Buletin naval. Despre teoriile lui Mahan, rute maritime comerciale și blocarea Bab-el-Mandeb de către houthi

Premisele acestui articol sunt foarte simple: Marea Roșie este o rută maritimă comercială extrem de importantă, îndeosebi în ceea ce privește transportul internațional de mărfuri dintre Europa, Asia și Africa. Estimările statistice ne spun că 10-12% din comerțul mondial trece prin Marea Roșie, iar aici includem 14% din exporturile mondiale de petrol și peste 30% din traficul mondial de containere.

Atacurile Houthi începute la sfârșitul anului trecut au perturbat deja procentele de mai sus. De exemplu, British Petroleum a oprit recent toate operațiunile de transport din Marea Roșie. Companiile europene Maersk, Hapag-Lloyd și MSC, precum și firmele japoneze Mitsui O.S.K. Lines și Nippon Yusen evită, de asemenea, Marea Roșie. Între timp, compania franceză CMA CGM anunța pe site-ul său că va crește costurile de transport maritim de containere din Asia către regiunea mediteraneană cu până la 100% începând cu 15 ianuarie, comparativ cu 1 ianuarie. Și se estimează că redirecționarea navelor care au ca destinație Europa din Marea Roșie pe la Capul Bunei Speranțe ar putea crește costurile de transport maritim cu 80%. O navă care călătorește din Asia spre Europa prin Canalul Suez ar avea nevoie de 15 zile în plus pentru a face călătoria pe la Capul Bunei Speranțe, la care se adaugă timpul suplimentar necesar pentru a stabili noile costuri operaționale, asigurări și cadre juridice. Ca să nu mai spunem că zona vestică a Africii este foarte instabilă în ultima vreme (puci după puci, mai nou și în Senegal) și bântuită de pirați.

Potrivit S&P Global, 24% dintre navele redirecționate pentru a evita Marea Roșie au fost petroliere, 35% au fost vrachiere, iar 24% au fost port-containere. Aproximativ 90 la sută din petrolul care circulă prin Bab el-Mandeb provine din Golful Persic și este destinat Europei și Africii. Cea mai mare parte a GNL care circulă prin Bab el-Mandeb și prin Canalul Suez se îndreaptă spre Europa. Vestea bună este că transporturile de GNL din Qatar către Europa continuă să treacă prin Marea Roșie și Canalul Suez fără nicio deviere. Și fără evenimente nedorite (încă) aș adăuga eu…

Am subliniat ceea ce pentru destul de mulți era deja foarte evident: perturbările traficului naval din Marea Roșie afectează în special Europa și, parțial, China. 

impactul inchiderii unei rute maritime asupra economiei

Razoni în portul Constanța în 2021. Sursa foto: marinetraffic.com

Reacția Europei? Ei bine, conform Euronews, „o misiune navală a Uniunii Europene pentru a proteja transportul maritim comercial din Marea Roșie de atacurile cu rachete ale rebelilor Houthi din Yemen ar urma să fie lansată pe 19 februarie.”

Până în prezent, doar cinci state membre au indicat public că vor participa la misiune: Belgia, Franța, Germania, Grecia și Italia.

Preocupările „mondene” continuă cu, citez din articol, „printre detaliile care mai trebuie puse la punct până la 19 februarie se numără ce personal militar și ce capacități vor fi alocate misiunii, ce țară o va conduce și unde va fi amplasat cartierul general.” 

Și devine din ce în ce mai „simpatic”, cu „Franța, Grecia și Italia au depus oferte pentru rolul de lider.” (a „câștigat” Italia pare-se…)

Hățișurile birocratice continuă în cazul Belgiei și al Germaniei, în cazul cărora, decizia de a se alătura misiunii va trebui să fie ratificată de parlamentari cu mențiunea că fregata belgiană Louise-Marie se află deja în regiune urmând probabil să fie inclusă în misiune.

Iar europenii continuă să o ardă” pacifist (pardon de expresie), pentru că misiunea aflată sub stindardul UE se va limita strict la protejarea navelor și la interceptarea rachetelor care se apropie, spre deosebire de SUA și Marea Britanie, care au bombardat mai multe ținte ale Houthi în cadrul Operațiunii Prosperity Guardian.

Germanii, cei mai interesați de stabilitatea rutelor comerciale în virtutea poziției lor de „cel mai mare exportator” din UE, au niște dezbateri de-a dreptul hilare. Aflu dintr-un articol din Defense News că, „trimiterea de nave de luptă pentru a proteja obiectivele comerciale germane, așa cum se dezbate în prezent în contextul crizei din Marea Roșie, a fost o poziție controversată la Berlin încă din 2010. Fostul președinte german, Horst Köhler, a demisionat în acel an, în urma unor afirmații făcute într-un interviu în care a sugerat că armata țării ar trebui folosită pentru a proteja interesele economice naționale.” 

Iertată fie-mi „ignoranța”, dar până la urmă, care este rolul unei armate?!?!?

Și, în ceea ce-i privește pe nemți, „distracția” continuă… Ce se întâmplă acum în Marea Roșie este extrem de serios iar riscul ca una din navele de luptă occidentale să fie în cele din urmă lovită este extrem de ridicat. Mai deunăzi citeam că unul dintre distrugătoarele de clasă Arleigh Burke aflate în Marea Roșie a trebuit să folosească sistemul artileristic de tip CIWS Phalanx pentru a doborî o rachetă de croazieră anti-navă.

În prezent, pentru a supraviețui în Marea Roșie este nevoie de nave serioase, cu capacități de luptă antiaeriene semnificative. Oficialii germani au desemnat fregata Hessen (din clasa F124 Sachsen) pentru misiunea din Marea Roșie. Nu de alta, dar cele trei nave de clasă Sachsen sunt cam cele mai capabile nave de luptă din arsenalul marinei militare germane. Succesoarele sale, navele clasei F125 Baden-Württemberg nu ar putea face față cerințelor operaționale din Marea Roșie.

Toate aceste „zbateri” europene ar fi amuzante dacă n-ar evidenția atât de bine proverbul românesc „vorba lungă, sărăcia omului”

Cred că putem concluziona prin a spune că primii europeni din zonă au fost… americanii.

Pe locul 2 vine fosta membră UE, Marea Britanie. În ciuda faptului că Royal Navy este la un minim istoric în ceea ce privește dotarea sa cu mijloace tehnico-tactice, personal etc, sunt totuși două nave britanice în zonă. Iar britanicii n-au aceleași „aere” ca europenii continentali și s-au pus fără prea multe discuții sub comandă americană. Lumea anglo-saxonă strânge rândurile pare-se.

O mutare notabilă vine și din partea Danemarcei (sursa Defense News și Naval News) care a trimis în zonă o navă de clasă Iver Huitfeldt și care se alătură Operațiunii Prosperity Guardian punându-se astfel sub comandă americană.

Pe locul 3 vin indienii, o implicare surprinzătoare, probabil asistăm în direct la „nașterea” unei noi puteri navale. Mențiunea o înhață francezii, restul Europei fiind la nivelul „și alții” deși sunt cu toții afectați de problemele din Marea Roșie.

În ciuda faptului că a trecut mai mult de un secol de la data publicării ideilor sale, abordarea geo-economică a lui Alfred Thayer Mahan continuă să fie de actualitate (articol din USNI). În opinia mea cel puțin, dar se pare că nu sunt singurul…

În lucrarea sa, „The Influence of Sea Power”, Mahan descrie marea în termeni comerciali. Astfel, marea este definită prin intermediul rutelor comerciale care brăzdează oceanul planetar. Teoria lui Mahan este „înfiorător” de simplă:

Comerțul produce bogăție care, la rândul ei, conduce la putere maritimă. Puterea navală protejează comerțul. Bogăția națională, puterea comercială și puterea navală sunt, de fapt, un soi de „trinitate” strategică.

Iar dacă aveți vreun dubiu cu privire la această teorie, eu zic să aveți în vedere faptul că, cele mai mari imperii ale lumii, din Antichitate și până astăzi, își datorează existența acestui concept simplu. Am tradus automat, cu DeepL, fără nicio adaptare, fragmentele de mai jos:

Mahan descrie patru state naționale europene esențiale la începutul epocii: Spania, Olanda, Anglia și Franța. Imperiul Spaniei, supraîncărcat, supraimpozitat și lipsit de resurse, este pe cale de dispariție. Olanda se află încă în primele rânduri, o realizare remarcabilă având în vedere mărimea sa. Dar Mahan detectează defectul fatal care va duce la căderea sa. Puterea sa este excesiv de dispersată între interesele comerciale, axate în totalitate pe câștiguri comerciale. Nu că olandezilor le lipsește curajul marțial – așa cum spune Mahan, „un popor mai eroic decât olandezii nu a existat niciodată”. Problema este că Olanda nu a reușit să își însoțească comerțul cu o putere militară care să îl susțină.

Anglia, pe de altă parte, a creat un ecosistem comercial-militar care datează de la cultivarea de către Henric al VII-lea a unei economii și a unui sistem comercial al lânii. Acesta este perpetuat și consolidat prin crearea unei marine puternice în timpul protectoratului lui Cromwell și este continuat de succesorii săi din timpul Restaurației.

Apoi, există Franța. Este în multe privințe opusul Olandei: centralizată, militarizată și obsedată de politica de putere europeană. Exemplificată de Ludovic al XIV-lea, Franța se aruncă într-un război după altul, „fixată pe continent”. Ludovic caută continuu „extinderea pe uscat”. El se cufundă în intrigile de palat ale altor națiuni. Calculează cum să-și căsătorească rudele pentru a crea alianțe. Fie din cauza propriilor temeri, fie din cauza mâniei puternicei sale amante, el formează o alianță cu Austria, Rusia, Suedia și Polonia împotriva Prusiei. Toate acestea îl determină pe Frederic cel Mare să lanseze un atac preventiv în Saxonia în 1756, declanșând Războiul de șapte ani. Franța „intră inutil într-o altă luptă”. 

Mahan subliniază că Ludovic ar fi trebuit să își extindă puterea comercială și să sporească bogăția deja semnificativă a Franței. În schimb, obsesia sa pentru „războiul continental” a ascuns „adevăratul caracter” al conflictului dintre marile puteri. Avea nevoie să preia controlul mării, comuna de aprovizionare globală a epocii, de la Anglia. Dar Ludovic era prea vrăjit și deranjat de politica continentală pentru a-l asculta pe perspicacele său ministru, Jean-Baptiste Colbert. Colbert a folosit cu îndemânare tehnica economică de stat prin „războiul tarifelor și al primelor” pentru a limita puterea și influența Olandei. Și Colbert a insistat să ancoreze Franța pe „fundamentul ferm al bogăției naționale” prin restabilirea ordinii și disciplinei financiare, prin încurajarea producției și prin dezvoltarea unei mari flote comerciale susținute de o marină puternică. Dar obsesiile geopolitice ale lui Ludovic au învins în cele din urmă, iar armatele franceze au luptat în campanii și bătălii aproape nesfârșite, unele câștigate, altele pierdute, dar chiar și victoriile au fost pyrrhice.

Suferințele Franței pe continentul european pot fi văzute ca o metaforă a intrigilor geopolitice dezechilibrate. Ele contrastează cu calculele mai echilibrate și mai influențate geoeconomic ale Angliei, cu puterea maritimă în centrul strategic al tuturor. Desigur, Mahan probabil că exagerează. Dar, trecându-l drept un „simplu” strateg naval, pierdem din vedere fundamentele geoeconomice ale strategiei sale: accentul pe care îl pune pe puterea maritimă necesită o lectură mai atentă. Mahan nu pledează niciodată pentru o putere navală militarizată de dragul ei însăși.

În loc de simpla putere navală militarizată, Mahan spune că ceea ce este necesar este puterea maritimă. Puterea maritimă este, în contextul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, legătura dintre puterea comercială și puterea militară națională care creează bogăția națională. Această bogăție generează, la rândul ei, o putere comercială și militară și mai mare. Concepția lui Mahan despre puterea maritimă – bogăție națională, comerț global și putere navală militarizată – poate fi reimaginată în termenii de astăzi ca o creștere economică națională, lanțuri de aprovizionare durabile și putere militară într-o relație continuă și armonioasă care necesită o supraveghere și o evaluare constante. Orientarea către o parte – o strategie pur economică (gândiți-vă la Olanda) – sau către cealaltă – o strategie excesiv de geopolitică (gândiți-vă la Franța) – creează dezechilibru. Abundența comercială fără forță militară duce la timiditate, dar forța militară fără prudență economică duce la nebunie, dacă nu chiar la dezastru.

Câteva cuvinte și despre noi acum…

România are privilegiul de a avea acces la oceanul planetar prin Marea Neagră, Strâmtorile Bosfor și Dardanele și, mai departe, prin Marea Mediterană. Spre deosebire de alte strâmtori cărora li se aplică prevederile UNCLOS (United Nations Convention on the Law of the Sea), accesul nostru la oceanul planetar este reglementat de Convenția de la Montreaux adoptată în 1936.

Turcia deține controlul strâmtorilor și, conform Convenției (vezi articol rnhs.info), principiul de bază este că „navele comerciale se bucură de libertate completă de a naviga prin strâmtori indiferent de pavilion cu excepţia cazului în care Turcia este ţară beligerantă, situaţie în care navele comerciale ale ţărilor cu care Turcia este în război nu vor mai putea tranzita strâmtorile. Navele altor ţări cu care Turcia nu este în război vor putea tranzita strâmtorile atât timp cât nu aduc în vreun fel atingere intereselor Turciei.”

Aceasta este marea vulnerabilitate a României în contextul tulbure în care ne scăldăm acum în zona Mării Negre. Război fără bani nu există, oricât ni s-ar spune că se trece la economie de război etc ș.a.m.d. Să ne amintim de o serie foarte faină de articole despre finanțarea războiului, scrise de Dl. Leoveanu cu ceva timp în urmă, le găsiți la sfârșitul acestui articol.

Economie/comerț fără infrastructură și rute de transport nu există. Și nu aduceți în discuție „noul” drum de la Constanța la Alexandropoulis… Singura rațiune de a fi a acelui drum este ca, în caz de război, dacă România va fi beligerant, să asigure transporturile militare în momentul în care strâmtorile ne vor fi închise. Nu vă faceți iluzii precum că, acel drum, chiar dublat și de o cale ferată, este capabil să acopere necesarul de transport al economiei românești.

Ca exemplu, o navă port-container de 18.000 TEU necesită doar pentru operațiunile de manipulare 50 de trenuri și 3800 de camioane… Pentru a încărca un vrachier de 100.000 tdw ai nevoie de 67 de trenuri (1.500 tone/tren) sau de 4.000 de camioane (25 tone/camion). Încercați să digerați nițel cifrele raportat la traficul obișnuit de 70.000.000 tone (46.666 de trenuri, 2.800.000 de camioane) din portul Constanța…

Și atât timp cât nu ne vom afla în război direct cu Turcia, navele noastre comerciale vor putea tranzita strâmtorile. Asta doar dacă vor apuca să ajungă până acolo…

Finantarea razboiului (I)

Finantarea razboiului (II)

Finantarea razboiului (III)

Finantarea razboiului (IV)

Finantarea razboiului (V)

Finantarea razboiului (VI)

73 de comentarii:

  1. Bună dimineața! Excelent articol!

    5
  2. „The tears of our sovereigns have the salty taste of the sea they have ignored,” Cardinal Richelieu.
    In privinta europenilor, narozi cum ii stim de ai senzatia ca nici nu ne mai meritam locul pe care il avem acum.
    Britanicii, saracii, isi tin blazonul sus atat in privinta Rusiei cat si in Marea Rosie, cat vor mai putea, Royal Navy are din ce in ce mai putine nave, mai putini oameni si nici navele numai sunt ce erau odata.
    Cateodata ai senzatia ca peste Europa s-a abatut blestemul prostiei nemarginite. UE+SUA ar aplatiza rebelii houtii fara nici o problema dar europenii cu ce sa participe la batalie? Cad isi vor trimite portavioanele in Marea Rosie abia atunci vom da semnale de inteligenta.

    In privinta importantei comertului maritim si al faptului ca Romania are iesire la marea nici numai merita discutat. Nici nu-mi pot inchipui Romania moderna fara Dobrogea.

    24
    • pai navele europene nu cred ca au cu ce lovi in interiorul teritoriilor controlate de houthi, nu prea exista rachete de croaziera pe ele sau rachete navale cu capabilitate de a lovi tinte pe uscar. la momentul asta nici daca ar vrea nu prea ar avea cu ce.

      5
      • Misiunea lor nici nu este lovirea pe uscat
        ci apararea vaselor comerciale care incearca
        sa treaca stramtoarea contra barcilor pirate rapide ale Houthilor precum si contra rachetelor
        AS si rachetelor de croaziera

        https://en.wikipedia.org/wiki/Zafar_(anti-ship_missile)

        2
        • @Dov, ma refeream la aceasta concluzie din articol:

          „Iar europenii continuă să o „ardă” pacifist (pardon de expresie), pentru că misiunea aflată sub stindardul UE se va limita strict la protejarea navelor și la interceptarea rachetelor care se apropie, spre deosebire de SUA și Marea Britanie, care au bombardat mai multe ținte ale Houthi în cadrul Operațiunii Prosperity Guardian.”

          realitatea nasoala e nu ca e limitat de politic rolul asta ci acela ca nici nu prea au cu ce sa faca ce fac US Navy si Royal Navy in zona; poate francii cu portavionul, nu stiu sa aiba MdCN operational

          2
          • Cavour asteapta aprobare de la Roma sa desfasoare operatiuni in 2024 in zona Indo-pacifica, acu pe unde o avea marsul, si daca va avea opriri operationale pe drum

            1
    • sorry, rebelii fac rebeliune contra cui?
      din cate stiu, „rebelii” astia sunt de facto regimul care guverneaza in yemen.
      si pe toti i-a durut in pix cand ani de zile sauditii neiesiti din epoca de piatra le dadeau cu bombe in cap
      scoli, nunti aleaalea facute tandari

      rebelii houthi, iaca au facut si ei scurtcircuit la neuroni si in loc sa dea in cap lui ben salman, trag in trafic. in fine ai ia lumea in seama

      3
  3. Nu cred ca Marea Rosie va fi blocata…sunt prea multe interese.inclusiv China, unele tari arabe sa nu mai vorbim de Europa si America…baietii vor fi tocati marunt pana nu vor mai avea combativitate sau va fi redusa aproape de zero…Cat despre noi , este cam naspa cu turcii controland stramtorile..Sunt imprevizibili …Vezi refuzul trcerii navei ucrainiene de lupta impootriva minelor marine…Desi aceasta si-ar fi adus aportul la curatarea MN de mine…

    5
  4. Atacarile houthi fac parte ca si atacu ldin gaza din o politica a rusiei de a muta atentia de la interesee ei importante si a incerca sa mai taie din resursele alocate de ceilalti pt sprijinirea Ucrainei,iar cine le-a declansat si aprovizioneaza cu munitie si tehnica si antrenament pe aia sta la cutie de frica sa nu se infurie tarile atacate,deocamdata asteapta si ei sa iasa trump la putere ca si rusii,problema e ca daca nu iese ori inceteaza astia toate atacurile ori vom avea niste evenimente interesante in in 2026-2027 in Iran

    13
  5. In afara de niscai bombardamente, in Iran nu ai ce sa vezi. Tara este imensa, 90% din suprf munti mai ceva ca Alpii. Granita comuna cu rusia pe unde sa primeasca armament,bașca China f aproape ptr aceleasi chestii. Industrie de razboi care le asigura aproape totul(mai putin aviatie). Capitala la dracu in praznic, trebe sa traversezi toata tara sa dai cu bombardeaua. Cât despre propaganda tembela cu poporul obidit, infometat si cu femei biciuite pe motiv de văl islamic, baliverne cat cuprinde. Sunt niste canale pe you tube cu filmari din Iran, de te doare mintea. Bunaciuni de gagici prin mall uri(pline de magazine cu de toate) , in colanti si decoltate woow!! Doar babaciunile poarta un ceva purtat cam ca baticul babelor noastre de la tara.

    12
    • strumpf eu stiu ca internationala socialista e in pierdere pe toate fronturile, dar eu nu am zis ca da USA cu bombardeaua maine si nu stiu ce va face sigur, dar anumite actiuni nu se iarta, la ultima tura cand a jucat SUA tare maretele echipamente echipamente rusesti sovietice chinezesti sau iraniene alegi tu de care au dat un avion de pasageri jos,si un lider al quds a zburat la virgine de ce protectie informationala extraordinara au,si de aia tot ameninta ei SUA dar actiuni cangi,iar pregatirea pshihica a vestului pt razboi si victimele sale inamice sa executat de hamas,cam greu cu mila de acu incolo prin societatile vestice

      13
    • cam asta a povestit si un ghid turistic dupa intoarcerea dintr-un circuit in Iran. Dar nu inseamna ca nu se intampla si chestii nasoale.

      4
    • Iranul are probleme sistemice, pornite de la deprofesionalizarea unor domenii dupa revolutia islamica. Au zone intregi in care nu le ajunge apa sau in care temperaturile vara trec de 50 de grade. Tara e mare si nu doare foarte rau ca parti din ea devin de nelocuit, dar zonele se extind si impactul economic al dezvoltarii prin sabotarea mediului se resimte deja de ani de zile. Saracia naste tensiuni in societate, pe care regimul le exploateaza sa isi intareasca pozitia ideologica. Ce vezi in presa occidentala despre persecutiile religioase de acolo apare pt ca guvernul iranian vrea sa se prezinte in felul asta.
      In realitatea lumea moare de foame, iare controlul revoltelor se face prin violenta justificata cu argumente religioase.

      Societatea aia e imensa, si odata cu dimensiunea vine si diversitatea si diferenta dintre extreme – e absolut normal sa gasesti de toate, dar asta nu inseamna ca sunt disponibile pentru majoritatea locuitorilor.

      Frustrarile economice se manifesta pe strada uneori si prin rasism – spre exemplu arabii dar mai ales afganii sunt discriminati in Iran, iar cand mai apar si conflicte politico-militare deja guvernului i se ofera o supapa pentru detensionarea presiunii din societate. Asta nu inseamna insa ca tensiunile externe ale Iranului sunt toate generate intentionat de oligarhia islamica, ci doar ca ii sunt inerent utile.

      Ca distractie de concediu, iti recomand sa incerci sa dai o tura prin Iran, avand in pasaport stampile din Arabia Saudita sau din Israel – apoi sa ajungi sa povestesti cum a fost la vama si dupa aia cate bunaciuni locale ai reusit sa scoti la cafea.

      8
      • Intra un pic pe canalul de youtube „Reza&Mahsa Travellers sa vezi ce mor aia de foame si ce mall uri goale au. Si cum merg TOATE iraniencele merg cu valul islamic pe fata si infogolite pana la gât. In epoca in care esti la un click distanta de orice parte a planetei, fraierii din propaganda inca se cred in WW2 cand minteau poporul cu radioul si cinematograful😂😂😂. Jalnic!!

        6
        • nu ti se pare ciudat ca ala e singurul canal de yt din Iran de genul respectiv? ia ma uita-te la altii care au fost pe acolo.

          faptul ca e un loc asa in Teheran nu inseamna ca peste tot e la fel, nu prea ai cum sa generalizezi si sa ne convingi ca executiile alea de tineri sunt asa, ale unui regim benign de fapt

          12
        • Daca nu as fi avut habar nu mă pronunțam. Lumea nu se termina la Otopeni, după cum nici YouTube nu e un canal care sustine libertatea sau adevărul – drept urmare nu il citeaza decat fraierii sau escrocii.

          Uneori, e mai sănătos să exprimi cate un punct de vedere fara sa mai prezinți sursele de inspirație. Te crede lumea după culoarea ochilor.

          8
        • @Strumpf
          Ți-am ascultat sfatul, și am intrat de curiozitate. Dă o geană la filmuletele ăsta:
          https://www.youtube.com/watch?v=K1nHFOL1gNU
          Eu am rezistat până la minutul 6. Nu ți se pare ciudată atitudinea „personajelor”?
          Nimeni nu se uită la cel care filmează, nimeni nu zâmbește către el/ea, nimeni nu se dă la o parte din calea celui care filmează. Zici că-s figuranții din filme…
          „Nu priviți către cameră, vedeți-va de treaba voastra, camera nu exista.”
          Aaaaaaandd….ACTION!
          Părerea mea, hâc…

          15
          • Așa arăta și propaganda comunistă, totul era roz și cu picățele!
            De parcă fetele alea ucise de poliția moravurilor nici nu au existat, deși revolte au fost, dar totul trebuie mușamalizat

            10
          • @sharky

            El a uitat cum era pe vremuri si ce inseamna dictatura.

            https://www.youtube.com/watch?v=UViXWiqBBIw

            4
          • Pe bune?? Golesc aia strazile si le umplu cu mii de figuranti care sa joace roluri „comuniste”?? Cat de spalat pe creierasi sa fi sa crezi asa ceva? Daca te uiti la canale de you tube de genul „traveller” o sa observi ca TOTI cand se trezesc filmati(indiferent ca e UAE, japonia sau iran) se comporta asa. Dar cand esti in suflet cu „maretia” USA crezi si ca filmarile de acolo cu homeless i, drogati si mizerie crunta sunt regizate. Apropo de propaganda, de ce siteurile de stiri si tembeliziunile aservite nu sufla o vorba despre problemele majore din usa? Adica milioanele de imigranti ilegali si revolta guvernatorilor republicani?? Ca asa este „ordinul pe unitate” venit de la stapanii Bideului senil??

            1
            • Iran 2023 – The southernmost of Tehran – Tehran street walking tour 4k
              https://www.youtube.com/watch?v=cnqE2JAj6gk

              2
              • asa ,si? daca filmezi in ferentari sau moroieni dambovita inseamna ca toti romanii mor de foame si sunt vai de ei??deci daca ne luam dupa clipurile din usa cu homelessi,drogati si amarati traind in rulote de la fer vechi(e plin you tube de din astea,apropo),inseamna ca americanii sunt vai mama lor!

            • ba nene strumpf
              ce probleme majore avem bre aici in USA? eu traiesc aici de vreo 30 ani

              toti pe aici au joburi, bani multi case frumoase si mari. Benzina ieftina.
              da sunt milioane de imigranti ilegali dar astia de la mine de pe strada stau 15 intr-o casa si muncesc toti din greu. Se scoala pe la 5 dimineata si ii vad trecand si muncind din greu
              da sunt si imigranti care fac probleme, dar vezi ca aici police chiar trage cu pistolu. vezi cazu lu duduianu sau cum il cheama care cu ai lui 45 gelati furau din cardurile asistatilor sociali din CA.

              rusii lui matale mor de frica sa spuna ceva impotriva lui tatuca putinica. la ce mizerie e pe acolo si cati au wc-ul in curte, daca il au si pe ala nu mai pomenesc

              revin la US aici in jur toti au bani cel putin 100k-150k usd pe an. toti romanii imigranti s-au realizat. de ce nu am plecat oare in russia?

              3
        • Lasa youtube , du-te si traieste acolo o luna….Maimutareala ieftina de doi bani!

          5
      • @coscogeamitea:
        Noroc că Israelul nu pune vize pe pașaport, nu-i așa?

        1
  6. Șiiii răspunsul la întrebarea de ce se tot grăbește înarmarea Poloniei îl aveți în primele fraze din articol. Până s-ar hotărî nemții și francii să se mobilizeze, ruskii ar fi deja călare pe baltici și pe Vistula. Dl. Leoveanu ce mai face? Că nu am mai văzut comentarii de mult pe aici.

    9
  7. Daca nu am cunoaste cat de greu se iau deciziile in UE am putea banui ca este ceva deliberat. Dintr-o perspectiva strategica(a intereselor UE) situatia din marea rosie are si avantaje pt Europa. Cresterea pretului transportului afecteaza comertul cu China si face mai atractiva politica de relocare a productiei din China.Orice companie funcționează dupa un singur imperativ: banii. Poti sa le ceri sa plece din China cat vrei daca nu renteaza sa se mute nu o vor face.
    Cred ca asa se explica si implicarea Indiei care produce din ce in ce mai mult pentru Europa.
    Asa ca eu cred ca China este foarte afectata daca situatia va continua, dar nu prea are ce sa faca. Asta pentru cei care cred ca China este vreo putere navala doar dupa numarul de nave. Daca nu ai baze raspandite peste tot si nu ai aliati nu prea ai ce face indiferent cate nave ai.

    8
    • Unul din motivele pentru care in democratiile avansate deciziile se iau atat de greu e ca in nici un razboi nu exista aia buni si aia rai pur si simplu, iar oamenii nu arunca cu voturi ca la Vaslui.

      In cazul concret al Marii Rosii, cati dintre armatorii si comerciantii afectati de situatia de securitate de acolo au actionariatele publicate in mod transparent? Militarii aia isi risca cururile pentru bani, nu ca ar exista cine-stie-ce motivatii umanitare sau morale sa scuturi sandramaua in Yemen sau in Irak, in conditiile in care autoritatea statului acolo nu prea exista sa asigure supravietuirea unor populatii intregi, in afara de retardatii aia inarmati, in lipsa de alternative, de inamicii nostri.

      Razboiul ala e un esec al diplomatiei europene, care ani de zile de fapt doar a secondat politica prin care SUA si-a antagonizat Iranul in loc sa urmareasca interesele de termen lung ale Europei. Regiunea aia pe de o parte e un risc si deja un pericol eminent pentru Europa, pe de alta parte un potential comercial de importanta strategica pt tot continentul, la concurenta cu SUA, Rusia, China si chiar cu Turcia.

      La fel ca si in cazul Ucrainei, tensiunile din Marea Rosie sunt indreptate in primul rand impotriva Europei iar actorii dominanti de acolo, culmea, nu sunt proxi-urile Iranului – drept dovada, traficul din Quatar functioneaza, ca nici houti nu ataca navele alea si nici flota occidentala, cel putin pana acum.

      Razboiul e doar un business, iar povestile alea cu armata care apara poporul sunt in cazul Marii Rosii doar baliverne. Daca ar fi intrat direct in Iran sa le bombardeze fabricile, depozitele de armament si infrastructura de transport prin care sustin ofensiva rusilor impotriva Europei ar exista justificarea morala si politica pentru ca tarile continentului sa actioneze unitar. Faptul ca asta nu se intampla e doar pentru ca SUA nu vor sa intre in Iran, ca nu pot sau ca le ies oricum afacerile cu rusii, iar noi, europenii, platim acum lipsa de independenta strategica pentru care dintre toate tarile continentului doar Franta a avut vre-odata viziunea necesara.

      5
  8. Din păcate, europenii aduc tot mai mult cu viitorul ăla naşpa din Demolatorul luo S. Stalone şi W. Snipes. Şi nu ştiu ce ar trebuinsă se ïntâmple ca acest lucru să se schimbe. Ar fi o şansa lanest-europeni, noi avem o altfel de metalitate dar suntem prost văzuti de către „elita” europeană.
    Sau, din nou, salvarea ppate veni de la americani. Ăştia frate au cred grupuri de studiu pentru a învăţa ce decizie să fie luată. Şi chestia e că 100%, grupurile astea chiar sunt formate din oameni cu creier, nu cu jeleu ca la europeni.
    România şi Polonia au procedat extrem de bine că se bazează în cea mai mare proporţie pe SUA. E singurul aliat serios pe care te poti baza. Europenii sunt plini de birocratie, numai gura e de ei, militar sunt varză (de Bruxelles). Mai putin parţial, Franţa…

    9
  9. Domne se vor scumpi chinezariile se va scumpi ciocolata , nu cred ca este bine , parea mea :-))))

    2
    • Alea nu conteaza. La ce foame e la chinezi promit ca nu se vor scumpi.La fel si hainele, incaltamintea, etc, adica unde lipsa/intarzierea nu afecteaza , si concurenta e la cutite. Problema este la petrol, gaze lichefiate, materii prime, semifabricate, adica commodities, cum zic anglosaxonii.

      4
  10. Intetesant articol.
    Daca aveam si noi o fregata inarmata ne am fi putut alatura si noi anglo saxonilor. Pe ei ne bazam in primul rand in cadrul NATO, trebuie sa fim dispusi sa ii ajutam si noi cand e cazul.
    Pt misiuni in afara Marii Negre avem nevoie de nave mai mari decat corvetele.

    6
  11. Bună dimineața! Ca de obicei, articol foarte bun, Nicolae! Aye-aye captain!

    2
  12. De pe mare, prin tunneling:
    Articol bun dar cam lipseste sublinierea
    care explica participarea si dotarea cu rachete al Iranului catre Houthi precum si instruirea Houthilor de catre ei.
    La fel, lipseste atacurile Houthi catre Saudia in trecutul apropiat, rafinarii lovite, etc..
    Inca mai lipseste faptul pierderelor imense ale Egyptului care rezulta din
    ocololirea canalului de Suez.
    Egyptul nu are luxul sa piarda acesti bani
    fiind o tara in faliment economic.
    Iranul a initiat atacurile Houthi asa zis din cauza atacului Israel contra teroristilor Hamas din Gaza care pana azi tin ostateci civili(nu intru in atrocitatile facute de ei).
    Iran, o tara care conduce terorismul mondial.
    Precum cineva scria aici, n are Romania
    bugetele sa armeze o fregata care sa fie trimisa la Bab al Mandab. E peste puterile marinei sa finantezi una.

    13
    • Si inca:
      Qatar, o tara chihineata care face miliarde din petrodolari, finanteaza teroristii Hamas, asa ca nu ma mir ca ei
      trec prin Bab al Mandab inspre canalul de
      Suez si de acolo inspre Europa fara sa fie
      distrata.

      10
    • https://www.t-online.de/nachrichten/ausland/internationale-politik/id_100271456/huthi-rebellen-im-nahen-osten-was-will-die-miliz-aus-dem-jemen-.html

      O istorioara din gazeta asta, care niciodata nu spune „pas” impotriva politicii oficiale germane si sustine pe linie orice atrocitate ar putea comite Israelul in Palestina, indica cine sunt houti: o minoritate siita de 30% din populatia Yemenului, care a dat elita politica a tarii aleia, zaiditii, vreme de 1000 de ani pana sa intre Arabia Saudita peste ei. Dupa ce sauditii au inceput sa faca politica tarii, economia s-a dus la naiba de au ajuns sa moara de foame si mai multi decat inainte. In 2014 au reusit sa obtina sprijin extern sa reia puterea de la singurii care au fost dispusi sa il ofere – recte regimul siit iranian. Ar fi fost si stupid sa nu ii ajute, avand in vedere rivalitatatea istorica cu arabii si strategia de securitate bazata pe inconjurarea aliatilor SUA – recte Israelul – cu actori nu doar ostili ci si recunoscatori.

      Evident ca solutia de bun-simt din perspectiva israeliana e stampilarea houtis drept teroristi si raderea intregii populatii siite de pe fata pamantului, in deplina armonie cu dictatura sunita din Arabia Saudita sau cu Fratia Musulmana din Egipt, care moare de foame ca nu le mai curge decat apa pe Suez. Papagalii din occident le tin isonul cu povestea asta, ca miza economica e considerabila…

      Sigur ca populatia occidentala trebuie convinsa ca epurarea etnica a unor flamanzi e pentru o cauza nobila, drept urmare ne putem relaxa atata vreme cat autoritatea morala superioara a regimului militar israelian ne arata ca e de bine, ca altfel e de rau.

  13. Si alta din mandrie nationala:
    Houthi au tras inspre Israel 3 rachete balistice Iraniene care au fost doborate
    in traiectorie de Arrow 2 si 3 (Hetz).😍

    7
  14. Bab al Mandab = Poarta Tanguirilor

    Trebuie sa tanguiesti pana o treci😜

    4
  15. „Nu că olandezilor le lipsește curajul marțial – așa cum spune Mahan, „un popor mai eroic decât olandezii nu a existat niciodată”.”

    Un episod al retragerei din Rusia ale Marei Armate ale lui Napoléon m-a marcat.
    Eroismul pontonierilor olandezi (au fost și polonezi și francezi) sub comanda lui George Diederich Benthien care nu și-au aruncat uneltele așa cum le-a fost ordonat și au reușit să construiască două poduri din lemn de 70 de metri lucrând în apa înghețată și consolidându-le, au asigurat retragerea trupelor. Numai opt au supraviețuit din cei 400 care au participat la construcția podurilor peste Berezina.

    17
  16. Mă întreb, este acum China o putere maritimă majoră, sau rămâne la statutul de putere continentală ca și Mordorul putlerist? Că doar condițiile le îndeplinește: al doilea PIB mondial, cel mai mare comerț exterior, cel puțin pe parte de exporturi, a doua sau în cel mai rău caz a treia putere militară a lumii, cea mai mare flota comercială și cele mai multe nave militare… În opinia mea nu este. Oare ce îi lipsește?🤔

    7
  17. Iran o sa tot foloseasca houthi ca proxy pana vor omora/distruge vreo nava civila si echipajul si atunci Yemen nu va mai fi lovit odata, e posibil sa fie gaza2 cu toate ca nici americanii nici europenii nu vor asta, avem destule razboaie.

    Problema e ca NATO si serviciile tarilor din alianta sunt pe deoparte cu ochii pe Ungaria si Turcia pt jocul dublu pe care il fac, pe Serbia care iar incepe sa dea semne de agitatie si chiar daca e o tara mica au o industrie de aparare indeajuns de vie incat sa nu poata fi ignorati, israelul e prins in gaza si chiar daca este un razboi usor pentru ei (strict militar) sunt prinsi in conflict si chiar si dupa ce curata gaza se va pune problema celor 2 state iar hezbollah sunt un posibil ghimpe si ei.

    La cum vad lumea acum, China foloseste Rusia sa vada care sunt limitele NATO si daca dau vreun semn de slabiciune, rusia implementeaza asta cu ajutorul coreei de nord si iranului. Ca sa vada rezultate, razboiul trebuie sa mai tina vreo 2 ani, ca in rusia daca mor de foame nu se pot razvrati(nu usor), in EU/US insa daca cresc putin preturile imediat ies in strada ca e prea scump Snickers.

    Iar daca vestul da semne de slabiciune serioase, China intra in Taiwan si atunci incepe distractia.

    Momentan avem avantaj, unde noi = NATO, taiwan, israel, coreea de sud, japonia. Mai este India si Brazilia care sunt jucatori mari insa si astia cam joaca dublu, cu toate ca normal as zice ca daca incepe un razboi global/semi global India ar trebui teoretic sa vrea sa tina China sub control.

    7
    • India ar trebui în mod normal să fie împotriva Chinei. E dusmanul său natural alaturi de Pakistan. Brazilia, nu se stie. Dar India şi Brazilia aş adăuga Argentina.
      Am un mare semn de întrebare vis-a-vis de refuzul lor de a intra în BRICS. De ce au refuzat?

      1
      • Atat timp cat nu e linsat presedintele Argentinei pt reformele dure dar corecte, Argentina ramane cu vestul. A facut asta clar cand l a primit pe Zelenski si i a zis ca il ajuta cu tot ce poate dar si cand a zis ca cel mai probabil va schimba moneda nationala in USD.

        Nu a mers pe BRICS pentru ca si-a dat seama ca BRICS e formata din tari sarace ca indice de trai, indiferent de puterea acestora militara iar saracie au tot vazut argentinienii in ultima suta de ani.

        Daca era dictator alegea brics ca vrei sa tii popoul sarac si needucat, bine ca nu e.

        As zice ca argentina e cu vestul in razboi daca apuca sa si revina, altfel ramane neutra. Armele sunt prost intretinute la ei iar un razboi le ar pune capat financiar acum.

        9
  18. gestionarea vecinatii cu dunarea si marea neagra in cazul nostru este un fiasco epocal si o rusine din punct de vedere diplomatic si geopolitic.cu acest capitol vedem cu adevarat capacitatea statului roman si a clasei poltice….o mare frectie la picior de lemn.
    cand vom stii sa apreciem aceste cadouri de care ne batem joc vom fi ceva in zona asta,pana atunci ramanem stalp si pilon.

  19. Toată lumea pare paralizată și trage de timp cât poate până apar rezultatele alegerilor de anul ăsta. Mai ales cele din SUA, unde pare că cele două tabere se urăsc din ce în ce mai mult. Unii spun că se poate ajunge chiar la război civil. Atunci chiar că ne-a luat dracu’ …

    1
  20. India stiam ca a trimis nave in marea Arabiei nu in marea Rosie. Si contra Iranienilor nu houtis.

  21. „Buletin naval”: Shaldag Mk-5 for Philippines. https://www.youtube.com/watch?v=k4GqG93a7o0

    1
  22. https://www.twz.com/news-features/european-red-sea-naval-task-force-set-to-launch-monday
    cine crede in armata ue condusa politic de birocratia europeana este optimist patologic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *