Reutilizarea armamentului existent – solutii stop-gap?

Daca zilele trecute propuneam candidatura unei versiuni usor modificate de SAUR2 pentru batalioanele de infanterie marina, in contextul introducerii de catre rusi a BTR-82AM in dotarea propriilor forte marine la Marea Neagra, astazi vom continua  cu o cateva posibile solutii de reutilizare a unor arme mai vechi actualmente pe stoc, in inventarul MApN, pentru reducerea costurilor si omogenizarea calibrelor.

OWS25R_2_MFA_ro

OWS-25R

Exista inca in stoc un lot de 67 de turele OWS-25R echipate cu tun cal.25mm si lansator de rachete antitanc Maliutka M2T sau Spike LR, destinate initial modernizarii parcului de MLI-84 la versiunea M, modernizare oprita dupa realizarea a 99 de bucati potrivit datelor oficiale. Turelele au fost scoase la licitatie de catre Romtehnica in 25 iulie 2013, alaturi de tunurile aferente si, printre altele, un lot de 50 de bucati tunuri antiaeriene S-60 cal.57mm AZP (ajungem si la ele mai incolo), insa fara succes. Si tot la acea licitatie au fost oferite 72 de tunuri M46 cal. 130mm (in varianta A412 Model 1982), tunuri pretabile la instalarea pe sisteme autopropulsate de tip ATROM si pentru care exista si solutie a Soltam Systems Ltd de schimbare ulterioara a calibrului la 155mm/L45mm, concretizata in M-46S sau cea sarbeasca M46/84 cal.155mm/L45 cal.

ut_25_defense_updateTurela UT-25

Revenind la OWS-25R, aceste turele pot echipa asa cum sunt fie inca 2 batalioane de MLI-84 sau MLVM (75 de bucati in uz), daca acest program s-ar relua in locul dotarii sasiurilor ramase cu aruncatoare cal.120mm (mortierele pot fi instalate pe sasiul mult mai generos ca si spatiu al SAUR2), fie 2 batalioane de SAUR2 destinate infanteriei marine, cu mentiunea ca respectivele turele, prin diametrul cosului aflat in compartimentul de trupe vor reduce numarul de militari imbarcabili de la 10 la un maxim de 6, cel mai probabil. Masa turelei nude este de 1,1t, una dintre cele mai reduse din categorie, necesitand insa o apertura/intruziune a cosului cu diametru de 1metru deasupra puntii vehiculului si in plafonul acestuia, turela ridicandu-se cu 1,2m deasupra plafonului. In plus, turela OWS-25R poate fi echipata la cerere si cu tunuri cal. 30mm respectiv 35mm.

 … si cu OWSR-30 poza fata

DSC05662-500x375

SAUR 2 cu diverse turele (OWSR-30 si OWS-25R)

Astfel Armata Romana ar putea achizitiona vehicule dotate cu sisteme similare celor in uz, simplificand mentenanta, dar ar obtine si 2 batalioane mecanizate echipate performant la costuri minime, promotionale, in locul vanzarii la licitatie  a sistemelor.

Daca o turela noua pentru arma cal.12,7mm costa de la cateva zeci de mii de $ la sute de mii (M153 CROWS 3 costa aprox. 2-300.000$/bucata), o turela pentru calibre de 20-30mm costa cateva sute de mii de $, in functie de dotari, ceea ce nu este deloc de neglijat si nici nu iti permiti, odata ce le-ai luat, sa le vinzi la pret de fier-vechi. Acest cost, comparat cu pretul de sub 1 mil. euro pentru un transportor blindat de tip SAUR2 in versiunea de baza, trebuie bine justificat.

IWS35 3

Puma Turret Sights 2

Turela Cal.35mm KMW – IWS35

O alta solutie de turele pentru arme cal.30mm/35mm  de studiat, este una care sa nu strapunga carcasa vehiculului si sa nu penalizeze astfel capacitatea compartimentului de trupe. Alaturi de arma principala, turela poate lansatoare de rachete antitanc (Maliutka/Spike/Milan ER) sau multirol (STAR-80L, Carl-Gustav, A-94M).  Costul ar fi mai mare, insa si aici el poate fi redus de refolosirea unor loturi de tunuri de pe sistemele A-436 2x30mm model 1980. Acestea au fost produse la Uzinele Arsenal Resita in aproximativ 300 de bucati, dintre care doar o mica parte au fost aduse la standard A436M interoperabil cu cele 72 de sisteme “Viforul” Oerlikon GDF-003 cal.35mm. In cadrul modernizarii fusese propusa si retubarea sistemelor existente pentru cal.35mm, retubare care se poate aplica ulterior si celor instalate pe noua turela, astfel ca pe termen mediu si lung intregul parc antiaerian dar si al fortelor terestre sa foloseasca calibrul 35mm comun, un calibru apropiat ca si performante de cel care pare sa devina o moda, si anume cal.40mm. Daca pentru gama 30-35mm se introduce munitie telescopica, atat penetranta cat si cu fragmentatie programabila, cu posibilitate de fabricatie in tara, acesta este un alt argument logistic si de cost redus.

Samson_Jr_dfkgjh1

Revenind la turela pentru arma cal.30mm teleoperata, identificam déjà cateva solutii existente pe piata, dintre care Elbit Systems UT-30 atrage atentia tocmai pentru ca la ea participam si noi cu anumite componente, in speta Elmet International Bacau. Aceasta turela gazduieste toti senzorii, sistemele si munitia in interiorul sau, fiind instalata fara strapungerea plafonului vehiculului, echipand actualmente vehiculele VBTP-MR Guarani si AMC 6×6.Pretul trece de 300.000$ bucata.

Video Elbit Systems UT-30:

https://www.youtube.com/watch?v=mb11zcpz5QE

Elbit_UT30_armada_CH

Elbit Systems UT-30

Un alt concurent este Rafael Samson RCWS 30 israelian, cunoscut la noi si propus la Expomil 2007 pentru varianta de modernizare a MLVM, care are o masa de 1,45 tone, cu avantajele ca nu strapunge plafonul compartimentului dar si posibilitatea de a cobora in pozitie pliata, de repaus.

MLVM_with_RCWS-30_Israeli_turret_Expomil_2007

 MLVM cu turela OWS-25R

Turela Rafael RWS 30 Samson pe vehiculle: PandurII, BWP-1M, T-55 MLI Achzarit :

https://www.youtube.com/watch?v=wmwJqeBO0h8

 

Alte variante occidentale de turele pentru arme cal.30mm si o comparatie pot fi gasite in tabelele studiului polonez de aici.

BMPT Turret2

Turela BMPT, 2x30mm

Ar mai putea fi si un model dual de turela (2×30/35mm), destinat sprijinului tancurilor si antiaerian, pe model BMPT TerminatorII, aplicabil unor sasiuri mai grele, poate si pe o versiune MLI a TBT-ului sau pe T-55 si TR-85.

index

SHTURM

Daca privim si catre tarile din fostul bloc sovietic, o referinta interesanta este data de turela SHTURM a ucrainenilor de la Kharkiv Morozov Machine Building Design Bureau , o varianta compacta (1,3 tone) de turela echipata cu tun cal. 30mm (ZTM-1 sau 2A72 – rezerva 360 proiectile), aruncator de grenade cal.30mm (AG-17 – rezerva 87 proiectile), mitraliera cal.7,62mm (lot de 2000 de cartuse) si 2 lansatoare de rachete antitanc „Barrier”. Turela este teleoperata si nu necesita spatiu in compartimentul trupei. Exista si o versiune mai veche, cu cos in compartiment, denumita KBA-105 Shkval, echipata cu rachete Konkurs.

kliver0000weos0dfs0d11

Turela ruseasca Kliver, desi are stocaj sub punte, este mai joasa decat OWSR-25 integrata pe SAUR2 si gazduieste un tun cal.30mm si un lansator cu 4 tuburi continand rachete antitanc Kornet-E:

Alte exemple de turele slovace si ucrainene similare pot fi gasite aici.

Ca si fapt divers, pentru cal. 20mm a existat in anii’90 un studiu de turela autohtona, la uzina Marsa:

46-mli84-modernizat-marsa

Si ca sa incheiem cu refolosirea armamentului stocat sau excedentar, un exemplu excelent il reprezinta conceptul de transportor amfibiu blindat franco-rusesc 8×8 Atom cu misiune de masina de lupta a infanteriei, proiect deocamdata inghetat datorita tensiunilor Vest-Rusia. Atom refoloseste drivetrainul si structura VBCI, prin contributia Renault Trucks Defence si sistemele interne, inclusiv armamentul – de provenienta ruseasca, principalul colaborator fiind UralVagonzavod. Acestia din urma intra astfel pe piata vehiculelor pe roti, facand concurenta producatorului de traditie AMZ, care actualmente produce gama BTR-82 insa are in pregatire si o noua platforma.

new-vehicle-side

Dincolo de conceptul amfibiu al Atom, care la cele 30 de tone ale sale si forma specifica ne reaminteste si de «tinta »programului TBT , un element foarte interesant il reprezinta turela teleoperata echipata cu un tun cal.57mm, montata fara penetrarea plafonului cutiei blindate si care beneficiaza de o rezerva de 100 de proiectile si o cadenta de 120 lovituri/minut. Nu este inca clar daca acest tun este sau nu o dezvoltare sau o versiune modernizata a mai vechiului tun antiaerian AZP/S-60 cal.57mm.

new-vehicle-back

Compartiment interior ATOM

Romania are teoretic 250 unitati in inzestrare/stocate, ale acestui sistem, ceea ce inseamna un total de 500 de guri de foc. Viteza la gura tevii a tunului original este de 1000m/s si distanta de tragere 6km, versus 1100m/s si 4km la tunul Oerlikon cal.35mm. Rata de foc de 100 lovituri/minut este inferioara Oerlikon, care trece de 600 lov./min., ceea ce il face interesant si pentru uzul impotriva tintelor la sol. Cu o teava ranforsata si munitie de nou generatie, o parte dintre aceste tunuri, care mai au inca resursa in stare buna a tevii ar putea fi transformate pentru o misune similara cu cea oferita in cadrul conceptului Atom, iar in cazul nostru pentru TBT/SAUR2.

 

ATOM APC video:

https://www.youtube.com/watch?v=VaXlzKB_AsM

https://www.youtube.com/watch?v=wKhDZk9p_VA&feature=player_embedded

 

Marius Zgureanu

 

 

Citeste si:

http://www.rumaniamilitary.ro/noua-ce-ne-lipseste

http://www.rumaniamilitary.ro/integrarea-rachetelor-sol-aer-cu-bataie-apropiata-cu-tunurile-antiaeriene-de-calibru-mic-o-cale-de-crestere-a-eficacitatii

http://www.rumaniamilitary.ro/sisteme-aa-romanesti-evolutii-i

http://www.tehnomil.net/2012/12/31/evolutii-episodul-1/

http://www.rumaniamilitary.ro/oportunitati-si-atmos-ul-polonez

http://www.rumaniamilitary.ro/alegerea-corecta-sistemul-antiaerian-marksman-versus-ghepard

38 de comentarii:

  1. Pe tunul antiaerian S60 cal 57 am facut eu armata si trageri la Capul Midia , asta se intampla in 1983 1984 . Mai nou intr-o emisiune Pro Patria cu exercitii la Midia l-am vazut tragand iarasi. Nu credeam ca mai este in dotare mai ales sa si participle la trageri cu el.

    1
    • – tare interesanta esteturela ucraineana SHTURM de 30mm si 4 lansatoare A.T.
      Eu am vazut intr-un ziar, MLI ucrainiene avand varianta cu 4 rachete A.T. cate 2 pe fiecare lateral.

      – arata bine si turela ruseasca KLIVER. din pacate nu avem acces la ea.
      ………………………..
      Anu asta am avut posibilitatea sa ma urc intr-un MLI-84M si sa ma joc cu turela OWS25M, asistat de un militar de la Batalionul de Infanterie Mec. GALATI (cand a fost ziua portilor deschise)
      Va marturisesc ca a fost o experienta inedita, chiar am simulat o tragere foc cu foc, cu tunul de 25mm.
      acum…. eu sunt o persoana care are 1,78 inaltime la vreo 84kg. eram cam inghesuit acolo mai ales ca am fost dezamagit de VIZIBILITATE.
      TURELA, avea un singur ecran fff mic cred ca era cat 1 tableta de 7 inch si 2 vizoare.
      1 vizor normal
      1 vizor IR (pentru vederea pe timp de noapte)

      atunci cand foloseai tehnica electronica nu vedeai decat ce se intampla numai in fata. in lateral nu aveai vizibilitate si nici in partea din spate…
      si inca ceva…ecranul este plasat in partea de jos a turelei cred ca asta e un dezavantaj.

      2
      • E normal ca postul sa fie inghesuit si e de asemenea posibil ca monitorul de jos sa fie folosit de tragator pentru pozitia retrasa in compartimentul de trupe si nu in cea semi-inaltata…

        1
        • Inca ceva… vizorul era numai pentru 1 ochi.

          Eu ma asteptam sa gasesc un post de tragere modern cu 3 displayuri, cu display central mare, si binenteles cu vizor optic pentru ambii ochi (nu-mi mai amintesc daca vizorul optic era ptr ambii ochi) dar sigur vizorul IR era doar penrun ochi.

          L-Am intrebat pe militarul care ma asista, cum rezolva problema cu vizibilitatea, in timpul unei misuni.
          Mi-a spus ca se invarte cu turela permanent, in felul acesta putand supraveghea zona si mi-a mai zis ca PTIMESTE PERMANENT COORDONATELE INAMICULUI DE LA COMANDANTUL MLI-ului.

          2
      • Tu ai vazut turela asta Shturm in actiune? Ia da search pe Youtube, te umfla rasul cand vezi ce stabilizare are tunul ala si cum se misca … halal tehnologie ucraineana. Daca vezi cum se misca OWS-25-ul prin comparatie o sa crezi ca noi avem tehnologie Star Trek pe langa ce au astia …

        1
  2. totusi cred ca cel mai bine ar fi daca ar continua sa le monteze pe MLI-uri…inca 60 de Jderi ar fi ceva

    1
  3. Cu intentie sau nu ,inspirata postarea acestui articol alaturi de cel cu armata sa vedem cat de caraghiosi suntem,rusii mai bogati pe un sasiu de tanc fac alte zici de variante de mli-uri,noi vindem turelele ca nu ne mai trebuie chiar daca sunt cele mai moderne din ce avem,nu investeste nimeni in productie de munitie si componente daca avem 100 de buc din fiecare ..

    1
  4. Vanzarea turelelor OWS 25 ar fi o mare greseala(mai ales ca sunt practic noi),existand o multime de solutii pentru a fi utilizate pe transportoare sau masini de lupta a infanteriei O turela teleoperabila cu un tun calibru 57mm montata pe un sasiu dr tanc(t55 de exemplu) ar fi o solutie excelenta pentru un conflict ca cel din estul Ucrainei sau Siria unde multe lupte se poarta in localitati.Ma uit la stirile din Siria si ma ingrozesc cand vad tancuri t72 inaintand pe strazile inguste marginite de cladiri cu 4-5 etaje,tinte sigure pentru rpg-uri

    1
  5. Marius, exista un singur batalion de infanterie marina, BIM- Babadag. Deci nu avem batalioane de infanterie marina.
    Doi: MLVM-ul este un material care sta prost la toate capitolele.

    • In locul Piranha sub-inarmate si care oricum nu sunt protejate la nivel de MRAP ar fi trebuit continuat programul MLI-84M, dar probabil nu ar fi fost loc de comisioane.

      1
    • Da Vlad, insa Bg.9 are 2 batalioane de infanterie 341 si 911. In spiritul asta m-am gandit la o dotare comuna:
      http://www.rumaniamilitary.ro/btr-82a-la-marea-neagra

      „Saur 2, pe langa rolul de platforma de artilerie sau protectie antiaeriana, ar putea la fel de bine sa intre in inzestrarea infanteristilor nostri marini, usurinta cu care se descurca in apa si mobilitatea ridicata facandu-l ideal pentru operatiuni in Delta sau zona litorala, atat in rol de transportor blindat cat si de sprijin cu foc direct (prin montarea unei arme cal. 30/35mm recuperate de la sistemele Viforul si a unui lansator antitanc/multirol) de artilerie sau antiaerian. Acesta ar fi un prim pas in modernizarea echipamentelor Brigazii a 9-a mecanizate, in speta a batalioanelor de infanterie 341 si 911, dar si a celui de artilerie 345 si antiaerian 348. Automecanica Moreni oferteaza un pachet de modernizare si pentru B-33 Zimbru, care la motorizare, armament si electronica ar putea deveni comun cu Saur2.”

      1
      • Dotarea BIM este foarte specifica pentru ca si misiunile batalionului sunt la fel. Deci exista mari diferente in materie de dotare si misiuni fata de batalioanele de infanterie clasice si nu este o idee buna standardizarea dotarii.

        La capitolul plusuri, Saur 2 are o putere specifica semnificativ mai mare decat ABC-79 (20 CP/t fata de 16 CP/t). De asemenea este mai bine protejat.
        La capitolul minusuri, are o masa mult mai mare (21 t fata de 9 t).

        • cand ma gandeam la standardizare, era ca ambele batalioane de infanterie ar trebui sa fie capabile sa excute misiuni simliare in zona respectiva… asa ca de la un punt incolo, de ce sa nu ai practic 2 batalioane de marina. Si asa deocamdata dotarea specifica a BIM e mai mult pe hartie, lipsindu-i echipamentele cu adevarat specifice.
          Suar 2, din ce am inteles, se descurca destul de bine in apa… asa ca o astfel de configuatie si misiune i-ar prii.

          1
          • Pentru ca batalioanele 341 si 911 infanterie sa execute misiuni similare cu BIM ar insemna sa-si schimbe programul de instructie in mod radical. Cele doua batalioane sunt instruite sa actioneze in cadrul unei brigazi sau mai nou in cadrul unui grup tactic de lupta, pe uscat, impotriva unui inamic conventional.

            BIM este instruit sa actioneze si pe uscat si pe apa (au sedinte de tragere specifice, tabere la apa etc) cu subunitati reduse numeric.Poate actiona impotriva unor unitati FOS inamice in zone izolate etc.

            Una dintre misiunile BIM este sa apere Delta Dunarii (rolul unor TAB-uri acolo este redus).

            Sunt mari diferente in materie de capabilitati, BIM are anumite capabilitati specifice unitatilor FOS.

            Dotarea este diferita, primele au TAB-uri 71 si 77, BIM are ABC-79 intr-o singura companie. BIM are si tunuri de munte cal 76 mm,un numar mare de BP-uri si chiar nave de transport, deci dotarea este specifica nu numai pe hartie.

            Ar fi o greseala ca infanteria si BIM sa isi standardizeze pregatirea si dotarea.
            Pentru misiuni diferite, dotarea si instructia trebuie sa fie diferite.

            1
            • eu ma gandeam putin in sens invers – sa aducem infanteria la standard BIM. Faptul ca BIM foloseste actualmente ABC-79 nu mi se pare neaparat definitoriu. Poate folosi si 8×8 sau 6×6 cum folosesc IM ai altor state si chiar lupta alaturi de tancuri.

              Acum recunosc ca ar fi frumos ca BIM sa primeasca si niste nave pe perna de aer…

              1
  6. Trebuie să facem ce putem astfel ca să ne întărim capacitatea militară cu resursele care le avem pentru că nu o să ne sprijine nimeni, dimpotrivă, UE nu ne lasă să ne apărăm, nu-i interesează de noi.

    1
    • Desigur… UE nu ne lasa… Parlamentarii romani se zbat zi de zi pentru binele Romaniei, dar UE nu ne lasa…

      • Poi nu? Sireacii shparlamentari romanache ai nostri, ce se agita ei, da’ reaua asta de Uniune nu-i lasa sa-si bage labele in bujete, aaa, asta, sa bage mai multi bani in bujetele tzarii…

        1
  7. marius zgureanu, tu aici pe site ai prezentat o sumedenie de ipoteze si variante de modernizare si inarmare pt. Armata romana la tote categoriile de forte, foarte eficiente si avantajoase financiar. Felicitari! parerea mea este ca cei care decid programele de inzestrare pt Armata romana au dect un singur scop : cat le iese lor shpaga, pardon comisionul, dupa aceste dotari-achizitii, facute din banul public. iar sigur acest comision se duce exponential spre varful structurilor. pe ei nu ii intereseaza ca Armata romana sa fie bine inzestrata si dotata cat mai modern si efficient cu costuri cat mai putine+revigorarea industriei de aparare romanesti, ci cat I-si umplu ei care decid pt asa ceva buzunarele. este o opinie personala! dar asta nu ne impiedica pe noi pasionatii de tehnica militara sa visam la o Armata romana puternica pt ca bani sunt cacalau in Romania dar sunt fff prost gestionati sau…furati!

    1
  8. Da, multumesc Horia!
    Sunt constient care sunt sansele, dar mai bine sa fie scris acolo, la o adica, ca niciodata nu se stie 🙂

    1
  9. Nu ne-u lăsat un deficit mai mare pentru alocarea unor bani pentru apărare, deşi unele ţări au un deficit de 20 % şi pentru ei e ok. Atunci aş întreba, de ce e aşa ? Ce concluzie poţi trage, alta ?

    1
  10. Punctul cu turelele Elbit OWS 25 R si tunurile aferente il inteleg perfect.
    S-au dat niste bani frumosi pe ele, conceptul este fiabil si desi are neajunsul inaltimii mai mari are o serie de alte avantaje, inclusiv posibilitatea elevatiei faorte bune a tunului si folosirea lui anti elicopter de atac.
    In ceea ce priveste tunurile S 60 de 57 de mm si cele antiaeriene de 30 mm – este pierdere de timp bani si resurse.
    Eu propun incercarea de vanzare a tunurilor de 57 mm in Irak sau acolo unde se lupta impotriva unor forte paramilitare si unde pana si un tun binat de 23 mm face diferente majore.
    Mai e o posibilate – pe sasiul de T 55 AM se poate monta o astfel de turela, transformand tancul in vehicul de sprijin in lupta a unitatilor MBT din Armata Romana (alea care din pcate acum lipsesc)

    1
  11. De ce e o pierdere de vreme sa montezi tunurile de 30mm si 57mm pe TBT/MLI?

    Majoritatea ultimelor aparitii pe domeniul asta au tunuri de 30-40mm. desi e mai vechi, S-60 cal.57mm, cu anumite modificari ale sistemului de alimentare cu munitie si poate o ranforsare a tevii, folosind munitie moderna, cred ca ar rivaliza ca si distanta si putere de lovire cu CTA-40mm.

    1
  12. Care este logica vanzarii tunurilor AA de 57mm?.
    Cu o raza de 6km nici un elicopter nu prea poate scapa de el iar cal. 35mm nu poate sa il inlocuiasca deoarece are o raza, insuficienta, de max. 4km. Daca am fi avut ceva cal. 40mm intelegeam dar asa, nu. O combinatie de tunuri AA cal. 35mm/57mm si rachete AA pt. obiectivele importante si care pot fi atacate cu elicopterele prin folosirea reliefului este absolut necesara. Nu poti folosi doar rachete AA pt. ca aceste pot fi ‘pacalite’.

    1
  13. Fostul ministru a precizat, de asemenea, că este aproape finalizat proiectul de lege a industriei de apărare și că, el consideră că ‘există posibilitatea ca industria de apărare să producă echipamente care sunt cerute de piața internațională’.

    ‘Volumul total al contractelor încheiate de industria de apărare a fost de 252 milioane dolari, din care 91 milioane dolari au fost livrări la 1 decembrie 2014’, a spus Niță.

    http://www.agerpres.ro/economie/2014/12/15/constantin-nita-me-in-noiembrie-am-avut-exporturi-record-de-4-9-miliarde-euro-13-07-38

  14. Nu e o idee rea si ar fi o ocazie buna pentru intrarea in productie a Saur II. Din cate stiu eu nu e asa greu ca TBT-ul, deci ar avea mobilitatea foarte buna si ar fi amfibiu. De fapt cred ca exista potentialul dotarii brigazii respective cu echipament romanesc complet. Cele 60+ Saur cu turele OSW ar putea echipa nu 2 ci 3 batalioane. S-ar putea adapta repede si CA 95 sau aruncatoare de 120 mm pe Saur si astfel s-ar putea renunta la T55-uri si Gepard. Restul necesarului ar fi Saur cu rol de transportor (10 militari in loc de 6) iar ca artilerie ar fi ATROM. Ar rezulta o brigada de infanterie mecanizata foarte mobila, la care s-ar putea adauga BIM cu rol de cercetare/FOS.

    Cu tunurile de 57 mm/30mm/35mm (cele deja in uz pt AA) nu vad sa fie viabila convertirea lor pe blindate…

    Mai degraba faci din T55 acelea ceva gen Namer, eventual si dotezi ceva unitati de geniu/pionieri, daca te intereseaza lupta urbana.

    Oricum, o brigada de SAUR cu OSW/Spike, CA95 (poate mai tarziu o racheta mai performanta), aruncatoare 120mm si ceva ATROM-uri nu suna rau si cel putin pe hartie pare sa aiba o foarte buna mobilitate. Nu cred ca ar avea nevoie neaparat de tancuri, cel putin nu de T55-urile acelea care sunt doar tinte mobile.

    1
  15. Deficit de 20 % nu pentru apărare, dar tot din buget, în cazul alor state. României nu i s-a permis un deficit mult mai mic,pentru apărare, dar nici pentru altceva nu i s-ar fi dat voie.

    1
  16. Din ce scrie aici se confirma ce presupuneam eu, si anume ca tunul BM cal.57mm este o versiune modificata a S-60. ATOM pare sa fie construit pe aceeasi filozofie ca si TBT-ul autohton, beneficiind de o masa de plecare de 27 de tone, fiind amfibiu, si cu o masa cu protectie maxima de 32 de tone, totul la o autonomie de 750km:
    http://www.armyrecognition.com/russia_russian_army_wheeled_armoured_vehicle_uk/atom_8x8_modular_armoured_infantry_fighting_vehicle_data_sheet_specifications_pictures_video.html

    „The first version of the ATOM was fitted with a remote-controlled weapon station armed with one 57mm BM-57 automatic cannon which is a modification of the Soviet 57 mm S-60, developed by the company Petrel. The weapon station can traverse 360° and has an elevation of +70º and a depression of -8º. The 57mm cannon has a maximum range of 6 km and can fire at a maximum rate of 120-140 rounds/min. The 57 mm cannon can be used against light armoured and soft targets, aerial targets (UAVs), precision-guided munitions, aircraft and helicopters. The vehicle carries a total of 180-200 rounds with 100 rounds ready to fire. A 7.62mm coaxial machine gun is mounted to the right side of the main armament. According Uralvagonzavod, the ATOM can be fitted with a cannon up to 120 mm.

    1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *