Ministerul Apararii Ceh a anuntat ca va cumpara inca 20 de transportoare blindate Pandur II CZ M 1 de la compania austriaca Steyr. In acest moment Cehia are deja o flota de 107 Pandur II, iar noul plan de achizitie prevede cumpararea a inca 62 de trasportaore in doua faze.
Pandur II este inrudit cu Pirahna macar si datorita faptului ca atat firma Mowag cat si alianta Steyr-Daimler-Puch Spezialfahrzeuge (care ofera Pandur II) fac parte din General Dynamics European Land Combat Systems.
Pandur II se afla in dotarea fortelor terestre din Cehia, Portugalia si Austria. Cele 20 de vehicule cehe vor fi livrate in varianta de baza, armamentul si senzorii urmand sa fie montate ulterior.
Acum, din cele 62 de transportoare blindate pe care cehii au de gand sa le achizitioneze, este posibil ca nu toate sa fie Pandur II, pentru ca exista unitati dotate cu Iveco MLV (care nu-i tocmai un TAB) iar aceste unitati vor primi fie Iveco Vega fie Titus de la Nexter.
GeorgeGMT
Pandur II nu se afla in dotarea Austriei pe motiv de lipsa de fonduri. Ei au in Dotare doar Pandur I, un 6×6 mai vechi.
Asadar se poate exporta un TAB si fara sa fie in dotarea proprie…
OFF TOPIC:
@GMT:
„Cuiul in tapla” despre care tot vorbesti tu :))
http://www.timpul.md/articol/ria-novosti–cum-vede-rusia-relatia-romania-%E2%80%93-sua-bucuretiul-cerberul-american-din-balcani-68773.html
Suna chiar bine :)))
“Bucureştiul, cerberul Washingtonului în Balcani”
PS: analiza e cam puerila si se „cam bate campii” pe unele chestii , dar in esenta … e destul de corecta. Si e bine pentru noi!
🙂 Da, la nivel politic si geo-strategic cam asta scriam si eu, fata de „intarirea” capacitatii militare am insa unele rezerve si zambete triste…
Cu cat vecinii nostri sunt mai apropiati de Rusia cu atat noi devenim mai importanti. Conflictul din Ucraina nu ne face deloc rau ci dimpotriva…
Bucurestiul nu este chiar „cerberul” americanilor, ci mai mult dopul in gatul Balcanilor care blocheaza politica Moscovei in zona, dar rusul fiind destept arata imaginea din partea opusa intereselor tarii sale. 🙂 😉
@GMT:
Analiza e puerila deoarece rusii au descris importanta Romaniei pentru SUA din punctul de vedere al „opticii” lor :)). Adica, cum ar proceda ei daca ar fi in locul SUA. De asta folosesc expresii precum „cerber”, pentru ca ei nu cunosc altceva decat „diplomatia” fortei, de nivelul secolului XIX :).
Da, mai corect este ca Romania este un „dop” al Balcanilor, o „insula de stabilitate” care poate tine stabila toata zona. 🙂
Viitorul nostru sper sa fie legat de americani mult si bine de acum incolo, cu cat prezenta SUA este mai mare, cu atat si stabilitatea si importanta Romaniei in zona creste.
Asta ii doare pe rusi. Cu o Romanie stabila si intangibila pentru ei, degeaba au influenta in Ungaria, Bulgaria, Serbia si chiar Grecia. Romania, geografic, „blocheaza” tot sistemul lor din Balcani.
probabil achizitia de taburi multirol ar fi cea mai necesara achizitie pentru armata noastra.
JE SUIS IONUT ANGHEL
Eu nu am inteles de ce nu se cumpara Saur 2 cu turela de 25 mm si SpikeLR, poate imi scapa ceva, e doar o problema de finantare sau de performanta? Daca e de performanta, poate se pot gasi solutii care sa nu coste excesiv.
bani bani bani
adica nu ies spagi din productia interna, deci, asteapta sa o puna de un import
Pai o crestere a protectiei balistice si anti-rpg s-ar face tot din import, dupa estimarile mele circa 400 mii $ pe bucata (poate 500 mii cu spaga cu tot, haha).
una e sa aduci un motor sau ceva care necesita investitii prea mari si alta e sa dai cu picioru’ cand proiectu’ local e aproape gata
personal nu cred ca Saur ar fi o optiune buna .e prea inalt.o versiune mai joasa,mai greu observabila e mai buna in fata unui inamic mult mai puternic mai de la est.ied-urile ar fi ultima noastra problema intr-un asfel de conflict.
adi, ramai cu nickul asta?
Da.E mai reprezentativ pentru cauza mea …siguranta cetateanului roman .
?? Saur2 e relativ jos fata de majoritatea transportoarelor vestice. Este doar putin mai inalt decat BTR-80/Zimbru, care sunt penalizante la coonfort si la protectia sub carcasa…
Stai linistit, ca nu-l cumpara, ori ca e prea inalt, ori ca e prea scund 🙂
Pe de alta parte un contract multianal pe 7-25 de ani pt 31 de Pandur II ar face sens , n’est-ce pas?
In fata unui potential inamic mult mai puternic (numeros), e mai importanta protectia decat cativa cm mai putin ca inaltime. Eu am cautat si nu am gasit daca Saur 2 are spall liner (nu stiu traducerea romaneasca, ar fi cam „blindaj interior pentru retinerea schijelor”). Clasic un spall liner este din kevlar, dar mai recent s-au dezvoltat unele cu performante superioare, de exemplu din tensylon. S-ar putea ca un spall liner sa creasca protectia balistica laterala de la 2 la 3 (cred ca kitul existent pentru 2 -> 3 este ceramic), cu o crestere in greutate acceptabila. De asemenea, exista pe piata multe solutii de protectie statistica (circa 80%) impotriva rpg7, care nu cantaresc mult. Insa este neclar cat de eficace ar fi impotriva unor rpg27-30, ar trebui testate. O solutie de protectie activa ar putea fi AMAP-ADS, modulara pe arce protejate, care iarasi nu ar cantari prea mult. Cred ca spall liner + rpg net + APS pentru Saur 2 s-ar incadra in 500 kg. In ceea ce priveste puterea de foc, pentru o turela care cantareste 1100 kg tunul de 25 mm e cam slabut, chiar daca are cadenta mare. Ma indoiesc insa ca Denel (delegatie in Africa de Sud?) de 30 mm ar fi mult mai bun. La ora actuala cel mai bun raport putere / greutate il are tunul CT40 cu munitie telescopica de 40 mm (dar are cadenta mica), insa ar fi prea complicat pentru Saur 2, poate e o solutie pentru TBT (exista turela CT40 unmanned cu greutate de 1500 kg). Poate pentru Saur 2 s-ar putea adauga la turela un AGL de 40 mm, de exemplu MK47 are doar 18 kg, cu montaj, ceva blindaj si munitie s-ar incadra in 100 kg (de la 1100 la 1200 kg). La greutatea totala a Saur 2 de circa 16 tone, nu ar trebui ca aceste upgradeuri sa-i afecteze semnificativ mobilitatea si flotabilitatea.
Spall-liner-ul se poate adauga suplimentar, pe interior, cu conditia sa existe cerere. Cele 2 prototipuri de SAUR2 au o captuseala pe interior, dar nu cred ca este SPALL. In fine, ideea a fost sa scoata 2 prototipuri pentru teste/omologare si apoi, in functie de cererea clientului, sa mai adauge, scoata/modifice anumite chestii in limitele omologarii existente.
Cat despre turele, OWS-25R este deja testata ca masa/echilibru-dinamica pe Saur2, si este mai usoara decat majoritatea celorlalte din aceeasi clasa, cal. 25/30mm. Moreni incearca sa mai reduca din dimensiunea cosului sub punte al turelei pentru a salva din spatiul compartimentului.
http://www.rumaniamilitary.ro/reutilizarea-armamentului-existent-solutii-stop-gap
aici cate ceva despre blindaje:
http://www.rumaniamilitary.ro/noi-solutii-de-blindaje-ieftine-si-la-indemana
http://www.rumaniamilitary.ro/blindajul-principala-arma-a-vehiculului-de-lupta
Tzupy, protectia, caracteristica de baza tehnico-tactica (alaturi de mobilitate si putere de foc) depinde in mod direct de mai multi factori:
– Blindaj.
– Inclinarea placilor.
– Sisteme de protectie active sau pasive.
– Silueta.
Deci protectie nu inseamna doar blindaj, blindajul este cel mai important intr-adevar, dar si silueta joaca un rol semnificativ. You can’t shoot what you can’t see.
Doi, mobilitate superioara inseamna protectie superioara. Chiar si un proiectil sageata cal 105 mm poate fi evitat in teorie, cu conditia ca distanta sa fie de peste 2 km (acceleratia necesara este 3,3 m/s2). Pentru unul cumulativ tras de la 2 km acceleratia necesara este de 1,1 m/s2.
Trei, prea mult blindaj inseamna o masa mai mare, iar daca vrei putere specifica, deci mobilitate, trebuie un motor mai puternic, deci un consum crescut de carburant.
Deci blindajul are avantaje, dar are si destule dezavantaje.
Cine a zis de 105 mm? Aici e vorba ca blindajul de pe versiunea de baza: pe lateral e doar stanag nivel 2, ceea ce nu e satisfacator si daca se poate creste la nivel 3 (rezistent 7.62 mm AP) fara multa greutate adaugata, cu un spall liner, care oricum ar fi necesar. Doar nu am zis de nivel 4 pe lateral, adica rezistent la 14.5 mm AP, atunci era o problema cu greutatea.
Ti-am dat un exemplu cu evitarea unui 105 mm prin acceleratie (deci mobilitate) pentru ca din ce ai scris rezulta ca prin protectie se intelege doar blindajul (in diferite forme) sau protectia activa. Ori nu este asa, si silueta si mobilitatea (puterea specifica) contribuie la protectie.
In rest de acord cu ce ai scris. Dupa cum ti-a spus si Marius, poti pune ce vrei pe el, de la plasa de Buzau sudata la sisteme de protectie activa (daca te tine buzunarul).
Un tun cal 30 mm ar fi vis, ar insemna o putere de foc sporita fata de o mitraliera cal 12,5 mm sau una cal 14,7 mm, iar puterea de foc sporita se traduce prin mobilitate sporita pe campul de lupta, care se traduce prin protectie sportita si uite-asa inchidem cercul.
14,5
Ca sa fie mai clar la ce ma refeream, copiez de pe siteul DuPont:
Significant advantages are delivered with our new Ultra High Molecular Weight, High Performance Polyethylene Material
DuPont™ Tensylon™ is an Ultra High Molecular Weight, High Performance Polyethylene Material (UHMWPE) material that offers significant advantages when compared to other high-performance materials. Tensylon™ offers armor solutions providers an attractive combination of cost, performance and weight to meet their design needs.
Multiple Applications:
Survivability: Tensylon™ is currently being used in theatre as a spall liner in more than 2,400 Mine Resistant Ambush Protected (MRAP) vehicles.
Applique Armor: A fundamental component in a leading solution for EFP threat, Tensylon™ is fully qualified by the Army Research Labs (ARL) for applique armor applications.
Individual protection and other applications: Tensylon™ is currently integrated in shield system solutions and body armor protection and has been successfully tested for use in maritime, aerospace and architectural armor applications.
Benefits in Survivability Applications
Produced utilizing a proprietary cost effective manufacturing process, Tensylon™ also provides additional benefits in survivability applications. Unlike most gel-spun polyethylene materials, Tensylon™ has less performance variation in high and low pressure applications and has minimal to no change in the ballistic performance at extreme temperatures.
DuPont stays ahead of emerging threats such as EFP fragmentation and IED. Tensylon™ can be used based upon the threat as standalone, hybrid, ceramic backing or metal backing. It is suitable for Threat Levels II, III, IV and above.
DuPont™ Tensylon™ Advantages:
High performance and price competitive for high velocity FSP and rifle threats
Low back-face deformation and superior rigidity
Reduced delamination, good multi-hit capability and reduced edge effects
Can be co-moulded with other PE based materials
Large processing window, low and high pressures are applicable
„DuPont™ Tensylon™ is an Ultra High Molecular Weight, High Performance Polyethylene Material (UHMWPE) material that offers significant advantages when compared to other high-performance materials. Tensylon™ offers armor solutions providers an attractive combination of cost, performance and weight to meet their design needs.”
Acest stil de pasareasca de marketing nu-mi spune nimic concret.” Offers significant advantages when compared to other high-performance materials”. Concret, ce avantaje ofera Tensylon? Cu cifre. Fata de ce alte materiale?
Poate scrie mai jos, am aruncat doar o privire si n-am gasit vreo cifra, deci n-am citit.
Toate firmele promit marea cu sarea, nu neg ca Du Pont nu stie meserie, au inventat atatea, totusi vrajeala ieftina cu cateva TM nu este greu de scris.
Cred ca acesta este un material mai bun http://www.google.com/patents/WO2009008922A9?cl=en
Te-ai uitat cum se numeste compania care aplica pentru patent?
BAE Systems Tensylon HPM Inc
Vazut. BAE este cea mai experta firma in generare de ceatza, lobby si blabla.
Informatia interesanta din patent este ca intercalarea de tensylon cu alte materiale balistice este mai buna doar daca tensylonul sta in fata.
o mica corectie, la o parte insemnata dintre noile blindaje (AMAP/ MEXAS, etc) inclinarea placilor nu mai are efect, blindajul avand eficienta maxima in cazul in care proiectilul loveste perpendicular placa, datorita asezarii straturilor interne si a diferentelor de densitate din blindaj.
http://www.rumaniamilitary.ro/blindajul-principala-arma-a-vehiculului-de-lupta
N-as zice ca este o corectie, ci ca se confirma regula: unghiul sub care proiectilul loveste placa (in cazurile respective 90 grade) influenteaza perforarea.
Probabil cehii dau ceva în contrapartidă.