioane complexe implica foarte multi factori tehnici dar in primul rand costuri ridicate , de unde si problemele.

  10. Oarescum on-topic, legat de disponibilitate, apar primele informatii despre Mig-ul 29 de pe Kuznetov.
    S-ar parea ca avionul a picat pentru ca a ramas fara combustibil pentru ca nu a putut ateriza din cauza ruperii cablului arestor de pe Kuznetov.
    Sursa: http://navaltoday.com/2016/11/22/report-arresting-cable-engine-failure-cause-of-russian-mig-29k-crash/
    Nu e usor sa operezi portavioane si aici se vede o oarescare lipsa de experienta a rusilor in astfel de treburi…
    In zona e si Charles de Gaulle, dar n-am auzit pana acum sa aiba astfel de probleme.

  11. Intrebare: Oare putea migul vodcarilor sa terizeze pe alt portavion in zona in caz de sunau aia la 112 ca se putea pe ragalia vodcarilor ,poate stie careva cazuri de acest gen !

  12. „In total francezii opereaza trei astfel de aeronave. In 2015 aceste avioane au avut un procent de disponibilitate de 32,3%, in crestere semnificativa fata de 2014 cand au avut un procent de doar 24,7%. ” Deci in 2014 era disponibil doar o parte dintr-un avion nu unul intreg? :)) Lasand gluma la o parte cred ca presupune ca in 2014 la un moment dat toate 3 erau indisponibile ceea ce e naspa tinand cont de ce avioane e vorba, practic Sarl a fost chior in perioada aia.

  13. problema cu avioanele astea 4++ sau 5 generation, e ca la masinile moderne, multa electronica, 60% fabricata in china – mai ales la rusi, si care pica cand ti-e lumea mai draga. stabilitatea, performantele si puterea de foc sunt induse electronic si nu mecanic, ca la …..mig 21 spre exemplu. un typhoon , rafale sau f35 , daca le decuplezi electronica, nu se ridica de la sol. iar stabilitatea avionului e aproape 0. de lupta nu mai vb ca fara sistemele optice de ochire avionul nu face 2 bani exact ca si clasa 45 fregate britanice. raman fara energie electrica si deci sisteme tactice si de propulsie taman cand nu trebuie. deci 20-30 % disponibilitate(adica siguranta la un avion modern cred ca este un procent acceptabil) si concluzia e ca ar trebui si noi sa cumparam cam…40 avioane ca la un procent de 20-30% sa zboare 8-12?

  14. Divizia de Vanzari Guvernamentale a Volvo este constituita de ACMAT si Mack Defense, in Statele Unite, Panhard si Renault Trucks Defense, in Franta(unde are peste 1300 de angajati) si Volvo Defense in Suedia.“Volvo a efectuat o evaluare strategica a diviziei de Vanzari Guvernamentale si intentioneaza sa demareze un proces prin care sa renunte la aceasta”, se declara intr-un comunicat emis de grupul suedez pe 4 Noiembrie.Potentiali cumparatori ai contsructorului francez ar fi Nexter, Thales sau Rheinmetall, precum si cateva fonduri de pensii. O eventuala oferta din partea Nexter va trebui supusa aprobarii Kraus Maffei, dupa fuzionarea celor doua firme. Achizitia RTD de catre Rheinmetall ar imparti oferta de vehicule militare europene intre doi giganti franco-germani.parca si la noi se vb de un parteneriat intre RTD si MFA Mizil. daca RTD este achizitionat de Rheinmetal care v-a colabora cu ROMARM cumva prin „filiera germana” Kerax, Sherpa si DGA vor ajunge in sfarsit in dotarea armatei romane?

  15. Polonezii au avut o disponibilitate de 60% la F-16 noi si cu depozit de piese de schimb, desi nu la nivelul necesar pentru 75%.
    La noi se pare ca isi inchipuie ca vor zbura fara intretinere, ca eu nu stiu de vreo initiativa pentru mentenanta serioasa.
    Asa ca ma tem ca peste un an disponibilitatea va fi sub 50%.

  16. „Este mai rentabil sa cumperi un sortiment de tehnica cat mai fiabila si care sa necesite un numar mai mic de ore de mentenanta, decat o tehnica de lupta mai putin “solida” care sa necesite un mai mare volum de intretinere, mai multe piese de schimb”

    Aceasta afirmatie trebuie relativizata, nu e chiar asa simplu si nu e intotdeauna asa, depinde si de cit costa tehnica aia „fiabila”, plus blocare de capital, dobinzi etc.
    Si ar mai fi ceva, un rol important il joaca si cit tragi de tehnica respectiva, daca o tii doar in garaj, hangar sau faci doar defilare e altceva.
    Al treilea factor e cine deserveste tehnica respectiva, daca zilnic sunt aterizari dure la limita, cu lovire in balize, daca intretinerea e facuta aiurea si uita sa stringa suruburile, daca nu se unge ca lumea, etc.

    Un exemplu modern de optimizare e F35 cu al sau ALIS.

    Chiar si-n ind. automobilelor se studiaza introducerea unui sistem de intretinere monitorizat, de ex. uleiul nu se mai schimba la 25000Km ci in functie de regimul in care a mers masina.

  17. Ia de aici :Acuzatia este legata de faptul ca Polonia ar putea sa nu fie capabila sa repare avioanele, ceea ce ar ameninta apararea aeriana a Bulgariei.

    Anul trecut, Sofia a decis sa aleaga Polonia pentru repararea avioanelor sale care dateaza din epoca sovietica, in cadrul eforturilor tarii de a-si reduce dependenta de fata de fostul sau aliat din Razboiul Rece, Rusia.

    Producatorul rus al MiG-urilor a afirmat ca Polonia nu poate repara avioanele deoarece nu are dreptul de a oferi piese de schimb pentru tari terte.

    Contractul avea o valoare de 6,14 milioane euro.

    • Chiar inainte de ’89, in RO s-a decis ca nu este rentabil sa repari MIG 23 la Bacau intru -cat nu se puteau amortiza investitiile mai ales pt. motoare. S-au reparat in Bg.

  18. Ministrul bulgar al apararii acuzat ptr coruptie

  19. TeamNet si AFT (Autonomous Flight Technology) UAV Hirrus.
    TeamNet UAV Signus
    ARCA-UAV Air Strato
    UAV–SACT 5 BOREAL
    ARGUS XL
    astea-s UAV romanesti. ce s-a intamplat cu ele sau cate au ajuns in dotarea armatei? poate spune cineva?

  20. si o intrebare ptr george. la ce le trebuie atatia guarani brazilienilor? (CoLog Brazil a comandat 1580 transportoare amfibii blindate VBTP-MR Guarani 6×6/“Flota” de Guarani va fi livrata intre 2016 – 2035 si va fi compusa dintr-o familie care cuprinde transportoare de trupe, vehicule echipate pentru comunicatii, posturi de comanda, ambulanta, purtatoare de mortiere calibrul 120 mm. CoLog va cumpara platforma in serii de 723, 547, 275 si 35 vehicule, precum si echipamentele asociate si serviciile, totul insumand 1.76 miliarde de dolari.O parte dintre vehicule vor fi echipate cu sisteme de armament cu operator direct, dar si statii ARES Aerospace & Defense’s REMAX si UT-30 BR, telecomandate.) ca mai au vreo 220 Urutu, vreo 600 Cascaveli , 600 M113 si inca vreo 300 guarani, si toate 6×6. CINE II ATACA PE ASTIA DE CUMPARA ATAT?si 6×6

    • uita-te la suprafata Braziliei si la misiunile/variantelor platformelor.
      Polonezii, la suprafata pe care o au, bine mai mica decat a Braziliei, cred ca au trecut deja de 1200 KTO Rosomak/AMV, care 8×8 si nu 6×6.

    • @Invictus. Stimate domn esti foarte aproape de SPAM pe motive ca la un singur topic ai deschis 4-5 subiecte total diferite de discutie!!!!!!!!!!!!!

      ATENTIE mare pe viitor, limiteaza-te sa comentezi pe subiect, pt „stiri” ai topicul „Contact”…

  21. ca astia sunt ca noi. tot ce vad si le place cumpara. au 11 tipuri si marci diferite de vehicule 4×4, unele in serii mici 20-30, 12 tipuri de la marci diferite de camioane, elicoptere diferite, sisteme americane, rusesti, franceze, germane, grippen, amx, super tucano, f5, mi-ri, uh 60, airbus, varza totala. cam ca la noi, da ei au ceva mai multe din fiecare

  22. Pun si eu o intrebare.. Se poate fabrica mig 21 in Romania? bineinteles variantele inbunatatite si cu un motor strain? sau chiar rusesc ?

  23. Foarte interesant articolul legat de disponibilitate…. si constat ca este o mare piatra de moara agatata de gatul tarii noastre.. acum inteleg ca avioanele dorite la modul ideal declarativ 48 de bucati reprezinta de fapt forta activa care ar ramane combatanta dintr-un total de cira 100 de avioane cat se zice si in articol…. Momentan sunt sub semnul intrebarii si 24…, si ce este si mai clar este ca suntem complet depasiti in caz de ceva. Parca iar devine logica productia unui avion „autohton” pentru atac la sol, etc…IAR 90 TD, chiar daca unii poate incep sa ma injure, incep sa cred ca avem nevoie disperata de demararea acestui program… insa Romania este suficient de curajoasa ca sa nu faca nimic oricat de disperata ar fi situatia, ne pastram calmul pana la capat. :)…..

  24. Sunt curios cam ce disponibilitate are principalul inamic al României

  25. F-16 sunt proaspăt revizuite și n-au consumat nici jumătate din resursă. Portughezii le-au menajat. În sensul acesta am luat cele mai sănătoase celule în exploatare.
    Totuși, ne putem aștepta ca disponibilitatea MLU să alunece spre 30%, dată fiind lipsa experienței cu mentenanța, fondurile limitate și năravul căpătat în exploatarea MiG-21. În timp, putem depăși 50% disponibilitate a flotei.

    • Pai cam asa gandesc si eu, fara a da insa cifre. E jale mare cu F 16, asata-i scump la intretinere, trebuie piese cu duiumul si respectate cu strictete atat anvelopa de zbor cat si procedurile de intretinere.

      Sa ne fereasca Dumnezeu sa muste vreunul pamantul.

      • Fii serios, nu depășirea anvelopei e problema. Mai degrabă procedurile în mentananță îmi creează emoții… Știi, respectarea rigurasă a unor proceduri exacte și românii nu fac casă bună.
        Scump tare nu va fi de operat, decât raportat la MiG-21. MiG-29 costă mult mai mult pe ciclul de exploatare.
        Totuși, 170-200 de ore per agregat per an, nu ar fi exagerat exploatat. Cu atât mai mult dacă nu acroșează încărcătura maximă.

        • Prin „anvelopa de zbor” ma refeream la disciplina pilotilor. F 16 nu-i „21 sa faci gidusii cu el, asta intra in 9G doar daca sufli spre mansa, trebe sala de forta, etc.

          • Oboseala structurii nu e data neaparat de factori mari de sarcina, uneori mai daunator poate fi un numar mare de ciclii chiar la o sarcina mai mica. Dar nu cred ca structura va ridica probleme, ci mai degraba sistemele si in primul rind motorul. Fiecare minut in care merge in plin ii scurteaza viata si un motor costa.. si mai ales in postcombustie.

            Desigur mentenanta preventiva ar fi deosebit de importanta…

            Pe de alta parte daca nu trage de ele cum poate sa se antreneze un pilot?

            • @ Neamtu In exploatare sunt doua notiuni care diferentiaza echipaementele :
              „Hard time ” – echipamente care la un anumit timp sau ore de zbor (care expira primul) – trebuie sa treaca printr-o revizie -cel mai important e desigur motorul
              „On condition” – echipamente care necesita reparatie numai daca se strica.
              Cele in hard time se pot planifica pt reparatii.
              Mentenenata preventiva se face la orice avion.
              Nu prea au legatura de modul cum zboara pilotii.

              • stiu cum se face mentenanta, la 93 am fost cel care a inceput manualul de reparatii la structura cu sirbii si am mai facut si pe aici cite ceva sub denumirea de damage tolerance, poate m-am exprimat gresit, dar sub mentenanta preventiva am vrut sa spun sa se faca ceva in plus fata de ceea ce e stipulat prin manualul de reparatii, in speranta sa se descopere din timp defecte ascunse.

                Pe undeva e ca la om, daca-ti faci analize ai sansa sa descoperi un necaz intr-o forma usoara, vindecabila.

                • E corect ce spuneți, d-lor ingineri, cam la mai (mult sau) puțina mentenanță preventivă mă refeream. Anume că am emoții la cum se va pune problema efectuării întreținerii agregatelor, dacă se va face corect, complet, la timp și urmând strict procedurile americanilor sau se va face românește – caz în care ne-am ars din start…

  26. vai da capul nostru cu cantitatile aste farmaceutice.

  27. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21431766-costul-total-achizitiei-celor-patru-corvete-multirol-construite-santierul-damen-din-galati-1-6-miliarde-euro-dublu-fata-cat-fost-vehiculat-initial.htm
    Pe de alta parte, la actuala rectificarea bugetara s-au taiat ceva milioane de la MAPN, probabil avansul ptr a doua escadrila, achizitie care a ramas in coada de peste

    • Astia iar incearca sa scoata fum acolo unde nu-i foc. Normal ca e mai scump daca adaugi costuri cu instruirea si mai ales achizitia de munitie (in special rachete), + „suport pentru proiecte de modernizare a altor nave” – Oare, oare? 😉

  28. invictus (viorel)

    Operațiune „Steag Fals”: Armata americană fotografiată în timp ce revopsea avioane de luptă astfel încât să arate ca cele ruseștihttp://www.dzr.org.ro/wp-content/uploads/2016/10/steag-fals-armata-sua-revopseste-avioane-sa-arate-precum-cele-rusesti.jpg

    „Numeroase teorii ale conspirației au apărut în mediul online după prezentarea de către un fotograf canadian a mai multe avioane de luptă americane ce erau revopsite în albastrul tip camuflaj folosit de armata rusă. Deși fotograful a precizat că acestea ar putea fi astfel vopsite pentru a fi folosite […]
    Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
    0
    inDistribuiți

    „Numeroase teorii ale conspirației au apărut în mediul online după prezentarea de către un fotograf canadian a mai multe avioane de luptă americane ce erau revopsite în albastrul tip camuflaj folosit de armata rusă.

    Deși fotograful a precizat că acestea ar putea fi astfel vopsite pentru a fi folosite în exerciții militare pentru a simula atacuri inamice, numeroși utilizatori de rețele socializare s-au înghesuit să propună teorii ale conspirațiile din ce în ce mai ciudate.

    Unul dintre aceștia a bănuit că americanii să pregătesc să comită un atac aerian în Sirian de-a dreptul oribil pentru ca apoi să poată da vina pe ruși, scrie presstv.com, în timp ce altul a mers mai departe cu teoria afirmând că acestea vor fi folosite pentru ca a ataca și scufunda o navă americană și a provoca un conflict.

    steag-fals-armata-sua-revopseste-avioane-sa-arate-precum-cele-rusesti

    Folosirea de echipament militar care să se asemene perfect cu cel al inamicilor este o tehnică comună a armatei americane, dar și a altor țări, pentru exerciți. Numai că, aceste teorii vin în contextul în care Statele Unite și Rusia au ajuns la un blocaj privind rezolvarea crizei din Siria.”

    Ce este o operatiune „Steag Fals”?

    „Operațiunile cu steaguri false sunt operațiuni sub acoperire, care sunt concepute pentru a induce în eroare publicul, în așa fel încât operațiunile par ca și cum acestea sunt efectuate de către alte entități.

    Numele este derivat din conceptul militar de zbor cu culori false, și anume, nava arborează pavilionul unei alte țări, altul decât propria țară. Operațiunile cu steag fals nu sunt limitate la operațiuni de război și contra-insurgență și au fost utilizate și pe timp de pace; de exemplu operațiunea Strategia tensiunii din Italia, care a avut loc în anii 1970-1980. Al Doilea Război Mondial a fost precedat de o asemenea operațiune sub steag fals: Incidentul Gleiwitz din 1939.

    Listă de operațiuni

    Operațiunile cu steaguri false sunt operațiunile secrete conduse de guverne, corporații sau alte organizații, care sunt concepute pentru a apărea că sunt efectuate de către alte entități. Numeroase teorii conspirative s-au dezvoltat sugerând că operațiunile cu drapel fals au fost efectuate pe parcursul secolului al XX-lea, precum și secretul despre natura reală a evenimentelor a fost menținut cu succes de operațiuni de mușamalizare. Iată o listă de astfel de operațiuni:

    Scufundarea vasului RMS Lusitania (1915) – se presupune că a fost torpilată în zona coastei Irlandei de un submarin german în timp ce se întorcea de la New York. Dar o altă ipoteză susține că a fost o înscenare.
    Incendierea Reichstag-ului (1933) – comisă de naziști pentru a da vina pe comuniști. Incendierea Reichstag-ului a dus la proclamarea luptei Germaniei împotriva terorismului comunist prin proclamarea Verordnung des Reichspräsidenten zum Schutz von Volk und Staat, decret care a anulat unele drepturi civile cheie ale cetățenilor germani
    Incidentul Gleiwitz (Operațiunea Tannenberg) (1939) – forțe naziste care s-au dat drept polonezi au atacat pe 31 august 1939 stația radio germană Sender Gleiwitz. În baza acestui pretext, după o lună Germania atacă Polonia
    Operațiunea Ajax (1953) – prim-ministrul iranian Mohammad Mosaddegh este demis printr-o lovitură de stat sub steag fals organizată de Occident
    Operațiunea Gladio din Italia, prin organizarea de forțe paramilitare. Dar NATO rămâne în spatele acestor organizații care nu au fost niciodată chemate să reziste unei invazii sovietice, dar structurile lor au continuat să existe după prăbușirea Uniunii Sovietice. Ele au fost cele care au contribuit la Strategia tensiunii din Italia.
    Incidentul cu nava USS Liberty (1967)
    Zborul 103 Pan Am (1988)
    Bombele din apartamentele rusești
    Bombele din Oklahoma City (1995)
    Masacrul din Port Arthur (Australia) (1996)
    Zborul 800 TWA (1996)
    Teoriile conspirației atentatelor din 11 septembrie 2001 (2001). Atentatele din 11 septembrie 2001 au dus la proclamarea luptei Statelor Unite împotriva terorismului (musulman) și anularea unor drepturi civile cheie ale cetățenilor (înregistrarea convorbirilor telefonice de exemplu)
    Controverse asupra atentatului cu bombă de la Madrid (2004)
    Controverse asupra atentatului cu bombă de la Londra (2005)
    Controverse asupra atentatului de la Charlie Hebdo, Paris (2015)”[2]

    SURSE

    http://www.activenews.ro/externe/Armata-americana-fotografiata-in-timp-ce-revopsea-avioane-de-lupta-astfel-incat-sa-arate-ca-cele-rusesti.-Posibile-teorii-137227
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Steag_fals
    Foto: presstv.com
    asa ca pun intrebarea cine cu cine si de ce se bat in siria?si ….cine s-o fi prabusit cu mig 29 ? vreun rus beat sau vreun american incapabil? sau te pomenesti ca o fi vreun turc, polonez sau mai stiu eu ce natie.

    • sunt vopsite in albastru deoarece le folosesc, in antrenamentul pilotilor din US Navy,pe post de agresor.asa ca mai usor cu teoria conspiratiei.
      https://www.rt.com/viral/362321-us-jets-russian-colors/

    • …..atacul lunetistilor in maidanul Ucrainean sa poata da vina pe presedintele proRus,doborarea avionului de catre Ucraineni pentru a putea blama international Rusia si a putea aplica sanctiunile d rigoare,explozile de la Moscova orchestrate de Rusi pentru a porni razboiul in Cecenia,atacul asupra civililor din Sarajevo sa poata interveni Nato impotriva Serbiei in conflicul Iugoslav,pe urma si in Kosovo,atentatul asupra premierului Libian sa poata sa ai scoata pe sirieni de acolo,acesta poate fi considerat ca un preambul la ceace se intampla astazi in Siria,multe si multe altelele,acestea ar fi mai la prima mana(amintire)!

  29. Buna seara! Nu sunt un fin cunoscator al politicilor militare, dar citind comentariile sunt de parere ca ar trebui sa fim mai optimisti. Nu mai retin exact procentele, dar o mare parte din costul programului de achizitie il constituie antrementul pilotilor si specializarea echipei de mentenanta in Portugalia timp de 2 ani, cred plus consumabile. Ar fi interesant sa aflu mai multe pe tema asta. Am vazut si un reportaj cu unii dintre cei plecati la `training` si explicau cum tehnologiile americana si sovietica au filozofii diferite iar ei invata de la zero. Sunt convins ca personalul va indeplini standardele nato, mai impotant consider ca este factorul politic care imparte bugetul si paraziteaza structurile armatei.
    V-as propune sa ne gandim la un mod de aduce problema transparentizarii si responsabilizarii activitatilor armatei in agenda publica?

  30. Tind să fiu de acord, d-le Zgureanu. Totuși, trebuie să așteptăm, iar timpul va da răspuns dacă va fi pe cât de bine se poate sau nu, ca program.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *