Acolo a fost adus prin ordin ministerial direct dat in vara lui 2024. Si asta dupa 20 de ani de functionare!
Mai exact, este vorba de ordinul nr. 300 / 26.07.2024 al ministrului agriculturii, de suspendare a activitatii Grupului de Combatere Prahova, iar din august 2024 a intregului sistem prin dispozitia AASNACP.
La momentul respectiv sistemul cuprindea:
- 6 unitati existente, cu punct de comanda, depozite, baterii de lansare, sistem comunicatii si informatica asociata, logistica
- 15 grupe de combatere continand 106 puncte de lansare operationale, 86 fiind in constructie
- sistem operat de 1600 de angajati
- la momentul opririi sistemul acoperea cam 25% din suprafata agricola a Romaniei.
- In perioada de functionare se foloseau 4300-5276 rachete / an,
Sistemul era dimensionat pentru a putea ajunge la 230 de puncte de lansare in cadrul a 7 unitati de combatere.
Justificarea Ministerului agriculturii a fost cum ca nu ar exista studii privind impactul asupra mediului, iar sistemul nu era omologat. In plus, unele asociatii ale micilor agricultori s-ar fi plans (bazat pe ce analize stiintifice?) ca utilizarea sistemului ar fi redus precipitatiile in perioade secetoase (un exemplu de investigatie pe acest subiect: Lilian Scripnic despre rachetele antigrindină – Factual ), sau ca iodura de argint imprastiata de rachete este toxica (in teorie polueaza, insa concentratia substantei in urma detonarii in atmosfera in cadrul programului este extrem de redusa, fara impact pentru sanatate). Un alt exemplu de astfel de initiativa „cetateneasca”, aici: STOP rachetelor antigrindină | CampaniaMea pe Declic.
Aceste justificari nu prea stau in picioare, deoarece:
1.Impactul sistemului asupra mediului a fost evaluat initial prin Bilantul de mediu nr. 232154/30.10.2007, ulterior impactul asupra factorilor meteorologici, climatologici si hidrologici a fost evaluat printr-un studiu specializat datand din 2016, iar evaluarea eficientei/eficacitatii aplicarii tehnologiei antigrindina a fost efectuata printr-un studiu specializat in 2019.
2. Sistemul a fost configurat pe baza prevederilor HG 256/2010 care a fixat dezvoltarea sa pentru perioada 2010–2024. Omologarea sistemului, inclusiv a tehnologiei implementate, a fost realizata etapizat, anual, cu programe de omologare dedicate fiecarei unitati din structura, ultimul fiind Programul 2021–2024 cu nr. 1850/05.04.2021, aprobat de ministerele Agriculturii, Mediului, Internelor, Transporturilor si Economiei. Rezultatele tehnice ale acestor etapede omologare se gasesc inregistrate in documentele de atestare a calitatii activitatilor de omologare elaborate de subcomisiile de masuratori ale AASNACP la sfarsitul fiecarei sesiuni anuale de omologare.
3. Racheta antigrindina RAG-96 este omologata conform Actului de omologare din 15 iulie 2004 si certificata CE INSEMEX cu nr. 1809 EX 140/24D, la randul lor instalatiile de lansare Alpha-G si LARMA-1 sunt omologate cu Acte de omologare din 2005 respectiv 2008.
4.Potrivit studiilor efectuate la nivel international pentru sisteme similare, poate avea loc chiar o crestere de 10–15% a precipitatiilor in norii tratati. Si asta pentru ca tocmai imprastierea de iodura de argint in nori face ca acestia sa condenseze mai rapid si sa creeze precipitatii pentru ca apoi sa se disperseze, inainte de a dezvolta fenomene mai periculoase, cum e formarea de gheata.
Se considera eficacitatea sistemului antigrindina cu rachete a fi estimata la 75% (putand atinge 90% in anumite conditii si configuratii), acoperind suprafata mare la un cost relativ redus, dar necesitand un efort important de specializare a personalui.
Comparativ, eficacitatea solutiilor cu care ar putea fi inlocuit – pentru generatoarele de sol este estimata spre 30% iar folosirea sistemelor aeropurtate atinge un maxim de 45%. Ambele solutii sunt mai scumpe si necesita investitii graduale de aducere in capacitate, suprafata Romaniei ramanand complet neacoperita incepand cu primavara lui 2024. Nu aducem in discutie metodele mai primitive, cum sunt tunurile antigrindina, utilizate inca la nivel local/individual de unii fermieri din tari avansate din Uniunea Europeana…
Suprafata acoperita de sistemul antigrindina in 2020 (sursa Agrimanet)
De retinut si ca statul Roman investise din 2004 si pana la oprirea sistemului, in infrastructuri si echipamente, aproximativ. 0.25 mld Є, iar in activitati de operare alte 0.25 mld Є,
Fusesera lansate peste 30.000 rachete, s-au pregatit peste 1500 de operatori si s-a realizat aproximativ. 46% din configuratia SNACP prevazuta in HG 256/2010.
Impactul pentru agricultura in acest an de nefunctionare este greu de cuantizat in cifre exacte, depinzand de existenta fenomenelor meteo de combatut, grindina in acest caz, pe suprafata de 2,5 milioane de hectare pe care o acoperea sistemul.
Din perspectiva datelor prezentate pana in acest punct, decizia guvernamentala abrupta dupa ani de crestere pare bizara, insa au fost cazuri in mai multe tari in care s-a pierdut interesul pentru astfel de sisteme, pe diverse motive, cel al lipsei unor rezultate clare, cuantizabile, si de comunicare a acestora fiind probabil cel mai des intalnit.
Chiar si daca am merge pe ipoteza ca eficacitatea sistemului este semnificativ mai scazuta decat cifrele vehiculate mai sus, sau ca ar exista informatii (nefacute publice?) despre faptul ca sistemul ar aduce anumite prejudicii mediului inconjurator sau agriculturii, nu se justifica oprirea de azi pe maine a intregii sale activitati, fara a avea timp de a implementa o alta solutie de protectie in locul sau.
Impactul pentru Electromecanica a fost de asemenea sever, aceasta find una dintre putinele activitati cu volum de comenzi semnificativ si predictibilitate, care permitea si mentinerea unui personal calificat si specializat in sisteme de rachete:
- se efectuasera cheltuieli in avans, in baza acordurilor cadru de furnizare de mijloace tehnice (RAG si IL) pentru sistem,
- se acumulasera pe stoc mijloace tehnice : 50 de instalatii de lansare in valoare de aprox. 2.5
mil Є si aproximativ 3000 de rachete in valoare de 4.5 mil Є (cu un pret pe racheta RAG-96/ RAG-96S intre 1500-2000 de euro). - Personalul tehnic implicat in program precum si cel care asigura deservirea bazelor de lansare in teren s-a regasit de pe o zi pe alta fara obiectul principal al activitatii. In mai bine de un an de la oprire au avut loc plecari semnificative de personal.
Da, e de inteles ca poate Electromecanica ar fi fost interesata sa traga cat mai multe rachete antigrindina pe cheltuiala statului, insa respectivele trageri se efectuau doar in anumite conditii meteo, nu se tragea „ca la nunta”.
Practic, dupa ce nici alte programe, cum a fost cazul lui STAR-80L, nu au beneficiat de vreun interes din partea statului roman (cu sau fara motive intemeiate), s-a decis si eliminarea ultimei activitati mai importante ca volum si ca specific, dandu-se (in mod constient sau nu) o lovitura grea micului colectiv ramas si specializat in rachete de la Electromecanica Ploiesti.
Revenind la sistemele antigrindina in regiunea noastra…
Kosovo si Macedonia foloseau un sistem similar, dar care a disparut in mare parte datorita furturilor, iar incepand cu 2018 s-a cerut un nou program de instalare a unui sistem de rachete antigindina. Aici sunt datele sistemului sarbesc de rachete antigrindina, al celor de la EDePro. Georgienii au dezvoltat si utilizat si ei un astfel de sistem, de care ar fi fost interesata si Republica Moldova prin 2015 (aici un studiu al impactului sistemului antigrindina in R. Moldova, datat din 2016 si care nu il recomanda, datorita potentialei poluari data de iodura de argint). De mentionat ca Republica Moldova a mostenit un sistem antigrindina din perioada sovietica, sistem pe care l-a mentinut si evoluat de atunci pana acum cativa ani (Monopolul pentru protecția antigrindină, trecut dintr-un buzunar în altul).
Repornirea sistemulu iantigrindina depinde in acest moment de aprobarea unui nou program de omologare pentru perioada 2025-2028 dar si de o hotarare de guvern cu privire la dezvoltarea sistemului cu orizont 2040.
In incheiere, cateva imagini extrase din prezentarea mai veche care poate fi gasita aici: Empirical model of interaction between solid body and flow
Marius Zgureanu
Surse:
Empirical model of interaction between solid body and flow
MIHAILESCU_RADULESCU_2015_3.pdf
Rachete antigrindină lansate în perioada 12-22 iunie 2020 – Agrimanet
Lilian Scripnic despre rachetele antigrindină – Factual • Adevărul din politică
Fermierii se atacă între ei cu rachetele antigrindină – AGRO TV
Suntem ceea ce suntem și nimic nu o să ne schimbe. Suveraniștii sau progresiști= români= Pelea …
Si ce treaba are grindina cu MApN-ul?
Postacii lui Daea, aveti legatura.
Pe cormorani i-ati rezolvat?
intrebarea e pentru?
unde era legatura intre grindina si MApN?
A, ok, e blog despre agricultura.
Plm, atatia ani am avut impresia ca e blog militar, aveam impresia ca e clara pt oricine diferenta, my bad.
Plt,
inseamna ca ai pierdut destul de multe articole care nu aveau legatura cu militaria 🙂
Important e ca ai ramas cu impresia 🙂
Te recomanzi ca plt sau care e treaba de mentionezi?
Serios.
Interesant, unde dai si unde crapa.
era doar raspuns la „Plm” -ul tau 🙂
Poti sa inregistrezi asta ca licenta poetica.
Dar e deplasata pe un blog militar, altfel decat ca mijloc pasiv-agresiv de marcare a teritoriului, ca sa vb pe fix aceeasi limba, caz in care da in garcism, gradele nu se termina la plm, plt, pln, pll etc…
Facem, ce facem, vremea discutiilor astea trexe.
Am simtul umorului dezvoltat, e o chestie inovativa, btw.
Ok, offtopic over.
Hai sa te lamuresc eu prietene. Daca-i grindina avioanele nu zboara, elicopterele se chiar prabusesc. Plus no papa. Sau prune pentru tuica. Sa nu-mi spui ca udatura si potolul nu au legatura cu racanul😊
Iar la Ploiesti se pot face rachete, asa cum la Cugir se produceau masini de cusut.
Plus ca de aia, prefer tehnologia asta decat slujbe cu pochi si babe cucernice.
Ma baiatule, Armata nu se lupta cu clima, nu se lupta cu norii, nu se lupta cu seceta samd.
Cu astea se lupta Daea, cand iau cormoranii si piticii lui din cap vacanta.
Si cum de se nimereste, toti astia rasuflatii pe dos care sifoneaza bani din MApN pe proiecte de-astea de „interes national” iau bani de la programe necesare APARARII NATIONALE.
E deja o schema veche de sifonare de bani, atat.
MApN NU are treaba cu agricultura, in caz ca nu intelegi, ma daeatule.
https://www.youtube.com/watch?v=9KV9Xy_maBw
„Pă ei, că n-are gloanţe!”
poate asa intelegi.
Nu stiu ce ai patit in ultima vreme, nimic nu-ti mai convine. Eu te-am tratat politicos pana acum.
Pretenas, poti tu scrie articole. Un story despre misiunea din Ungaria sau un nou stil de lupta descoperit in Salajan plus Zabrauti pentru FOS…
Prietene, te tratez la fel de politicos, nu-ti ziceam „baiatule”, daca nu imi spuneai la fel, ti-a fost coafat comentariul? A, ok, bun.
Te-am luat in serios initial, ca dai dume ceva mai hatre, dar nu pot sa nu observ ca ai in mod clar o agenda, scrii „servite” .
Vezi ca e a 3a oara cand editezi comentariul.
„Prieten, prietenas”, hotaraste-te cum imi zici..
Draga Xv, nu sunt unul din admini sub acoperire, daca asta crezi. In continuare imi esti simpatic. Comentariile mele nu sunt editate, spun doar ce cred la momentul respectiv. Apreciez acest site pentru tematica si libertatea de exprimare. Poate ne reconciliem candva la o bere🙂
Bre, nu e vreo problema din partea mea, chiar daca scriu de pe mobil acum si nu stau sa disec pe diagonala firu-n 14, nu ma lasa memoria cand dau refresh la mobil, ok, o sa fac printscreenuri de-acum, sper sa ma insel eu, imi pari un tip mai cu umor.
Gresesti.Armata se lupta cu clima.Un singur exemplu ca sa intelegi.Dupa explozia de la Cernobal, pentru ca norul radioactiv se indrepta spre rusia datarita curentilor de aer, armata sovietica a trimis avioane militare sa insamanteze norii provocand ploi radioactive pe teritoriul Ucrainei.
Sa repet ce ii spuneam lui Cutarascu.
„Pe vremea ta, prin 65, inainte de ziua victoriei,
au fost pt prima oara imprastiati norii, noaptea dinaintea paradei. Si in limba romana, pe cuvant de pionier, am citit dupa niste zeci de ani intr-o revista venita cu Aeroflotu la politrucii vremii.”
Se pot face pe dracu’! Astea is niste cartoane din alea ca sulurile pe care se roluiesc diverse folii, hartii etc. in care se pune un combustibil solid si un nozzle. Au si un focos programabil sa detoneze incarcatura la un anumit timp dupa lansare. Atata tot! Nu red ca mai au know-how-ul sa faca seeker-e IR, ca radar ma indoiesc ca au avut vreodata. Asa ca mai incet cu Ploiestiul ca nu e ceea ce ne spun unii care traiesc din facut .pdf-uri.
„In plus, unele asociatii ale micilor agricultori s-ar fi plans ” – Nu unele ci mai multe si „plansul” ala era cu parul in mana „1907 style”.
https://www.antena3.ro/externe/polonia-a-lansat-o-racheta-balistica-suborbitala-care-a-ajuns-la-o-altitudine-de-65-de-kilometri-a-atins-toate-obiectivele-propuse-767887.html
Acum și ‘sistemul’ polonez!
Aia e ce in engleza se numeste „sounding rocket”. Racheta pentru testa diverse incarcaturi, software de ghidare etc. Probabil polonezii o folosesc ca un test bench pentru a rafina hardware/software si ulterior, daca totul decurge bine, la a scala hardware-ul/software-ul la ceva mai mare cum ar fi, de ce nu, o racheta balistica tactica similara Iskander, GROM-2 ucrainean sau ATACMS sau KTSSM sud-coreean (care cred ca l-au primit odata cu sistemul Chunmoo)
Daca tot discutam agticultura, pana la urma alde nemti, italieni, francezi, englezi, spanioli cum „se lupta” cu grindina?
Sau americanii.
Din ce stiu, sisteme de-astea cu rachete au fix niste tari gen Bulgaria, Georgia, Moldova, Armenia, azerîi si polonezii nu sunt sigur. Mai nou si ungurii cu „buciumele”, ultrasunete din cate am inteles.
Nu suntem chiar leaganul tehnologiei.
Era bun si dansul ala al ploii la ceva, se pare.
ai link jos despre traditia „antigrindinii” la italieni.
In Franta mai dau cu avioane, mai cu generatoare la sol, dar multi fermieri folosesc tunurile antigrindina, si e scanadal cu poluarea fonica
Si Serbia are sistem de rachete antigrindina. Unul din ele este in Timoc, aproape de malul dunarii. Am vorbit anul trecut cu un vlah care lucra la acel punct, era tare mandru de el si stia ca ale noastre sunt tinute pe post de muzeu!
La noi, nemtii, :), dupa cite stiu, nu exista un program de stat privind aceasta problema. Exista insa initiative locale, la scara mica, fie cu avioane (mai ales), fie cu tunuri, rachete.
Se pare ca nu e dovedit stiintific efectul acestui procedeu.
PS cu ani in urma masina mi-a fost destul de tare bulita de o ploaie cu piatra. Am avut noroc cu o vecina care mi-a spus ca pot scoate bani de la asigurare.
Nea Neamtule, fix chestia asta pe care o confirmi, ma nedumereste.
O explicatie ar putea fi ca nemtii nu depind ca noi de agricultura.
De vita de vie, mai precis, are si vinu rolul lui in lupta antigrindina, pare-se.
In urma cu cativa ani am vazut un reportaj din Bavaria care trata acest subiect. Foloseau avioane mici cu un singur Motor si cu elice.
Ha, ha, ha! 🙂 In ultimii ani am auzit tot felul de teorii ale conspiratiei prin zona Buzaului, unde ce-i drept a fost o seceta teribila in ultimii 3-4 ani, ma rog, mai putin anul acesta.
Dar „teoriile” pe care le-am auzit eu se refereau la faptul ca podgorenii ar fi „aranjat” sa fie seceta ca era benefica la vie. Evident, mai putin benefica agricultorilor care fac cultura mare sau legumicultura… 🙂
Dar toate aceste teorii ale conspiratiei au aparut pe fondul unei lipse de comunicare a statului corelata cu scaderea increderii populatiei in stat. Nu e atat de greu pentru astia de la Min. Agriculturii sa stranga fermierii locali din zonele aflate sub „protectia” sistemului si sa le explice ce si cum. Lipsa de comunicare naste teorii ale conspiratiei.
In rest, e fascinant cum isi da statul singur cu stangu-n dreptu’. Electromecanica e detinuta de Min. Econ. Nu puteau aia de la Min. Agriculturii sa le zica si alora inainte sa-si faca stocuri de milioane ca renunta la proiect? E chiar atat de greu sa comunice interministerial? Raspuns, da, e greu… 🙂
Mare fan al proiectelor antigrindina era Lucian Davidescu.
Un tip care parea ok la inceput, adica tip specializat pe economie, fara interese deosebite in facut bani de saltea si manipulare, s-o zic pe bune.
Deci aparent tip serios.
Ca lucra pt Adamescu, un securist de-ala sulfuros, aia e, toti mogulii erau pe felie cu Secu si implicit angajatii.
Diferea cantitatea de kkt rafinat mancat prin excursii si citybreakuri pe banii patronului.
Ca nu a vrut avioane intai, ca dupa s-o dea ca vrea fix alea fara sansa, doar sa taie maioneza, ok.
Ca s-a bagat sa abereze ca Romania consuma cei mai multi bani din (… UE/NATO… lume, pe scurt, nu mai stau sa caut, oricum asta era mesajul, isteric de vehement, ca asta a atras atentia) cu baietii de la Baneasa e alt fapt.
Ca se mutase prin Grecia din cate mi-a zis un amic comun, pt a studia probabil lupta de clasa sau ouzoul, da, are gusturi, a ales o destinatie ok, mai ales cand stanga radicla, Syriza, ajunsese la putere, nu strica un research la fata locului sau o reciclare.
Aici rog fara niciun misto pe unul mai la curent cu Syriza sa imi spuna daca miscarea asta era sau nu anarhisto-comunista.
Chiar asa mi-a fost prezentata, cu ridicat din umeri, ca nimeni nu stia despre ce e vorba si faza e ca se preconiza ca rahatu asta sa ajunga si la noi.
Si a si ajuns.
Asta daca tot e un topic cu offtopicuri, grindina, industrie.
V-am spus unde e punctul comun in mass-media.
Eh.. drumul spre iad e mereu pavat cu bune intentii…Initial facea ce zicea, dupa am impresia ca l-au folosit pentru cu totul alte treburi (curios cum sustinatorii sistemului au treaba cu firmele de asigurari)
Contrar opiniei unora care se cred mare_ninja pe aici si nu vor sa auda de agricultura consider binevenit un astfel de articol.
Pana la urma traim un inceput de secol cu multe probleme de tot felul.
Totdeauna razboaiele vin la pachet cu macar o foamete, hrana zilnica devenind o problema nu doar pentru multi civili ci si pentru militari in tot felul de conflicte.
Iar schimbarile climatice tot mai accentuate provoaca tot felul de probleme nu doar la noi.
Dincolo de eforturile statului roman in ce priveste dezvoltarea capacitatilor antigrindina ar trebui mentionate si dezinformarile din media puse la cale in majoritatea cazurilor in exteriorul țării. Undeva mai pe la est. Utilizand desigur „”resurse valoroase”” prezente pe tiktok/etc unde se prezinta adevarul gol goluț ori cine stie pe ce coclauri online.
Tot aceste „”resurse valoroase”” mesteresc zilnic la orientarea catre lumina de la est a Romaniei in mediul online.
Bre, vezi ca fix in est e filonul sistemelor antigrindina.
Pe vremea ta, prin 65, inainte de ziua victoriei,
au fost pt prima oara imprastiati norii, noaptea dinaintea paradei. Si in limba romana, pe cuvant de pionier, am citit dupa niste zeci de ani intr-o revista venita cu Aeroflotu la politrucii vremii. Mi-a aratat fi-so unuia de-asta f descurcaret in organigrama.
Se temeau ca nu pot decola din cauza ploii.
Da, a functionat, au imprastiat din avion jmekeria, s-au si laudat, din inertia avantului proletar ca au invins elementele reactionare ale naturii.
M-am vindecat de spalarea aia pe creier, interesant ca tu inca te adapi la teava respectiva.
mare_maestru_ninja
Ce vorbesc eu si ce visezi tu.
Deviezi cat poti de mult cu tot felul de povesti cam tot timpul indiferent de articol, important este ca tu sa pari miezul.
Din 33 comentarii in acest moment la acest articol sunt exact 14 comentarii scrise de tine. Atacuri la persoana combinate cu platitudini, mai mult de atit nu poti se pare.
Nici daca te plateau astia la numar de comentarii nu scriai cu asa foc…
Cutarascu/Dany, inca te macina niste frustrari, ce sa-ti fac, spor la ranturi.
Eu sunt din VN, judetul in care s-a implementat acest sistem. De la momentul in care s-a folosit la scara latga sistemul antigrindina si au aparut multe puncte de lansare in fiecare an a fost seceta crunta. De zeci de ori vedeam vara cum se intuneca cerul si se pregateste sa vina o ploaie de vara apoi…poc-poc…poc-poc…poc-poc si initial se faceau cateva sparturi in nori apoi in 30 minute era senin. Asta se intampla de fiecare data cand parea ca da sa ploua. Din curtea mea vedeam cum pleaca rachetele de la doua puncte de lansare. Nu stiu ce spun studiile alea facute ca cineva sa isi vanda marfa dar eu va zic ca rahaturile alea imprastiau toti norii indiferent ca erau de ploaie sau de grindina. Asta am vazut cu ochii mei in zeci sau sute de ocazii. Niciodata dupa ce se dadea cu rachete nu ploua. Nici grindina nu cadea dar nici de plouat nu ploua. Si da-o in gura ei de treaba, chiar toti norii erau purtatori de grindina?… Anul asta nu s-a mai dat cu rachete deoarece s-a anulat programul la insistentele agricultorilor si a fost primul an in care am avut si noi ploi in timpul verii…primul din ultimii 7-8-10 ani…o fi intamplator?
Anul asta grindina nu a fost, doar ploi.
PS: Nu sunt adeptul sustinerii chestiilor neverificate stiintific dar in acest caz agricultorii aveau dreptate si studiile alea erau facute sa dea rezultatul dorit iar cu acest program se mai sifonau niste fonduri. Iar ca rachetele respective opreau si ploaia si grindina fara discernamant am vazut eu cu ochii mei. Nu cred ca timp de 8-10 ani toate ploile de vara erau cu grindina.
Sistemul antigrindină între necesitate și controverse
De-a lungul ultimilor ani, discuțiile despre sistemul antigrindină au fost intense și contradictorii. Pe de o parte, fermierii cultivatori de cereale reclamă faptul că intervențiile antigrindină ar diminua cantitatea de precipitații, accentuând fenomenul de secetă.
Pe de altă parte, viticultorii și pomicultorii consideră sistemul esențial pentru protejarea culturilor lor.
În cadrul emisiunii „Viața la țară”, doamna Alina Crețu, director executiv al Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști, a fost invitata realizatoarei Violeta Anghel pentru a discuta despre un subiect sensibil pentru sectorul agricol: impactul sistemului antigrindină asupra culturilor.
Recent, Curtea de Apel București a confirmat legalitatea ordinului privind oprirea temporară a sistemului antigrindină în județul Prahova, o decizie salutată de reprezentanții fermierilor.
„Sistemul funcționează de peste 20 de ani fără ca un studiu științific de impact să fie realizat”, a subliniat Alina Crețu. Fermierii solicită de ani buni autorităților să realizeze cercetări care să demonstreze dacă și în ce măsură utilizarea rachetelor antigrindină afectează cantitatea de precipitații.
„Nu spunem că există deja o legătură directă demonstrată, dar cerem transparență și studii serioase. Este esențial să știm dacă acțiunea asupra norilor reduce sau deplasează precipitațiile”, a adăugat ea.
Sistemul antigrindină a fost utilizat și în alte state, precum Argentina sau Bulgaria, însă, în urma unor studii, în anumite regiuni a fost oprit. În Uniunea Europeană, alte metode de protecție împotriva grindinei sunt preferate, considerate mai eficiente și mai sigure.
„Există state care au renunțat la tragerile cu rachete, folosind sisteme alternative”, a precizat Alina Crețu.
Întrebată de ce se insistă totuși asupra implementării acestui sistem costisitor, doamna Crețu a subliniat:
„Noi nu vrem să acuzăm pe nimeni. Cerem doar studii și transparență. Trebuie analizate modul de acordare a contractelor și rolul companiilor private implicate în furnizarea serviciilor.”
Ea a punctat că lipsa apei este o problemă mult mai gravă decât riscul grindinei, întrucât fără apă nu pot exista nici culturi, nici agricultură durabilă.
„Seceta este un fenomen din ce în ce mai frecvent și nu există suficiente soluții de sprijin pentru fermieri afectați”, a avertizat directorul executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști.
Până la realizarea unor studii științifice clare, fermierii solicită extinderea interdicției asupra sistemului antigrindină la nivel național și găsirea unor soluții viabile care să asigure protecția reală a culturilor fără a afecta echilibrul natural al precipitațiilor.
https://www.antenasatelor.ro/fermier-in-romania/actualitatea-agricola/sistemul-antigrindina-intre-necesitate-si-controverse-id39851.html
Dac, stai asa.
Daca au legatura cu firmele de asigurari nu inseamna ca e eficient, cumva?
Ca asigurarile nu vor sa plateasca daune, deci daca sustin sistemu, inseamna ca grindina nu se formeaza daca prastia trage, in caz ideal.
Deci dispare atat grindina cat SI ploaia?
condenseaza
Newman- Adica ei provocau ploi radioactive fix la ei?
Insamantarea aia cu avioane, da, a fost la parada aia mare.
Stiu si subiectul asta cu vremea, desi nu sunt vreun fan gen Streinu, nu dezvolt, ca intram in altele conexe, care nu au legatura cu apararea teritoriului.
Are si MApN misiuni ff conexe.
Cand o primi MApN misiunea sa apere tara si de efectele climatice/meteo, ok, e loc de discutii.
Avem suficienti pitici foarte zglobii care se bat pe bani, ca nu se fac viile o fi supararea lui Burebista, daca tot intram pe plangerile viticultorilor, ca el mai ardea viile supusilor, stia el de ce.
Sper ca pruna nu e afectata, ca atunci e nasol, se trezesc ardelenii.
Important ar fi fost sa se foloseasca canardul, am auzit ca asta e f tare. Si aerodinamica corespunzatoare.. si asta conteaza, dar astept sa vina greii, stiu aia care sunt, aia, doctorii psihologici, si specialistii in pensii, ca problema e complexa frate, aia cu padurea si copacii, cu putinistii, cu suveranistii…
Se spune ca ploaia vine de la Cluj, eu cred ca seceta vine de la Putin, sau Georgescu!
inteleg autorii acestui site ca nu pot zilnic sa bage chestii grozave.. si la obiect.
Nu demult am bagat pe blogul meu un ciclu din trei articole despre chiezul j 10, destul de la obiect, spun eu.
Am observat ca au fost multe intrari de pe RM.
Nu incerc sa-mi promovez blogul pe aici, am peste 13000 vizualizari pe fb, mai ales ca pataniile mele pe platforma asta m-au amarit cumplit, dar nu vreau, si de altfel nici nu pot, impiedica, daca se doreste, preluarea unor articole.
Aprops, am incercat sa explic si rolul canardulii.
Initial viticultorilor le convenea sistemul. Ploile si grindina stricau strugurii iar viile merg si pe seceta ca au radacinile la adancime. In ultimii ani insa deja solul avea deficit prea mare de apa chiar si la adancime si incepuse si viticultura sa scartaie.
Chat GPT ce părere are despre acest subiect?
pai intreaba-l daca esti asa curios 🙂
Ok , hai să bag și eu bățul prin gard, sa agit nițel spiritele !!!!😆
Până acm nițel timp credeam că acest sistem e pt ținerea vremii sub control ….și că nu-i mare scofala ……
Dar iaca-te, că nu prea este …..
Acest sistem nu ținea doar grindina la respect…..
Cineva zicea că atunci când e grindina/vreme rea ,nu zboară aparate pe cer (aveoame, belișcoptere , etc,etc …nici zgripțuroaica pe matura nu poate zbura; că e grindina și pl-noastră, a tuturor) și cam așa ete…daca stai sa te gândești !!!!
Ok și dl capăt ….pai daca acest sistem foarte, foarte important a ajuns pe butuci …atunci dc pl-noastră nu s-au discutat amănunte de genul în faimosul CSAT……. că doar abea fuse și se duse !!!!!
Pai daca e importat acest sistem , dc s-a lăsat să se ajungă în ruină și pustiu …..?
Cine, cum și câți ani de pușcărie merita șefii acelei instituții care au lăsat să se întâmple așa ceva …… ?!?!?
Cine răspunde cu pușcăria ????
Cine reface acest sistem să meargă precum și în alte țări civilizate……că nu doar Romania are un astfel de sistem ….. Zic și eu , nu dau cu pa
rul !!!!!
Acum 2-3 ani in Romania au zburat niste avioane de insamintat norii in cadrul unui program pilot.
In urma rezultatelor Romania a cumparat un avion special pentru asa ceva. Imediat dupa operationalizarea avionului proiectul a fost pus la pamint.
https://www.antena3.ro/economic/companii/primul-avion-din-romania-care-poate-aduce-ploaia-si-combate-grindina-sau-inundatiile-a-ajuns-in-tara-cum-functioneza-aeronava-726396.html
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/foto-premiera-in-romania-o-companie-si-a-luat-un-avion-de-insamantare-a-norilor-21822313
Uite in sfarsit pe cineva care stie.
Electromecanica Ploiesti e aia unde ne abureau astia ca se vor face Stunner. Cu cine? Cu pensionarii de acolo? Sa fim seriosi, astia in afara de cartoanele astea de rachete nu-s in stare sa faca altceva. Cat despre aia care au solicitat intreruperea acestui sistem, da-i in plm, sa sufere consecintele, sper sa aiba recolte 0 si sa nu fie despagubiti de Stat.
De la bancheri citire, cu cuvintele lor.
Nu prea le e clar nici lor ce si cum, din ce scriu.
„Ce sunt rachetele antigrindina si cum ajuta ele agricultorii?
Tunurile sonice sau tunurile antigrindina sunt dispozitive care emit unde sonice spre norii in care se formeaza grindina, in scopul de a opri procesul de formare a particulelor de gheata. Principala utilizare a tunurilor cu rachete antigrindina este in agricultura, pentru protectia culturilor. Potrivit Directiei Antigrindina din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in 2014, sistemul antigrindina din Romania era functional pe o suprafata de 270.000 de hectare de culturi agricole, dar suprafata totala care ar trebui protejata de pagubele provocate de caderile de grindina se ridica la 2.000.000 de hectare.
In zonele unde sunt lansate rachete antigrindina, protectia culturilor este de 80-90%, pe un areal de 15-20 de kilometri patrati. Potrivit sursei citate mai sus, anul trecut existau 14 puncte de lansare a rachetelor in unitatea din Prahova, sapte in cea de la Iasi si 11 la unitatea din Vrancea. In ultimii trei ani, au fost lansate circa 400-500 de rachete antigrindina in zonele Prahova si Buzau si in jur de 100 in zona Iasi. Un tun antigrindina modern este un generator de unde de soc, care sunt trimise spre norii in care se formeaza grindina. Un amestec exploziv de acetilena si aer este impins in camera inferioara a masinii. Unele sisteme utilizeaza si oxigen sub presiune pentru a mari efectul exploziv. Unda se propaga cu viteza sunetului pana la inaltimi de 15.000 m si intrerup formarea particulelor de grindina.
Rezultatul este ca acestea cad sub forma de ploaie sau lapovita. Undele de soc pot impiedica formarea grindinii, dar nu pot altera forma unor particule de grindina deja formate.Tocmai din aceasta cauza, utilizarea rachetelor antigrindina are drept rezultat cresterea precipitatiilor lichide. Acest fapt a facut ca pe seama rachetelor antigrindina sa fie puse unele cazuri de ploi torentiale, care au produs si inundatii cu urmari catastrofale. Specialistii spun ca, desi rachetele antigrindina produc ploaie, ele nu pot fi responsabile de inundatii, intrucat cantitatea de precipitatii generata de rachete este mica, ploile sunt strict localizate in zonele de lansare a rachetelor si nu dureaza decat cateva ore. Dincolo de masurile tehnice de protectie, o alta forma de protectie pe care o pot adopta fermierii, vizavi de fenomenele care le pot compromite culturile, este incheierea unei polite de asigurare a culturilor agricole.
Aceata polita ofera protectie financiara in cazul unor pagube suferite ca urmare a incendiului sau a unor fenomene naturale, inclusiv riscul de grindina. Este importat de stiut ca politele de asigurare a culturilor pot include riscul de grindina. Aceste polite de asigurare nu pot fi incheiate oricand in cursul unui an, ci doar in functie de tipul culturii vegetale asigurate.
Astfel, livezile se asigura pentru riscul de grindina dupa inflorirea lor deplina, vita-de-vie se asigura dupa inceputul inmuguririi, plantatiile multianuale – dupa data de 15 aprilie, iar plantatiile altor culturi de camp – dupa rasarirea lor.”
Ce zic specialistii, ca aici e clar ca nu stim niciunul domeniul, macar aproximativ.
Aici e un punct de vedere ceva mai bine documentat:
„Agenția Media a Armatei
ACTUALITATE OCHII LUI ARGUS
Manipularea vremii, un nou front de luptă pentru conspiraționiști
30 mai 2025de Liviu Anghel139 Vizualizări:
Prima pagină » Manipularea vremii, un nou front de luptă pentru conspiraționiști
Ultimele zile au fost marcate de manifestarea unor fenomene extreme, în diverse zone ale țării. Căderile de grindină au făcut cele mai mari pagube în gospodăriile oamenilor și nu numai, ivindu-se din nou, public, discuțiile aprinse legate de eficacitatea sistemelor antigrindină.
Ai văzut, a plouat cum trebuie! Gata, cum nu mai trag ăștia cu rachete în nori, a venit și ploaia!, a strigat vecinul spre mine, bucuros că lanurile sale de grâu și orz sunt mai verzi ca niciodată. Anul trecut, când seceta pârjolea totul, îmi spunea că așa se vrea, că cineva manipulează clima pentru ca România să nu-și poată produce hrana și să importe cât mai mult. Indiferent dacă soarele arde pârjolitor luni la rând sau ploile diluviene însoțite de grindină ajung să distrugă culturile agricole, e imposibil ca vecinul meu să nu găsească un vinovat. Exprimarea sa impersonală de tipul așa se vrea nu indică nimic concret în privința vinovaților, dar, probabil, are darul de a-i liniști temerile legate de nesiguranța unei lumi tot mai instabile.
Din punct de vedere psihologic, implicarea în procesul cognitiv al unora care așa vor să facă are darul de a domoli anxietatea oamenilor, bombardați zilnic cu știri panicarde. Pentru a putea suporta toată presiunea mentală provocată de isteria mediatică, oamenii au nevoie de autoamăgire sub forma disonanței cognitive. Luând exemplul vecinului meu, cultivator de suprafețe mari cu cereale și legume, el are nevoie să creadă că trăiește într-o lume sigură din punct de vedere meteorologic, cu alternanță a anotimpurilor, fără manifestări extreme. Aruncând vina pe altcineva pentru dezastrele climatice, păstrează, totuși, speranța că aceste atacuri imaginare asupra climei se vor opri, iar viața va continua să-i ofere siguranța trecutului des invocat.
Toate aceste fantasmagorii pe care le invocă nu i-au venit în minte vecinului meu din senin, ci au fost asimilate tot mediatic. Nu-i greu să-ți dai seama că ceea ce repetă el nu sunt decât narative aruncate în spațiul public de diverși agitatori. Plecând de la mecanisme psihologice care acționează asupra omului simplu, conspiraționiștii au intenția de a menține un climat de nesiguranță în societate, mizând tocmai pe nevoia naturală a omului de a avea certitudinea că trăiește într-o lume sigură.
Suntem bombardați constant cu ideea că încălzirea globală este singura cauză a fenomenelor meteo extreme. Dar ce ascunde, de fapt, această poveste? Ministrul agriculturii a dezvăluit că Ministerul Economiei (da, ați citit bine!) lucrează la dezvoltarea unei rachete pentru însămânțarea norilor. În plus, ministrul a recunoscut că, după ce s-au oprit lansările de rachete antigrindină în Prahova, la cererea fermierilor, precipitațiile au crescut considerabil, scria pe Facebook, anul trecut, parlamentarul AUR, pe atunci, Claudiu Târziu. Domnul Târziu nu oferă nicio dovadă, nu dă nici verdicte, dar relativizează impactul schimbărilor climatice asupra mediului.
Anul trecut, din cauza protestelor mai multor fermieri din Iași, Prahova, Vaslui și Vrancea funcționarea sistemului național antigrindină a fost suspendată. Fermierii au susținut că, ori de câte ori au fost lansate rachete către nori, a fugit ploaia, în timp ce grindina nu a dispărut în județele menționate. Agricultorii cereau autorităților să vină cu studii care să demonstreze efectul benefic al rachetelor antigrindină încărcate cu iodură de potasiu.
Acum, după ce grindina a distrus solarii, case și mii de hectare de culturi agricole, s-au aprins adevărate războaie declarative între cei afectați de căderile de grindină și tabăra care nu a avut parte de grindină, dar care, în sfârșit, își vede culturile înviorate de ploaie. Ca într-un vechi mit al dezlegării, ca și cum cineva ar fi ridicat o vrajă de pe lume, cerul a răspuns. În prima lună după oprire, au venit opt ploi. Opt binecuvântări. Opt semne, se menționează, printre altele, în scrisoarea pe care Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice din județul Prahova a trimis-o către publicația Observatorul prahovean. Cerul a răspuns practic la lipsa atacurilor cu rachete, am putea spune, parafrazând zicerile producătorilor prahoveni.
Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor funcționează fără întrerupere din 2004. De la an la an, prin extinderea sistemului au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, se lăuda Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în 2023, când acesta era folosit pe post de realizare demnă de arătat publicului.
Producătorii rachetelor antigrindină spun că acestea conțin substanțe, în principal iodură de argint, care transformă vaporii din nori în picături de ploaie, împiedicând astfel formarea gheții. Rachetele stimulează ploaia și, în niciun caz, nu o îndepărtează. Se generează aerosoli care sunt ejectați prin orificiile prevăzute în carcasa componentei utile. Acești aerosoli, acționează în interiorul norilor generatori de grindină, prevenind formarea acesteia. Conform producătorilor, lansarea acestor rachete are exact efectul invers invocat de fermieri. Faptul că nu există studii legate de eficiența acestui program nu poate fi pus decât pe seama indiferenței funcționarilor din MADR, permițând acum fermierilor să invoce lipsa datelor concrete în acest sens.
Ministrul agriculturii, Florin Barbu, a promis public, anul trecut, că va fi elaborat un studiu științific pentru a stabili dacă există o legătură între lansarea rachetelor antigrindină și seceta extremă. Până acum nu a fost făcut public niciun studiu în acest sens. Totodată, ministrul Barbu a deschis un front de luptă și împotriva producătorilor de rachete, acuzându-i de interese comerciale obscure. Ministrul a susținut că au fost trase prea multe rachete, acestea fiind plătite, totuși, de statul român.
Factual.ro scrie că MADR are în subordine Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP). Chiar dacă misiunea acestei instituții este de a implementa Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), el este gestionat direct de Electromecanica Ploieşti. La rândul său, compania are ca unici acționari reprezentanți ai Ministerului Economiei și Compania Națională ROMARM furnizoare de echipament militar. Adică este, altfel spus, tot a statului. Referitor la terțe persoane care ar putea beneficia de pe urma lansării mai multor rachete, SC Electromecanica Ploiești produce rachetele RAG-96 și RAG-96S, unicele omologate în sistemul antigrindină.
Cercetătorul în climatologie, Bogdan Antonescu, explică, tot pentru Factual.ro, că este dificil să testăm eficiența programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor pentru că, prin tehnicile utilizate, nu este creat un nor, ci doar sunt influențate procesele fizice care au loc în acel nor pentru a produce mai multe precipitații sau cristalele mici de gheață (care se topesc până ajung la sol). Astfel încât nu putem fi siguri dacă acel nor ar fi produs aceleași precipitații, chiar dacă nu ar fi fost stimulat. Precipitații pot fi sub formă de ninsoare/cristale de gheață sau sub formă de ploaie.
Poate fi provocată ploaia artificială?
La o căutare simplă pe Facebook, tastând, manipularea vremii, apar nenumărate postări care invocă manipularea climatică prin însămânțarea norilor, prin sistemul HAARP sau cu rachete trase în nori. Toate pleacă de la fapte reale, dar deraiază către conspiraționism. Frânturi de adevăr sunt amestecate cu imagini și materiale video cărora li se dau interpretări care să corespundă cu teoriile false lansate în mediul online.
Dincolo de teoriile conspirației, dorința oamenilor de a încerca să controleze vremea nu este o știre falsă. El Pais scrie că există deja studii științifice care arată că precipitațiile pot fi crescute artificial prin însămânțarea norilor cu iodură de argint. Ploaia naturală este produsă din micropicături de apă din nori care au o dimensiune de numai 5 microni. Pentru ca aceste picături să cadă sub propria greutate și să aibă vreo șansă de a ajunge la sol sub formă de ploaie, trebuie să crească în dimensiune, pe măsură ce se ciocnesc între ele, până când ajung la 150-200 de microni. O picătură de ploaie care ajunge la sol are o dimensiune de aproximativ 2.000 de microni (2 milimetri), deși poate crește până la 6 milimetri în diametru.
Cea mai frecventă tehnică de provocare artificială a ploii sau a zăpezii este însămânțarea norilor cu iodură de argint. Acest compus are o structură cristalină similară cu cea a gheții, iar în nori formează nuclee înghețate de care se atașează picăturile de apă sau cristalele de zăpadă. Teoretic, acest lucru crește ciocnirile dintre particule, permițându-le să se mărească și facilitând precipitarea de ploaie sau zăpadă, în funcție de temperatură.
După cum explică Andrea Flossmann, copreședinte al grupului de experți din acest domeniu al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), în prezent există interes în diverse țări pentru tehnicile capabile să modifice vremea. Acesta este un concept la care se lucrează de aproape 80 de ani, care a generat mai întâi o mulțime de așteptări și apoi s-a prăbușit complet pentru că nu s-a putut demonstra că funcționează, dar acum revine în forță din cauza schimbărilor climatice, pe măsură ce situația devine tot mai disperată, spune cercetătorul emerit de la Universitatea din Clermont-Ferrand (Franța), pentru El Pais, referindu-se la încălzirea globală.
Potrivit lui José Luis Sánchez, profesor de fizică aplicată la Universitatea din León, care a zburat el însuși cu avioanele pentru a însămânța nori, în trecut au fost efectuate în Spania diferite cercetări pentru a încerca să crească artificial precipitațiile, cum ar fi proiectul PIP coordonat de OMM la Valladolid, între 1979 și 1981. Acestea nu au fost foarte reușite: în cazul PIP, nu s-a putut trece nici măcar la faza de însămânțare. Nu s-a mai făcut nimic, ceea ce pentru mine este o greșeală. Trebuie făcute mai multe cercetări asupra a ceea ce se întâmplă în interiorul norilor pentru a înțelege de ce unii provoacă precipitații și alții nu, spune el.
În ceea ce privește ploaia artificială, experții în domeniul apei subliniază că există opțiuni mai simple pentru creșterea disponibilității resurselor de apă, cum ar fi folosirea sustenabilă a eficienței sau economisirea. În plus, în caz de secetă, aceasta nu este o tehnică care poate fi aplicată peste tot, deoarece calitatea norilor este esențială. Chiar și așa, dacă însămânțarea norilor cu iodură de argint nu a devenit mai răspândită, este din cauza dificultății de a dovedi că funcționează cu adevărat. Motivul este marea diversitate a norilor, explică Flossmann. Nu avem niciodată doi nori identici, astfel încât să putem însămânța unul și apoi altul pentru a putea compara ulterior rezultatele.
Pentru a rezolva această problemă, meteorologul francez explică faptul că există două strategii posibile. Prima constă în a efectua însămânțări masive în nori, în speranța de a găsi diferențe statistice, similar testelor dublu-orb utilizate de medici. Cu toate acestea, după cum subliniază ea, acest lucru nu a fost făcut niciodată deoarece studiile sunt foarte costisitoare. Cealaltă strategie este în curs de realizare și constă în concentrarea asupra norilor cu o variabilitate mai redusă (norii orografici) care sunt cei care se formează în zonele cu relief muntos.
Ea a fost realizată în Munții Stâncoși, unde însămânțarea norilor a reușit să crească precipitațiile sub formă de zăpada, într-o regiune în care sunt stocate rezerve de apă pentru orașe în timpul verii. În acest caz, există confirmarea că principiul poate funcționa, notează Flossmann. După cum explică Sánchez, țări precum Statele Unite, Grecia și Austria însămânțează nori din aeronave de peste 25 de ani, iar Canada și Bulgaria fac acest lucru de ceva mai puțin timp. Din cauza utilizării aeronavelor, acesta este cel mai costisitor sistem.
Fizicianul spaniol glumește pe seama imaginilor cu ceruri albastre splendide, străbătute de dârele normale de condensare ale avioanelor, care sunt uneori difuzate pe rețelele sociale ca și cum s-ar pulveriza o substanță chimică, în timp ce însămânțarea reală are loc neapărat pe un cer cu nori și uneori în situații de mare instabilitate atmosferică.
În Spania, deși funcționează din 1976, experții spun că nu dispun de date cu privire la eficiența sistemelor antigrindină și de însămânțare a norilor. Sistemul de însămânțare cu iodură de argint este același atât în cazul încercărilor de generare a ploii artificiale, cât și în cel al combaterii grindinii. Diferența constă în tipul de nori țintiți și mărimea lor. După cum a explicat Sánchez, norii de ploaie au, de obicei, o extensie verticală de unul sau doi kilometri, în timp ce cei care generează grindină periculoasă pot ajunge la mai mult de 12 kilometri în grosime, cum ar fi norii cumulonimbus care apar de obicei în timpul verii, când este mai cald. La minus 12 sau minus 15 grade, un gram de iodură de argint generează aproximativ un miliard de nuclee înghețate cel puțin, ceea ce va încuraja multe cristale de gheață din interiorul norilor să încerce să facă picăturile să crească pe măsură ce se ciocnesc între ele, explică Sánchez.
În acest fel, dacă ajung la dimensiunea necesară, și în funcție de temperatură, se vor transforma în ploaie sau zăpadă. Cu toate acestea, în norii de furtună, care sunt mult mai groși și au multă apă în interiorul lor, problema este că se produc bucăți de grindină care cresc prea mari, ceea ce poate provoca daune semnificative câmpurilor agricole sau așezărilor umane. În acest caz, iodura de argint încearcă să crească concurența între cristalele de gheață, astfel încât să existe mai puține șanse ca unele dintre ele să devină prea mari.
Pentru Flossmann, există mai multe riscuri care trebuie luate în considerare atunci când se încearcă manipularea vremii. Primul este pericolul de a răspândi substanțe chimice care au probleme de toxicitate. Potrivit meteorologului francez, cantitățile sunt foarte mici în acest moment, dar crede că acest lucru ar trebui monitorizat. Un alt aspect sensibil este lipsa de reglementare. În prezent, aceste procese sunt foarte diferite și fiecare țară face ce vrea. În Franța, testele sunt promovate de entități private, asociații de fermieri. Există țări în care serviciile meteorologice sunt de obicei responsabile, în timp ce în China și Rusia, armata este direct responsabilă.
În concluzie, nu există date certe care să ofere certitudini asupra eficienței metodelor descrise mai sus. Pe românește spus: sunt ca apa sfințită, nu sunt eficiente, dar nici nu fac rău. Cu atât mai mult, e mult exagerat să le facem răspunzătoare de schimbările climatice.”
Ce zicea un baiar mai sus, probabil despre asta e vb.
„Compania românească Intervenţii Active în Atmosferă (IAA) a cumpărat primul avion destinat însămânţării norilor din România, o investiţie de 5 milioane de dolari, de la compania americană Fargo Jet, cu expertiză în acest sector. Prin această tehnologie ploile ar creşte nivelul de precipitaţii cu 15-20%, necesare în contextul în care seceta a afectat peste 2 milioane de hectare în anul agricol 2023-2024.”
Acu’ e o discutie daca e ok sa sperie grindina doar aia bogati, fenomenele astea au repercusiuni la altii.
Nu stiu nici daca o fi legal, tot ce e in aer, deci si norii, apartine statului, nu vreunui privat.
Agenția Media a Armatei
ACTUALITATE OCHII LUI ARGUS
Manipularea vremii, un nou front de luptă pentru conspiraționiști
30 mai 2025de Liviu Anghel
Ultimele zile au fost marcate de manifestarea unor fenomene extreme, în diverse zone ale țării. Căderile de grindină au făcut cele mai mari pagube în gospodăriile oamenilor și nu numai, ivindu-se din nou, public, discuțiile aprinse legate de eficacitatea sistemelor antigrindină.
Ai văzut, a plouat cum trebuie! Gata, cum nu mai trag ăștia cu rachete în nori, a venit și ploaia!, a strigat vecinul spre mine, bucuros că lanurile sale de grâu și orz sunt mai verzi ca niciodată. Anul trecut, când seceta pârjolea totul, îmi spunea că așa se vrea, că cineva manipulează clima pentru ca România să nu-și poată produce hrana și să importe cât mai mult. Indiferent dacă soarele arde pârjolitor luni la rând sau ploile diluviene însoțite de grindină ajung să distrugă culturile agricole, e imposibil ca vecinul meu să nu găsească un vinovat. Exprimarea sa impersonală de tipul așa se vrea nu indică nimic concret în privința vinovaților, dar, probabil, are darul de a-i liniști temerile legate de nesiguranța unei lumi tot mai instabile.
Din punct de vedere psihologic, implicarea în procesul cognitiv al unora care așa vor să facă are darul de a domoli anxietatea oamenilor, bombardați zilnic cu știri panicarde. Pentru a putea suporta toată presiunea mentală provocată de isteria mediatică, oamenii au nevoie de autoamăgire sub forma disonanței cognitive. Luând exemplul vecinului meu, cultivator de suprafețe mari cu cereale și legume, el are nevoie să creadă că trăiește într-o lume sigură din punct de vedere meteorologic, cu alternanță a anotimpurilor, fără manifestări extreme. Aruncând vina pe altcineva pentru dezastrele climatice, păstrează, totuși, speranța că aceste atacuri imaginare asupra climei se vor opri, iar viața va continua să-i ofere siguranța trecutului des invocat.
Toate aceste fantasmagorii pe care le invocă nu i-au venit în minte vecinului meu din senin, ci au fost asimilate tot mediatic. Nu-i greu să-ți dai seama că ceea ce repetă el nu sunt decât narative aruncate în spațiul public de diverși agitatori. Plecând de la mecanisme psihologice care acționează asupra omului simplu, conspiraționiștii au intenția de a menține un climat de nesiguranță în societate, mizând tocmai pe nevoia naturală a omului de a avea certitudinea că trăiește într-o lume sigură.
Suntem bombardați constant cu ideea că încălzirea globală este singura cauză a fenomenelor meteo extreme. Dar ce ascunde, de fapt, această poveste? Ministrul agriculturii a dezvăluit că Ministerul Economiei (da, ați citit bine!) lucrează la dezvoltarea unei rachete pentru însămânțarea norilor. În plus, ministrul a recunoscut că, după ce s-au oprit lansările de rachete antigrindină în Prahova, la cererea fermierilor, precipitațiile au crescut considerabil, scria pe Facebook, anul trecut, parlamentarul AUR, pe atunci, Claudiu Târziu. Domnul Târziu nu oferă nicio dovadă, nu dă nici verdicte, dar relativizează impactul schimbărilor climatice asupra mediului.
Anul trecut, din cauza protestelor mai multor fermieri din Iași, Prahova, Vaslui și Vrancea funcționarea sistemului național antigrindină a fost suspendată. Fermierii au susținut că, ori de câte ori au fost lansate rachete către nori, a fugit ploaia, în timp ce grindina nu a dispărut în județele menționate. Agricultorii cereau autorităților să vină cu studii care să demonstreze efectul benefic al rachetelor antigrindină încărcate cu iodură de potasiu.
Acum, după ce grindina a distrus solarii, case și mii de hectare de culturi agricole, s-au aprins adevărate războaie declarative între cei afectați de căderile de grindină și tabăra care nu a avut parte de grindină, dar care, în sfârșit, își vede culturile înviorate de ploaie. Ca într-un vechi mit al dezlegării, ca și cum cineva ar fi ridicat o vrajă de pe lume, cerul a răspuns. În prima lună după oprire, au venit opt ploi. Opt binecuvântări. Opt semne, se menționează, printre altele, în scrisoarea pe care Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice din județul Prahova a trimis-o către publicația Observatorul prahovean. Cerul a răspuns practic la lipsa atacurilor cu rachete, am putea spune, parafrazând zicerile producătorilor prahoveni.
Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor funcționează fără întrerupere din 2004. De la an la an, prin extinderea sistemului au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, se lăuda Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în 2023, când acesta era folosit pe post de realizare demnă de arătat publicului.
Producătorii rachetelor antigrindină spun că acestea conțin substanțe, în principal iodură de argint, care transformă vaporii din nori în picături de ploaie, împiedicând astfel formarea gheții. Rachetele stimulează ploaia și, în niciun caz, nu o îndepărtează. Se generează aerosoli care sunt ejectați prin orificiile prevăzute în carcasa componentei utile. Acești aerosoli, acționează în interiorul norilor generatori de grindină, prevenind formarea acesteia. Conform producătorilor, lansarea acestor rachete are exact efectul invers invocat de fermieri. Faptul că nu există studii legate de eficiența acestui program nu poate fi pus decât pe seama indiferenței funcționarilor din MADR, permițând acum fermierilor să invoce lipsa datelor concrete în acest sens.
Ministrul agriculturii, Florin Barbu, a promis public, anul trecut, că va fi elaborat un studiu științific pentru a stabili dacă există o legătură între lansarea rachetelor antigrindină și seceta extremă. Până acum nu a fost făcut public niciun studiu în acest sens. Totodată, ministrul Barbu a deschis un front de luptă și împotriva producătorilor de rachete, acuzându-i de interese comerciale obscure. Ministrul a susținut că au fost trase prea multe rachete, acestea fiind plătite, totuși, de statul român.
Factual.ro scrie că MADR are în subordine Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP). Chiar dacă misiunea acestei instituții este de a implementa Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), el este gestionat direct de Electromecanica Ploieşti. La rândul său, compania are ca unici acționari reprezentanți ai Ministerului Economiei și Compania Națională ROMARM furnizoare de echipament militar. Adică este, altfel spus, tot a statului. Referitor la terțe persoane care ar putea beneficia de pe urma lansării mai multor rachete, SC Electromecanica Ploiești produce rachetele RAG-96 și RAG-96S, unicele omologate în sistemul antigrindină.
Cercetătorul în climatologie, Bogdan Antonescu, explică, tot pentru Factual.ro, că este dificil să testăm eficiența programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor pentru că, prin tehnicile utilizate, nu este creat un nor, ci doar sunt influențate procesele fizice care au loc în acel nor pentru a produce mai multe precipitații sau cristalele mici de gheață (care se topesc până ajung la sol). Astfel încât nu putem fi siguri dacă acel nor ar fi produs aceleași precipitații, chiar dacă nu ar fi fost stimulat. Precipitații pot fi sub formă de ninsoare/cristale de gheață sau sub formă de ploaie.
Poate fi provocată ploaia artificială?
La o căutare simplă pe Facebook, tastând, manipularea vremii, apar nenumărate postări care invocă manipularea climatică prin însămânțarea norilor, prin sistemul HAARP sau cu rachete trase în nori. Toate pleacă de la fapte reale, dar deraiază către conspiraționism. Frânturi de adevăr sunt amestecate cu imagini și materiale video cărora li se dau interpretări care să corespundă cu teoriile false lansate în mediul online.
Dincolo de teoriile conspirației, dorința oamenilor de a încerca să controleze vremea nu este o știre falsă. El Pais scrie că există deja studii științifice care arată că precipitațiile pot fi crescute artificial prin însămânțarea norilor cu iodură de argint. Ploaia naturală este produsă din micropicături de apă din nori care au o dimensiune de numai 5 microni. Pentru ca aceste picături să cadă sub propria greutate și să aibă vreo șansă de a ajunge la sol sub formă de ploaie, trebuie să crească în dimensiune, pe măsură ce se ciocnesc între ele, până când ajung la 150-200 de microni. O picătură de ploaie care ajunge la sol are o dimensiune de aproximativ 2.000 de microni (2 milimetri), deși poate crește până la 6 milimetri în diametru.
Cea mai frecventă tehnică de provocare artificială a ploii sau a zăpezii este însămânțarea norilor cu iodură de argint. Acest compus are o structură cristalină similară cu cea a gheții, iar în nori formează nuclee înghețate de care se atașează picăturile de apă sau cristalele de zăpadă. Teoretic, acest lucru crește ciocnirile dintre particule, permițându-le să se mărească și facilitând precipitarea de ploaie sau zăpadă, în funcție de temperatură.
După cum explică Andrea Flossmann, copreședinte al grupului de experți din acest domeniu al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), în prezent există interes în diverse țări pentru tehnicile capabile să modifice vremea. Acesta este un concept la care se lucrează de aproape 80 de ani, care a generat mai întâi o mulțime de așteptări și apoi s-a prăbușit complet pentru că nu s-a putut demonstra că funcționează, dar acum revine în forță din cauza schimbărilor climatice, pe măsură ce situația devine tot mai disperată, spune cercetătorul emerit de la Universitatea din Clermont-Ferrand (Franța), pentru El Pais, referindu-se la încălzirea globală.
Potrivit lui José Luis Sánchez, profesor de fizică aplicată la Universitatea din León, care a zburat el însuși cu avioanele pentru a însămânța nori, în trecut au fost efectuate în Spania diferite cercetări pentru a încerca să crească artificial precipitațiile, cum ar fi proiectul PIP coordonat de OMM la Valladolid, între 1979 și 1981. Acestea nu au fost foarte reușite: în cazul PIP, nu s-a putut trece nici măcar la faza de însămânțare. Nu s-a mai făcut nimic, ceea ce pentru mine este o greșeală. Trebuie făcute mai multe cercetări asupra a ceea ce se întâmplă în interiorul norilor pentru a înțelege de ce unii provoacă precipitații și alții nu, spune el.
În ceea ce privește ploaia artificială, experții în domeniul apei subliniază că există opțiuni mai simple pentru creșterea disponibilității resurselor de apă, cum ar fi folosirea sustenabilă a eficienței sau economisirea. În plus, în caz de secetă, aceasta nu este o tehnică care poate fi aplicată peste tot, deoarece calitatea norilor este esențială. Chiar și așa, dacă însămânțarea norilor cu iodură de argint nu a devenit mai răspândită, este din cauza dificultății de a dovedi că funcționează cu adevărat. Motivul este marea diversitate a norilor, explică Flossmann. Nu avem niciodată doi nori identici, astfel încât să putem însămânța unul și apoi altul pentru a putea compara ulterior rezultatele.
Pentru a rezolva această problemă, meteorologul francez explică faptul că există două strategii posibile. Prima constă în a efectua însămânțări masive în nori, în speranța de a găsi diferențe statistice, similar testelor dublu-orb utilizate de medici. Cu toate acestea, după cum subliniază ea, acest lucru nu a fost făcut niciodată deoarece studiile sunt foarte costisitoare. Cealaltă strategie este în curs de realizare și constă în concentrarea asupra norilor cu o variabilitate mai redusă (norii orografici) care sunt cei care se formează în zonele cu relief muntos.
Ea a fost realizată în Munții Stâncoși, unde însămânțarea norilor a reușit să crească precipitațiile sub formă de zăpada, într-o regiune în care sunt stocate rezerve de apă pentru orașe în timpul verii. În acest caz, există confirmarea că principiul poate funcționa, notează Flossmann. După cum explică Sánchez, țări precum Statele Unite, Grecia și Austria însămânțează nori din aeronave de peste 25 de ani, iar Canada și Bulgaria fac acest lucru de ceva mai puțin timp. Din cauza utilizării aeronavelor, acesta este cel mai costisitor sistem.
Fizicianul spaniol glumește pe seama imaginilor cu ceruri albastre splendide, străbătute de dârele normale de condensare ale avioanelor, care sunt uneori difuzate pe rețelele sociale ca și cum s-ar pulveriza o substanță chimică, în timp ce însămânțarea reală are loc neapărat pe un cer cu nori și uneori în situații de mare instabilitate atmosferică.
În Spania, deși funcționează din 1976, experții spun că nu dispun de date cu privire la eficiența sistemelor antigrindină și de însămânțare a norilor. Sistemul de însămânțare cu iodură de argint este același atât în cazul încercărilor de generare a ploii artificiale, cât și în cel al combaterii grindinii. Diferența constă în tipul de nori țintiți și mărimea lor. După cum a explicat Sánchez, norii de ploaie au, de obicei, o extensie verticală de unul sau doi kilometri, în timp ce cei care generează grindină periculoasă pot ajunge la mai mult de 12 kilometri în grosime, cum ar fi norii cumulonimbus care apar de obicei în timpul verii, când este mai cald. La minus 12 sau minus 15 grade, un gram de iodură de argint generează aproximativ un miliard de nuclee înghețate cel puțin, ceea ce va încuraja multe cristale de gheață din interiorul norilor să încerce să facă picăturile să crească pe măsură ce se ciocnesc între ele, explică Sánchez.
În acest fel, dacă ajung la dimensiunea necesară, și în funcție de temperatură, se vor transforma în ploaie sau zăpadă. Cu toate acestea, în norii de furtună, care sunt mult mai groși și au multă apă în interiorul lor, problema este că se produc bucăți de grindină care cresc prea mari, ceea ce poate provoca daune semnificative câmpurilor agricole sau așezărilor umane. În acest caz, iodura de argint încearcă să crească concurența între cristalele de gheață, astfel încât să existe mai puține șanse ca unele dintre ele să devină prea mari.
Pentru Flossmann, există mai multe riscuri care trebuie luate în considerare atunci când se încearcă manipularea vremii. Primul este pericolul de a răspândi substanțe chimice care au probleme de toxicitate. Potrivit meteorologului francez, cantitățile sunt foarte mici în acest moment, dar crede că acest lucru ar trebui monitorizat. Un alt aspect sensibil este lipsa de reglementare. În prezent, aceste procese sunt foarte diferite și fiecare țară face ce vrea. În Franța, testele sunt promovate de entități private, asociații de fermieri. Există țări în care serviciile meteorologice sunt de obicei responsabile, în timp ce în China și Rusia, armata este direct responsabilă.
În concluzie, nu există date certe care să ofere certitudini asupra eficienței metodelor descrise mai sus. Pe românește spus: sunt ca apa sfințită, nu sunt eficiente, dar nici nu fac rău. Cu atât mai mult, e mult exagerat să le facem răspunzătoare de schimbările schimbările climatice.”