Prioritati externe:
RELATII INTERNATIONALE:
(Aceasta este continuarea articolului Ce-i dorim Romaniei – posibile prioritati in urmatorul deceniu)
1. Dezvoltarea polului economic de colaborare si investitii la Marea Neagra si Caucaz : Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria, Armenia, Azerbaidjan etc. Prioritatile ar fi: dezvoltarea rutelor turistice si a curselor maritime si aeriene regionale, constructia autostrazii Marii Negre, proiectele de transport petrol si gaze, cresterea schimburilor comerciale si parteneriate economice cu tarile din regiunea Marii Negre.
2. Repatrierea, in locul de bastina sau Romania, dupa modelul german a urmasiilor celor peste 300.000 de romani deportati pe intreg spatiul sovietic.Acest program ar trebui abordat in contextul relansarii relatiilor cu Federatia Rusa, cu mijlocirea Uniunii Europene. Fondurile ar trebui asigurate dintr-un fond special, poate si cu o contributie reparatorie din partea UE, Federatiei Ruse dar poate si a SUA, daca doreste sa se implice…
3. Dezvoltarea colaborarii economice si diplomatice cu Israel dar si cu statele arabe din Orientul apropiat, Orientul mijlociu si nordul Africii. Toate aceste zone au relatii traditionale cu Romania iar o parte insemnata din elitele intelectuale fie s-au format in scolile romanesti fie, in cazul Israelului, provin din familii emigrate din Romania, unii avand cetatenie romana. Aceste relatii trebuie cultivate, deoarece potentialul de crestere economica si accesul la resurse energetice este foarte ridicat. Israelul trebuie implicat intr-un parteneriat strategic, mai ales in domeniul tehnologiilor inalte, inclusiv cea militara. Pentru aceste zone dar si cea a Caucazului, a se consulta si materialul “Situatia geopolitica a regiunii noastre in 2012”
4. Redobandirea rolului de negociator al Romaniei intre statele arabe, Israel si Statele Unite pentru a contribui la dezamorsarea crizelor si potentialelor conflicte in Orientul Apropiat si Mijlociu.
a. Romania poate fi un reprezentant al comunitatii europene in aceste probleme datorita statutului privilegiat pe care l-a avut in trecut in relatiile cu lumea araba
5. Intensificarea relatiilor economice cu polul Franco-German, tarile nordice si tarile baltice.
a. Crearea de parteneriate strategice in domeniile economice in care aceste tari exceleaza
b. Favorizarea schimburilor de experienta si a transferului de tehnologie si know-how
6. Fructificarea parteneriatelor si acordurilor economice cu Japonia, Coreea de Sud, China si India. Aceste acorduri pot aduce investitii tehnologice in Romania si facilitati de productie “low-cost”, avand ca tinta pietele de desfacere din Uniunea Europeana si regiunea Balcanilor pana in Ucraina si chiar Rusia. Atragerea acestor parteneri in polii tehnologici ce se vor infiinta in regiunile defavorizate.
7. Gasirea de noi piete de desfacere a produselor romanesti in America Centrala si de Sud, in Africa, Orient precum si in tarile CSI. Aceste piete au un urias potential de crestere in urmatoarele decenii, care nu ar trebui neglijat in favoarea exportului exclusiv catre Uniunea European si SUA.
8. Colaborarea in domeniul echipamentelor militare cu tari referinta, ce detin cele mai inalte tehnologii: Franta, Germania, Israel, Suedia, Statele Unite ale Americii si Africa de Sud. Este importanta colaborarea la produse comune, mai ales cu parteneri din regiune, cum sunt Polonia, Israel sau Turcia, cu anumite customizari in functie de cerintele fiecarei tari, destinate armatelor tuturor tarilor implicate, avand astfel o piata de desfacere suficient de mare pentru a face rentabile si amortiza usor costurile ridicate ale cercetarii in acest domeniu.
9. Revigorarea ligii statelor latine, care sa actioneze pentru apararea intereselor proprii in cadrul ONU si UE precum si a intereselor populatiilor minoritare de origine latina din alte tari.
a. Romania poate fi un factor de dinamizare in interiorul acestei ligi.
b. Crearea de relatii economice preferentiale intre statele din liga
10. Reconsiderarea relatiilor cu Federatia Rusa, Romania putand deveni unul din punctele de intrare a materiilor prime si energiei provenind din Rusia catre Comunitatea Europeana.
a. In acelasi timp Rusia poate deveni piata de desfacere ideala pentru produsele agricole romanesti (pentru a valorifica” potentialul de alimente pentru 80 de milioane de locuitori al Romaniei”) precum si o sursa de potentiali turisti.
b. Crearea unui parteneriat direct cu Federatia Rusa pentru a limita jocul politic dual al Ucrainei si consecintele acestuia. Parteneriatul ar duce si la descongestionarea situatiei in Transnistria si Republica Moldova precum si la facilitarea unui program de regasire si repatriere a romanilor deportati si recuperarea tezaurului romanesc. De asemenea, accesul la resursele energetice si materiile prime ale spatiului CSI ar fi mult inlesnit.
11. Recuperarea tezaurului Romaniei de la Moscova
a. Redeschiderea lucrarilor comisiei mixte romano-ruse pentru cautarea tuturor elementelor tezaurului si repatrierea lor, in contextul relansarii relatiilor economice cu Federatia Rusa.
b. Se poate apela la sprijinul unor terte parti, cum a fost cazul Frantei in trecut, pentru a impulsiona cautarile si a inchide definitiv acest litigiu. In acest caz, s-ar putea ca Germania sa aiba un cuvant important, in perspectiva dezvoltarii relatiilor CSI cu Uniunea Europeana.
12. Crearea unei strategii economice si politice pe termen mediu si lung a Romaniei in relatiile cu Ucraina si Rusia pe de-o parte si Polonia, Cehia, Slovacia, Tarile Baltice, Georgia si Turcia pe de alta parte.
13. Crearea unei strategii economice si politice pe termen mediu si lung vis-a-vis de Balcani (Albania, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Croatia, Grecia, Bosnia, Turcia, Muntenegru, Kosovo). Statele balcanice pot reprezenta zone interesante pentru investitiile de capital romanesc, ajutand la cresterea economica sanatoasa a Romaniei dar si a intregii regiuni.
14. Crearea unei echipe de experti in negociere, analiza politica internationala si geopolitica precum si drept international, echipa care sa activeze in Ministerul de Externe dar si in cel de relatii cu romanii de pretutindeni. O alta varianta ar fi infiintarea unui centru de studii geopolitice si drept international care sa colaboreze cu institutiile statului roman.
15. Renegocierea tratatului de recunoastere a granitelor cu Ucraina acolo unde este permis, dupa consultari prealabile cu Ucraina, Federatia Rusa, UE, Statele Unite, Turcia si Polonia. Renegocierea se va face tinand cont de interesul national, de caracterul criminal al pactului Ribbentrop-Molotov si de pretul platit de populatia regiunilor respective in urma anexarii la fosta URSS.
a. Partea ucraineana nu a respectat mai multe puncte din vechiul tratat: a restrans pana de curand in mod dramatic drepturile comunitatii romanesti, a creat mai multe incidente, cum a fost cazul canalului Bastroe si al insulelor de pe Dunare;
b. Aceasta abordare trebuie sprijinita de concluziile unei comisii de analiza a consecintelor pactului Ribbentrop-Molotov asupra intregii Romanii
c. Implicarea echipei de experti (pct.104) in pregatirea acestui moment si in negocierile si eventualele procese internationale ce vor decurge din aceasta actiune
16. Lupta prin toate mijloacele pentru reunificarea pasnica a Transnistriei cu R. Moldova alaturi de presiuni UE, UN si NATO:
a. Colaborarea cu Interpol si factorii de politica externa si informatii ai UE si SUA cu privire la zona respectiva.
b. Actiuni politice si mentinerea unei presiuni constante pentru retragerea totala a armatei a14-a ruse. Alaturi de membrii UE si de SUA, parti prezente in negocierile in format 5+2, trebuie gasite de urgenta solutii viabile aplicabile imediat, vizand dezarmarea regiunii, re-integrarea ei in R.Moldova si incetarea persecutiilor asupra populatiei romanesti.
c. Incurajarea demersurilor vizand realipirea Transnistriei la Republica Moldova.
17. Atragerea Rusiei pe o pozitie de colaborare in noua arhitectura a regiunii, prin prisma angajamentelor fata de Uniunea Europeana
18. Presiuni asupra comunitatii europene si NATO si conditionarea pe cat posibil a negocierilor de aderare a Serbiei si a Ucrainei de acordarea de drepturi extinse comunitatilor romanesti din aceste teritorii, respectand normele europene si modelul comunitatii maghiare din Romania. Cateva idei interesante pot fi desprinse si din “Comunicatul Astrei Romane Timisoara din 23 dec. 2010”).
19. Sprijinirea autonomiei culturale si participarea la programele de reconstructie economica pentru statele sau regiunile locuite de importante comunitati romanesti, dupa modelul comunitatii maghiare din Romania .
20. Relansarea colaborarii stranse cu Franta in domeniul diplomatic si eventual stabilirea unei strategii comune in interiorul CE si ONU.
21. Sincronizarea ministerului de externe roman cu reprezentantii comunitatilor romanesti din afara tarii, cu ministerul de externe al Republicii Moldova precum si colaborarea stransa cu societatile culturale (ex.: Astra Romana).
22. Crearea unei strategii externe a Romaniei tinand seama de contextul regionalizarii europene.
23. Contributia foarte activa a Romaniei in programul euroregiunilor, pentru a dinamiza sectiunile romanesti ale acelor euroregiuni si a atrage astfel cat mai multe fonduri de dezvoltare.
24. Dezvoltarea puternica a localitatilor romanesti de granita din fiecare din aceste euroregiuni :
a. Dezvoltarea de proiecte de constructii, infrastructura si comunicatii din fonduri europene pentru a interconecta zonele din aceeasi euroregiune, de o parte si de alta a frontierei
b. Este importanta crearea de nuclee de investitii in localitatile romanesti din imediata vecinatate a frontierei
25. Pregatirea unui turneu diplomatic romanesc pe o perioada de cateva luni in toate tarile enumerate in axele de colaborare internationala la punctele anterioare:
a. Vizitele vor aborda acorduri diplomatice, economice, militare cat si intalniri intre oamenii de afaceri, intalniri cu membrii comunitatilor romanesti
b. Invitarea oficialitatilor din tarile respective, a oamenilor de afaceri si a reprezentantilor comunitatilor romanesti in contra-vizite in Romania pentru a maximiza efectul turneului
c. Scopul este re-alinierea politicii externe romanesti si reafirmarea pozitiei Romaniei in relatiile internationale
Urmatorul pas ar putea fi, daca macar o parte din lista aceasta de prioritati este viabila, transformarea ei intr-un “proiect al renasterii romanesti”, in care fiecare din puncte sa fie privit prin prisma aplicabilitatii economice, legislative sau a exercitiului bugetar.
In speranta ca acest material este acceptabil calitativ si nu va va irosi timp pretios, inchei aici si astept sugestiile domniei voastre.
Cu aleasa consideratie,
Marius Zgureanu
E un program foarte bun,insa am dubii cu privire la punctele legate de Rusia si de Israel…si spun asta pentru ca rusii nu prea ne au la suflet si Israelul nu stiu cat va mai exista ca tara si nu mi s-ar parea bine sa ne bazam pe ceva instabil…in rest,numai de bine…
am votat udmr la senat si ard la camera deputatilor
Pupa-te
te lauzi sau te plangi?
mie mi se pare ca nu pedalam suficient pe unele dintre cele mai mari piete ale lumii, china si rusia. daca cineva are timp sa creada ca scoatem romania din ue, cand Gerhard Schröder este in staful gazprom iar ibm s-a mutat cu arme si bagaje in china, isi merita soarta. sunt convins ca hoardele comuniste nu vizeaza nici germania, nici america, ci firava democratie damboviteanaprecum si sublimele ei secrete de stat. haida de.
oi fi eu urat, dar nu si prost!
George,
Credeam ca te-ai respecializat in geopolitica :), abia la final vazui ca e vorba de Marius Zgureanu. Are si Baselu motiv sa zica sa vrea guvern de orieentare vestica…oricum nu intelege el prea multe , da ii vine la fix .
Cu tot respectul, punctele 7, 16 si 24 sint de bun simt. Restul sint vorbe goale lipsite de sens. Intreaga pologhie implica automat cresterea numarului de „experti”, de „consilieri”, de „consultanti” din aparatul de stat. Nu neaparat pentru ca ar fi necesar. Ci pentru ca este un prilej nimerit. Cel mai mult mi-a placut punctul 20. Este de referinta. Am nevroze la gindul ca Parisul ar putea fi deceptionat de rezultatul alegerilor de la Baisoara.
Marius s-a apucat de literatura SF 🙂
La ‘puntu’ unu, nu prea vaz cum dezvolti relatiile si cu Rusia si cu Georgia, si cu Turcia si cu Armenia etc. La ‘puntu’ doiu, aia cu repatrierea urmasilor urmasilor ‘tzelor’ 300,000. Poa numa sa invadam Rusia sa-i luam cu arcanu’, ca pro-Babel aia n-au vorbit romana in viata lor, pro-Babel numa rusa. Noi nu prea reusim sa-i atragem nici pe aia din RM, si aia intra la vise deocamdata si aia-s concentrati, nu ritzi-pitzi prin taiga. In rest, cum grait-a Hans, mai angajam neshte eggspertzi-nepoti, nepoate, amante, mai producem neshte ministere, alocam bujet. Bani luam de la Armata, taiem din bujetul de defilare, la cai nu mai schimbam potcoavele anul asta, sabiile fara teaca-merg legate direct de turul pantalonilor, o pereche de cizme de parada la doi meletari si zboara numa juma din RoAF, nu ca anu’ asta, toata…
Apropos de Paris, s-ar putea sa aiba in curand nevoie de „aliati” in UE. La fel si Anglia… Lucrurile se vor complica cred eu si asta ar putea fi o oportunitate sau o nesansa.
GSG9, asta e literatura „pentru mai tarziu”. Poti sa-i spui si SF, adica in sensul ca multe chestii care erau SF la un moment dat (vezi Jules Vernes), s-au realizat pana la urma, doar ca sunt sanse sa nu le mai prindem noi, in timpul vietii noastre 🙂 Macar copii nostri sa reuseasca !
Sau mai stii?
„Apropos de Paris, s-ar putea sa aiba in curand nevoie de “aliati” in UE. La fel si Anglia… Lucrurile se vor complica cred eu si asta ar putea fi o oportunitate sau o nesansa.”
Parisul are intotdeauna nevoie de aliati. Mai ales de aliati pe care sa-i vinda la pret de nimic. noi am mai fost aliatii Parisului. Nu puteam sa spunem nici Tatal Nostru de grija Parisului. Tradatorul Titulescu, regele cocainei de la Monte Carlo, ne aduce probe elocvente in acest sens. Don Pedro Neulaender, contele de Toulouse et Airbus, nu ramine nici el dator. Mult mai productiv este sa ne vedem de lipsurile si nevoile noastre si sa ne preocupam mai putin de mofturile aliatilor. Cit priveste Parisul, sint convins ca te va vinde la pret de talcioc la prima oportunitate. N-ar fi prima oara si n-a procedat niciodata altfel.
Parisul lui Napoleon al III-lea a fost principalul sprijinitor al recunoasterii României ca structurà statalà, la Congresul de la Paris.
Iar generalul Berthelot cu misiunea militarà francezà, a fost principalul artizan al reorganizàrii si re-echipàrii armatei române, dându-i mijloacele victoriei.
Fàrà sà mai vorbesc de tratatul de la Versailles, unde România, cu sprijinul Frantei, a ajuns la cea mai mare suprafatà din istoria ei.
„Iar generalul Berthelot cu misiunea militarà francezà, a fost principalul artizan al reorganizàrii si re-echipàrii armatei române, dându-i mijloacele victoriei.”
Despre care victorie vorbim? Aia de la Turtucaia? Poate despre Marasti-Marasesti- Oituz unde i-am oprit pe germani „in pula goala” de bine ce ne re-echipase Berthelot? Sau poate vorbim despre capitularea de la Buftea? Sau poate vorbim de razboiul impotriva lui Bela Kun in care trupele franceze stationate la Timisoara au interzis armatei romane tranzitul spre front prin oras, armata romana fiind nevoita sa accepte intirzieri mari prin devierea Ilia-Simeria…Sau poate vorbim despre razboiul din Transnistria unde armata romana a acoperit retragerea in graba a trupelor interventioniste franceze si grecesti. Deci, se poate mai in detaliu? Despre care victorie vorbim? Despre care reorganizare? Apropo, francezii au facut toate „eforturile” alea din dragoste fata de romani? sau poate din dorinta de a-i vedea pe romani crapind pe front in timp ce francezul Saraille se codea sa intre in lupta?
„Fàrà sà mai vorbesc de tratatul de la Versailles, unde România, cu sprijinul Frantei, a ajuns la cea mai mare suprafatà din istoria ei.”
Poftim? Cu sprijinul Frantei? Formidabil, domnule! Data-n Doamne iarta-ma, Franta asta! Nu cumva suprafata aia mare se datoreaza ocuparii Budapestei de catre armata romana? Nu cumva suprafata aia mare se datoreaza faptului ca armata romana i-a gonit pe sovietici din Basarabia si din Bucovina?
Nu cumva suprafata aia trebuia sa fie si mai mare, adica sa cuprinda intregul Ardeal, pina la Tisa dar „sora noastra Franta” s-a opus si ne-a obligat sa cedam Szolnok ocupat prin lupta? Ca initial asa fusese vorba…romanii intra in razboi si primesc Transilvania. Pina la urma, in ciuda victoriei militare totale impotriva Ungariei, „sora noastra Franta” ne obliga sa cedam din teritoriul convenit initial si ocupat prin lupta astfel ca frontiera nu mai este pe Tisa.
Cum ramine cu „sprijinul” Frantei?
Hans inainte sa mai emiti consideratii in legatura cu istoria pune mana si citeste. Berthelot (generalul Burtalau cum il alintau soldatii-tarani romani) a avut rolul de baza in reechiparea si reinstruirea armatei romane pentru victoriile de la Marasti, Marasesti si Oituz. Mai bine te abtii sa faci consideratii referitoare la calitatile beligerante ale organului sexual masculin care nu are nici o legatura cu numarul de mitraliere pe batalion nici cu artileria grea cu tragere elastica nici cu Nieuporturile care zburau vesele pe deasupra liniilor germane. Daca tot tot ai frustrari pastreaza-le pentru tine si nu mai arunca cu jeg in domenii de care nu ai habar.
La Conferinta de Pace de la Paris si in cadrul sistemului de tratate de pace tot Franta a avut rolul esential in satisfacerea revendicarilor noastre.Despre intrarea noastra in Budapesta sa stii ca nu toti vesticii au fost fericiti in legatura cu asta(inclusiv Wilson si Clemenceau asta daca stii cine sunt)
Hans, aliantele sunt cojuncturale, iar rolul nostru este sa obtinem cat mai mult dintr-o asemenea alianta si nu sa ne culcam pe-o ureche ca o sa ne apere Franta!
Exemple au fost multe, in care Franta ne-a ajutat… uita-te si la articolemai vechi pe blog-ul asta, cum ar fi si parteneriatul Romaniei cu Polonia.
Da, Franta s-a purtat si colonial cu noi, mai ales intre cele 2 razboaie mondiale, insa la sfarsitul celui de-al 2 lea razboi mondial aincercat sa ne sprijine.
Re-aminteste-ti ca si in problema tezaurului, o delegatie franceza a furnizat inventarul de la Moscova, deoarece romanii nu erau bine primiti.
Mi se pare normal ca Franta sa aiba nevoie de aliati, pentru ca modelul ei este unul extrem de pagubos.
Socialism, cheltuieli excesive cu asistenta sociala, amenintarea cu nationalizarea afacerilor (in conditiile in care afaceristii francezi nemultumiti isi iau cetatenii straine si isi muta afacerile).
Si toate astea intr-o perioada in care Europa e din ce in ce mai necompetitiva.
Tot cautam aliante sa ne salveze. Salvarea, renasterea aia de care se vorbea in alt articol (parca ala unde se discuta la cometarii oportunitatea iesirii din NATO si negocierea conditionata cu rusii, de m-a luat durerea de cap cand am citit) sta in noi, in interiorul Romaniei.
Cand macar 40% din romani vor invata semnificatia cuvantului RESPONSABILITATE, atunci vom incepe sa avem sanse. Si ar trebui sa incepem execitiul de responsabilitate privind adevarul dur in fata.
Am ajuns o tara de betivi, lenesi, hoti, si needucati. Suntem o tara in care 70% din forta de munca tanara este inutilizabila mai sus de munca necalificata. Iar alesii nostrii sunt dupa chipul si asemanarea celor care ii voteaza: lenesi, hoti, incompetenti.
Ce alianta crezi tu Mariuse ca o sa ne salveze de asa ceva? Si cine sa negocieze Mariuse aliantele alea fie ele si conjuncturale? Ca si pe alea de tot rasul cu rusii, si cu cine mai era de negociat…
Sa nu ne mai cacam pe noi cautand aliante care sa ne salveze. O alianta iti aduce castiguri cand tu ai deja un fundament, o baza solida. Cand esti zero, nici macar nu esti luat in serios.
Mariuse,
Nu-ti fa iluzii.
Copiii vostri n-au nici o sansa cu oligofreni si trepanati alesi in buda parlamentara, trimisi acolo prin vot de alti oligofreni si trepanati…bagati pe liste la inaintare de alti oligofreni si trepanati…
Luati aminte lumina vie a cuvantului Cavalerului Luminii Rahatului din WCul Parlamentar, Conte de Hartie Igienica, Lord Of Diarrhoea, Chamberlain of Oligophrenia: http://www.gandul.info/politica/becali-trateaza-transferul-a-10-12-parlamentari-pp-dd-catre-pnl-o-sa-fiu-liderul-lor-i-a-bagat-in-parlament-pandele-finul-meu-10383233
GSG9, la un moment dat trebuie sa oprim lantul asta al slabiciunilor si cred ca in curand, pana la urmatoarele alegeri, vom avea si antidotul!
Apropos, o veste inetresanta:
http://www.ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura/florin-piersic-a-primit-de-la-presedintele-timofti-cetatenia-r-moldova-video-137656.html
Pentru cetatenia R.Moldova as aplica si eu, ca reparatie pentru refugierea din Basarabia in 1940 a unei parti a familiei, cu conditia sa se dea simplificat, si pentru ne-rezidenti, asa cum face Romania cu cei din R.Moldova.
Hans, razgandeala Frantei pe anumite pretentii romanesti vine si de la faptul ca Romania a semnat pace separata cu Puterile Centrale precum si de la alte considerente, cum ar fi evaluarea componentei etnice in zonele pretinse precum si opozitia Austriei pe anumite prevederi, cum a fost cazul Maramuresului, dar si pretentiiile Serbiei, alta favorita a Frantei.
Situatia este ceva mai complicata decat o descrii tu.
Si intr-adevar, unde si cand au avut interes ne-au sprijinit iar cand nu, nu.
Uiti si faptul ca in perioada comunista, prima deschidere serioasa in relatiile cu Europa de Vest a trecut tot prin Franta…
Relativ la perioada interbelica, Franta a jucat posesiv, fapt care ne-a descurajat sa relansam relatiile cu Germania, intr-o perioada care ne-ar fi ajutat sa evitam dezastrul din 1940. Iar aici Titulescu a avut rolul nefast de care ai pomenit, jucand o singura carte pana in panzele albe, si aceea pierzatoare.
Insa greu de spus cum am fi reactionat oricare dintre noi intr-un rol similar cu cel al lui Titulescu, cu informatiile de atunci.
Nu inseamna ca acum sa insistam orbeste sa ne ia Franta in brate. Daca exista oportunitatea foarte bine, daca nu, mergem mai departe.
„razgandeala Frantei pe anumite pretentii romanesti vine si de la faptul ca Romania a semnat pace separata cu Puterile Centrale precum si de la alte considerente, cum ar fi evaluarea componentei etnice in zonele pretinse precum si opozitia Austriei pe anumite prevederi, cum a fost cazul Maramuresului”
Atunci cind Romania a semnat capitularea de la Buftea, treaba a fost facuta cu consultarea partii franceze. Tie, insa, ti se pare acceptabil sa discuti despre „razgindeala Frantei”. Franta era aliatul nostru dator sa ne sustina in fata inamicilor. Aceasta „razgindeala”, precum si faptul ca francezii au interzis tranzitul trupelor romane prin Timisoara seamana ca doua picaturi de apa cu „ajutorul ” aliatului rus care a stat cu arma la picior si n-a miscat un deget privind cum trupele romane sint respinse de germani in „batalia Bucurestiului” desi era dator sa participe.
„Opozitia Austriei” mi se pare un argument nostim. Deci, aliatul nostru Franta tine cont de parerea unui inamic invins care a semnat o capitulare neconditionata in detrimentul aliatului roman care a luptat pina la epuizare. Este un mod interesant de a aprecia un aliat.
Douazeci de ani mai tirziu, aliatul nostru Franta nici macar nu a clipit atunci cind URSS a anexat Basarabia. Se pare ca argumentul „compozitiei etnice” isi pierduse orice valabilitate. Argumentul „compozitiei etnice” a fost valabil pentru Franta doar in favoarea inamicului capitulard Austria in detrimentul aliatului roman invingator in lupta directa.
Iar domnia ta face lobby pentru o alianta cu „sora noastra Franta”. Ce sa mai spun? Ca imi place cum gindesti? Practic, interesul nostru national este sa organizam o cheta si sa ajutam cu ce putem pe oricine se angajeaza sa bombardeze napraznic Parisul.
Hans, se pare caimi rasucesti sensul a ceea ce am scris.
Iti place sau nu, Austria, desi invinsa, a avut un cuvant mai greu de spus la negocierile de pace decat Romania, cel putin pe anumite domenii.
Uiti in ce stare era Franta in 1940 la anexarea Basarabiei! La ce sa clipeasca? Sau te referi la negocierile de dupa razboi, cand Franta fusese si ea eliberata? In plus, Franta a avut dintotdeauna o mare simpatie pentru Rusia si Serbia… si cu asta ar trebui sa ne obisnuim, oricat ne-am place sa credem ca Romania ar fi trebuit sa fie in top.
Acum de aici pana la a bombarda Parisul, mi se pare o distanta cam mare, plina de lipsa de logica…
PS:
Eu am lucrat alaturi de francezii ultimii 12 ani, din care 3 am locuit acolo, si crede-ma ii cunosc destul de bine (nu intotdeauna mi-a placut ce vad, ca sa ma exprim frumos)…
Relatia cu Franta inseamna doar re-innodarea unei traditii, in urma careia in anii ’60 am beneficiat de transferuri de tehnologie si imbunatatirea imaginii Romaniei in politica externa.
Din punctul meu de vedere am fi, teoretic, mai avantajati de o relatie speciala cu Germania si de aplicarea modelului german in diverse domenii, in special cel economic.
Insa o relatie cu Germania este mai greu de amorsat decat cea cu Franta…
Consiliul regional din Transcarpatia (Maramureşul istoric, din Ucraina) le-a acordat statut special limbilor română, maghiară şi ruteană, informează publicaţia on-line ucraineană forUm.
Limba română, statut special în Transcarpatia (Ucraina)
Un număr de 78 de deputaţi s-au pronunţat în favoarea acestei decizii, cinci s-au abţinut şi 14 nu au participat la vot, la reuniunea de vineri a Consiliului regional.
Decizia deputaţilor regionali se bazează pe implementarea legii privind politica lingvistică a Ucrainei, dar din ea lipseşte o afirmaţie clară că limbile menţionate vor deveni regionale, notează publicaţia. În decizie se spune că “româna, maghiara şi ruteana sunt ca limbi regionale alături de ucraineană ca limbă oficială în unităţile administrativ teritoriale ale regiunii /sate, oraşe şi municipii/”, transmite Moldpres.
Totodată, administraţiilor locale din regiunea Transcarpatia li se recomandă să “ia măsuri de implementare a legii ucrainene privind principiile politicii limbii naţionale în regiune”.
Legea privind funcţionarea limbilor regionale a fost promulgată la 8 august de către preşedintele Viktor Ianukovici, după ce a fost votată în două lecturi de către Rada Supremă într-o atmosferă de violenţă extremă între parlamentarii puterii şi majoritatea deputaţilor de opoziţie. Legea se aplică pentru 18 limbi, între care rusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătara, româna, germana, poloneza etc.
http://www.ziuaveche.ro/international/externe/limba-romana-statut-special-in-transcarpatia-ucraina-139798.html