ATROM-ul…Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Am tot cautat pe net sa vad cum executa ATROM-ul tragerea aceea rapida de trei lovituri in 15 secunde. N-am gasit la ATROM dar am gasit la ATMOS (taticul ATROMului). Imagini aici: http://www.youtube.com/watch?v=189HBIXW804, de la min 3:35.
Pe scurt, sistemul consta intr-o “tava” pe care stau cele trei proiectile, iar incarcatura de azvarlire este pusa manual, dupa intrarea proiectilului pe teava.
Daca se obtine o cadenta de tragere de 3 lovituri in 15 secunde, cu proiectilele acelea uriase si cu manevrare separata a incarcaturii de azvarlire, oare ce cadenta s-ar obtine cu proiectile de 100mm, manevrate complet automat (sunt dintr-o bucata).
Limitarea sistemului consta in imposibilitatea de a alimenta “tava” cu proiectile, suficient de repede pentru a mentine cadenta de tragere.
De aici au inceput sa mi se invarta rotitele, cum ca s-ar putea face un autoloader pentru tancuri, pornind de la sistemul cu “tava”, utilizat de ATROM si am inceput sa caut detalii despre autoloaderele actuale.
Principalele sisteme sunt cel carusel, utilizat pe T-72, T-90, Type-98, cu proiectilele amplasate circular, in turela, in camera tunului, si ridicate la fundul tevii cu un lift, si sistemul utilizat pe Leclerc, Type-90, K2, cu munitia aflata intr-o camera blindata si livrata in teava tunului, cu ajutorul unui “impingator”, printr-un orificiu in peretele blindat. (Probabil ca un tanchist ar explica mult mai bine termenii 🙂 )) .
Detalii vedeti aici http://www.youtube.com/watch?v=0IjgndIFhgU
Dupa cum se vede, in ambele situatii tunul trebuie adus la o anumita elevatie, pentru a se potrivi la “gaura” 🙂 ))). Asta inseamna ca abandoneaza tinta, chiar si pentru cateva secunde.
Si acum sa revenim la “inventie”.
“Tava” trebuie fixata de fundul tevii tunului pentru a se misca in sus si in jos, odata cu el.
Alimentarea tavii trebuie facuta pe la capete, dupa un sistem similar celor de pe Leclerc, K2 etc doar ca vor fi doua guri de transfer in loc de una, situate in lateral si sus.
Pentru simplificare, ne vom referi la sistemul de alimentare din partea stanga.
Proiectilul impins din camera de munitie va fi preluat pe un lift care va cobori si se va aseza la capatul tavii, avand un oarecare grad de libertate necesitat de fapul ca tava urmeaza miscarea tevii, modificandu-si unghiul si pozitia.
In momentul in care liftul se aseaza pe capatul tavii, executa o rotire de cca 90 grade in sens orar iar proiectilul este impins spre centrul tavii, de niste came, exact cum sunt mutate proiectilele la ATROM.
Imediat ce proiectul a ajuns in tava, liftul executa rotirea de 90 grade in sens antiorar si este ridicat in dreptul gurii de transfer a camerei de munitie, pentru a primi urmatorul proiectil.
Acelasi lucru se va intampla si in partea dreapta a tavii.
Camera de munitie din spate va fi impartita in doua, cu un perete blindat, si fiecare compartiment va functiona separat. Prea multe detalii nu sunt dar gasiti aici o schema simplificata: http://www.youtube.com/watch?v=pQ9QnWRGMr0, doar ca vor fi doua compartimente iar proiectilele nu vor merge pe teava ci pe lifturi.
Amplasarea gurilor de alimentare in lateral va permite alimentarea permanenta cu munitie, fara sa se mai astepte evacuarea tubului gol din tun, asa cum se intampla la Leclerc si celelalte.
Sistemul de asezare a liftului pe tava care urmeaza miscarile tunului va permite incarcarea tunului indiferent in ce pozitie este ridicat, dandu-i posibilitatea de a sta permanent fixat pe tinta sau de a se muta catre alta.
Sistemul dublu de alimentare va fi completat cu un sistem de selectie care sa permita alimentarea tunului cu munitie din stanga, din dreapta sau alternativ (pentru cadenta maxima de tragere).
Tot sistemul dublu de alimentare si sistemul de selectare vor permite tancului sa-si aleaga munitia (de ex. perforanta din stanga si HE din dreapta). In functie de profilul misiunii se pot realiza diverse combinatii de alimentare, prin modul de incarcare a celor doua camere cu munitie, din spate (ex: perforanta subcalibru si HEAT in stanga si HE in dreapta sau perforanta subcalibru in ambele camere, atunci cand stii ca te vei intalni cu multe tancuri inamice si ai nevoie de cadenta maxima de tragere AT).
Sistemul dublu de alimentare permite continuarea luptei chiar si cu un sistem de alimentare blocat.
Separarea camerelor de munitie cu perete blindat, combinata cu montarea de elemente detasabile in caz de explozie, va permite continuarea luptei chiar si cand una din camere a fost lovita si distrusa.
Nu stiu daca tava ar trebui sa fie pentru trei proiectile, plus locurile pentru lifturile de alimentare, sau pentru cinci proiectile, plus locurile pentru lifturile de alimentare dar asta se poate calcula, pentru a asigura ritm constant de tragere.
Nu pot spune cu ce cadenta va trage, cu alimentare succesiva stanga-dreapta, dar daca se pot trage 3 lovituri in 15 secunde cu magaoaiele de 155mm, pentru 100 mm ar trebui sa se duca undeva la 15 lovituri / minut.
Eroul Bula
Super fain. Dar in Romania vei fi impuscat ca sa nu dai ideea la cineva care chiar ar vrea sa o implementeze pe vreun tanc romanesc. 🙂 Suntem programati la desfintare, nu la un rol real in apararea NATO. 🙁
Eu ma gandeam la o chestie… 🙂
Nu se poate face in vreun fel pentru artilerie de exemplu ca atunci cand trage, cand reculu’ impinge „tzava” inapoi, urmatoru’ proiectil sa fie deja in aceeasi pozitie in care teava ar fi in pozitie de „stand-by” si sa „traga/agate” proiectilu’ ?
Incarcatoru’ ar putea fi ca un fel de banda de jur imprejur tunului, ia un proiectil, trage, cand proiectilu’ e inauntru, urmatoru’ sa fie deja pus pe „suport” pentru cand reculu’ impinge tunu’ inapoi sa il agate pe urmatoru’, si tot asa.
Asta ar insemna o lovitura pe secunda 🙂 🙂
Ca la intercourse cand femela munceste (femela fiind tunul) :)))))) nu stiu cum sa explic mai clar, ma intelege careva? :))
Io cred ca vrei sa construiesti un pistol mitraliera foaaaaaaarte maaaaaareeeee :-)))))))
Problema este ca temperatura degajata la fiecare lovitura, combinata cu rata ridicata de tragere, face sa ti se moaie teava dupa primul minut.
Cam aia ar insemna 🙂
Nu sunt materiale sa previna „inmuiala” :)))) ?
Probabil ca sunt diverse solutii dar tunul + sistemul automat de incarcare + sistemul de racire ajung atat de mari si de grele incat nu le mai poti misca din loc.
La racire ma refeream la materialu’ din care e facut tunu’/sistemu’, nu stropitori sau galeti cu apa 🙂
De ce ar fi mare sau mai greu decat cel obisnuit?
Nu se poate face ca atunci cand proiectilu’ e inauntru sa se „detecteze” prin vreun sistem electronic ca proiectilu’ e acolo unde trebuie si sa isi vada mai departe cu trasu’ ?
Ca si cum tii degetu’ pe tragaci in continuu 🙂
Si „banda” cu proiectile pentru incarcare ar fi de inaltimea egala cu calibru’ proiectilului, si ar puteam fi mai multe benzi etajate, nu o sa ocupe loc sa fie nevoie de alt mijloc de transport sau sa mareasca sistemu’ propriu-zis 🙂
Cred ca am gasit si un nume pentru ce vrei tu sa faci:
M.C.- EGMG (Extremely Hugh Machine Gun) :-))))))))))
Erata: „M.C. – EHMG”
Imagineaza-ti 3-4 linii a cate 10 tunuri de 155mm tragand fiecare cate un proiectil pe secunda timp de un minut de exemplu :)))
@M.C.
Ar fi o chestie sa vezi asa ceva…dar dupa ce termina de tras , se termina si razbelul… 🙂 🙂 🙂
ori mor toti dusmanii, ori se termina toata munitia din tara, la cadenta aia de tragere… Numai sa te gandesti la lantul logistic pentru aprovizionarea lor, te apuca ameteala… 🙂 🙂 🙂
Pai daca nu ne lasa astia sa avem atomice ar trebui sa avem asa ceva montate in munti, si daca tot au o baza asa solida ca muntii ar trebui sa fie de vreo 2-300 mm, si o lovitura pe secunda + racire si tatii sheli ar fi posibile.
Raza ar fi cam cat sa nu treaca nici aia din „ucraina” cu tigari contrafacute, sa ne acopere numa granitele, ca si scutu’ americanilor numa’ ca nu am incalca nimic si nici altii nu ar mai calca nicaieri 🙂 🙂
@M.C.
http://www.youtube.com/watch?v=fIxt9QNtkjA
uite un posibil raspuns la dorintele tale..nu se apropie de 1 proiectil/sec, dar si 1la 10 sec. io zic e superbine…plus optionalele cu care e garnisit…deja imi lasa gura apa…
Daca tot suntem la SF-uri, io zic c-are merge si un obuzier cu sase tevi de tip Gatling! Am fi primii si singuri din lume cu obuziere de 155 mm Gatling Style. Ar ramane rusii masca cu toata artlieria lor si s-ar preda sigur de rusine.
Pai material sa reziste la temperaturi ridicate exista se numeste ceramica, dar in general ce este optim dintr-un pct de vedere e praf la altul. Adica rezista la temperaturi foarte ridicate dar va crapa din cauza socurilor.
Si daca tot vb de SF si tunuri prin munti, tun cu sistem de tragere electromagnetic, ceva de genul:
http://en.wikipedia.org/wiki/Coilgun
Poti avea rata de tragere foarte mare, ca sa nu mai zic ca poti avea viteza la iesire din teava de 10000 m/s sau mai mult, chiar si cu un proiectil mult mai mic de 155mm poti avea efecte de distrugere in masa datorita energiei uriase eliberata la impact.
Suficient de SF? :))))
Exact cum ti-a raspuns si bula…procesul este la fel ca la pistoale…reculul tevii introduce un nou „cartus” pe teava. Problema este ca se poate face doar la munitie acuplata (obuzul si tubul sunt unite, cazul munitiei de 100 mm si 120 mm NATO)…dar toata artileria de calibru mare foloseste munitie neacuplata (lovitura si incarcatura de azvarlire sunt introduse separat pe teava). Marea problema este ca lungimea de recul a tevii ar trebui sa fie cel putin egala cu lungimea loviturii…ceea ce nu este. Spre exemplu la tunul A308M de pe TR85M1 lungimea maxima de recul este 370 mm…in timp ce lovitura are aproximativ 1m lungime (in functie de tipul munitiei…exploziva,cumulativa,sageata sau penetranta).
tunurile automate navale au cadenta de care vorbesti,sant racite cu lichid si cantaresc peste 20 de trone
Ultimele dezvoltari pentru 127mm facute de Otto Melara nu sar de 25 de lovituri pe minut.
Au rusii turela navala de 100 mm, cu 60 lovituri pe minut, dar cantareste cca 35 tone, si turela dubla de 130 mm, cu 70 lovituri pe minut (impartit la doua tevi) si cantareste spre 100 tone. Nici o sansa pentru o solutie terestra.
De fapt, e un tun Bofors 57 mm mk3, usor modificat pentru US Coast Guard.
daca tot o dam in sefe-uri, hai sa o dam calumea… 🙂 🙂 🙂
tot se discuta de UAV-uri si de RCWS-uri , asta e tendinta…hai sa o ducem la extrem…ce ziceti de o linie „fortificata” cu turele d-astea navale de 100mm, 130mm, protejate AA cu AK-630, Goalkeeper, Kashtan, whatever, terestru cu ceva OWS-uri de 25-30mm, iar operatorii mai in spate, la butonareala, sa joace Command&Conquer. 🙂 🙂 🙂
oare ce ar iesi??? 🙂 🙂 🙂
Line fortificata?! Maginot?! Bre deja mi-a luat-o imaginatia razna, ma gandesc ce ar mai fi nevoie…
Pai in prima linie sisteme automate si autonome, care trag la „la prima msicare” senzori optici si termali, in general calibre mici spre medii. Turele automate 7.62, dublate de sisteme automate calibrul 30mm si rachete AT si AA cu raza scurta, cam ca (scuze 🙂 ) Kashtanul rusesc.
In linia a doua rachete AA si AT cu raza mare, obuziere automate calibrul 105 si 155, totul garnisit cu puncte de protectie AA dotate cu sisteme Goalkeeper si Kashtan, pentru point-defense, tunuri rapide cu laser.
Linia a treia lansatoare de rachete tactice cu raza medie si lunga sistemne AA cu raza lunga.
Frumos, dar prea static. Daca dusmanul stie unde esti, deja tre sa-ti comanzi caii mascati…
Da nu pot sa ma opresc…Totul protejat din aer de drone puternic inarmate pentru atacul la sol.
Operatorii in cateva buncare prin Carpati, la racoare si apa minerala naturala. da sa nu Ivan cu aviatia…
si care ar fi problema ca e statica??? daca apararea e stratificata, si e gandita si cea AA sa fie triplu stratificata o sa fie cam grele…si in fata o mai asortezi cu un cimp de mine, cam pe la 2,5 km, asa, ca sa ii iei calzi, io zic ca descurajarea o sa fie maxima…doar cu nuke sa treaca prin astea…
Bre daca tu esti in aparare si io in atac, iar tu ai linia respectiva, statica, iti mananc repede coliva, mai ales daca am si ceva aviatie. 🙂 Stai sa vezi vrajeala 🙂 !
Pai matale stai relaxat si te utiti dupa mine, dar marele neajuns la o astfel de linie fortificate este dat de faptul ca ea trebuie sa fie la fel de puternica pe intreaga sa lungime, datorita faptului ca o linie fortificata este foarte putin flexibila. Nu poti sa-ti iei in spate turelele betonate de 155 si sa fugi cu ele, acolo unde eu, ca un nemernic recunosc 🙂 te atac prin suprindere.
Pt a apara o pozitie fixa iti trebuie un numar foarte mare de echipamente si oameni, ca oricate turele automate ai avea, „sfanta infanterie” trebuie sa le asigura. Pe cand io, gloan si liber cugetator de felul meu, stau, ma uit, te testez, mai atac, asa la vrajeala sa vad cum iti mobilizezi unitatile mobile (ca tre sa ai si dalea), iar mai apoi ti-o dau la scafarlie.
Daca sunt cu adevarat nemernic te atac intr-un loc, si la cateva ore distanta mai incep o ofensiva, iar de continuat o continui pe directia cea mai promitatoare, in stil „Bagretion”.
Matale dai tare si intr-un loc si in altul, dar enormul meu avantaj este ca pot detine suprematie numerica pe o anumita perioada, intr-un sector ingsut de front. Eu am initiativa, tu stai in asteptare, eu ma pot retrage dintr-un clinci care nu-mi iese bine, tu n-ai cum sa te retragi prea mult, indiferent cat de stratificata ai avea pozitia: trebuie sa lupti in defensiva si, daca te tin genunchii, mai lansezi cate un contratac sa-mi destabilizezi mie frontul.
Dar am initiativa si cu asta am castigat razboiul…
Mine?! 🙂 🙂 Oi avea si io ceva vehicule genistice prin fata bravilor mei soldati. O pozitie minata si acoperita de focul artileriei si infanteriei nu mai este acceasi sperietoare ca in WW2, acum chiar ai cum s-o depasesti. Iar daca am si aviatie…
Basca ca oi avea si io, din toata saracia mea, obuziere cu raza lunga, rachete tactice, sisteme AA mobile, sa-ti ia dronele la intrebari, radare de artilerie, sa-ti ia urma obuzierelor tale, etc, etc
Nici macar nu-mi trebe multe, ca io le pot concentra pe o portiune foarte ingusta de front si sa te colplesesc, cu foarte mult simt de raspundere. Iar daca te-ai plictisit de lovituri in cap si isi la cafteala in camp deschis, iar ie rau, ca matale esti pregatit pt razboiul poztional, slab manevrier, pe cand io, bagabont, tot intr-un iures o tin.
Asa ca dupa ce trupele mele victorioase te vor intreba: numele si gradul, matale iti poti aduce aminte de domnul Dusa, ca el ti-a zis: la timp de pace aparam fruntarile, da la vreme de bam-bam, tot stagul alb este mai bun!
🙂 😉 Auzi tu; stratificat! Acu’ al mai stratificat sistem este si el foarte mobil. Stai pe loc…acolo ramai taica si acolo vine popa sa-ti ceteasca din cartile sfinte!
🙂 😉 😉 🙂
Asa ca mai bine zi matale de buna voie: gradul numele si prenumele, adresa si starea civila. Adica esti liber sau esti deja prizonier si le ai cu incasatu’, ca noi astilati?! 🙂 🙂 Atunci as intelege faza cu pozitia fixa, in spatele canapelei, cu o cratita pe cap si mainile stranse intr-o rugaminte disperata: „Nu da iubit-o, sunt eu Sharky al tau pentru…forever! 🙂 😉 😉 )))))))))))) Am si io drepturi…Auuuuuuuuuuu!
prizioner da razbel, mincatz-ash trupele matale mobile, imparatosule, de vo 16 anisori…le incasez din orice pozitie la mare arta… 🙂 🙂 🙂
da si cind le dau din static asha, se cutremura lumea… 🙂 🙂 🙂 staticul e ashe, de castigat timp si macinat dusmanii poporului, pina cind , din spatele gradinii, se mobilizeaza si vin si alde dias ai mei… 😉 fratii si cumnatii, adicatalea… 🙂 🙂 🙂
si cind vine popa, la mine citeste putin, ca operatorii-s sa-i numeri pe degete…dar in partea ailalala, peste drum, ceteste la gramada, garantat… 😉
Gata frate, am priceput: si io tot static, tot cu canapeaua si inca mai cred, nus de ce dracu’ ca ar trebui sa am si ceva drepturi! Acu’ de la un frate prizonier, la altu’ poci sa recunosc ca si pozitia matale are o anumita logica, mai ales din perspectiva anilor de experienta in lupta directa cu „dusmanul” !
Sa-ti deie Dumnezeu putere sa induri. 🙂 )))))))))))))))))))))
Si acum, dupa ani de zile, imi dau lacrimile de ciuda, cand imi aduc aminte tonul lu’ nenorocitu’ ala de ma intreba: „Baaaaaa aurolacule, tu esti sigur ca de buna vioie si nesilit de nimeni, iei in….” Nu puteam sa zic io nu?! 🙂 😉 😉
io si acuma, dupa atatia ani, cind ma uit la pozele de la fericitul eveniment, si la filmare, tot strig la personajul principal…NU SEMNA, BĂĂĂĂĂ, NU SEMNAAAA!!!
Dar, kanci, nu mă ascultă deloc..a vrut kamikaze, ia kamikaze d-acilea… 🙂 :0 🙂 🙂
http://www.realitatea.net/emisiuni/reporteriirealitatii.html
Ideea e interesanta, insa pare sa ocupe destul de mult spatiu intr-o turela, deci mai degraba s-ar preta la turele navale.
Inca un lucru, ATROM este gandit sa traga din pozitie fixa, deci sistemul este mai putin incorsetat d.p.d.v al zdruncinaturilor.
Gandeste-te ca un tanc trebuie sa traga din mers, uneori in viteze de pana la 30 km/h, in timp ce trece peste obstacole. Ori in cazul asta eu nu vad bine tavita aia de ATROM. Cu cat e mai securizat, cu atat e mai greoi.
Uite aici cateva concluzii:
http://www.rumaniamilitary.ro/autoloaderul-om-contra-automat-in-tehnologia-tancurilor
„un operator uman poate incarca si in 5-6s. La artileria autopropulsata de calibre mai mari, autoloader-ul este mai rapid, fiind esential pentru secventele de tragere rapida, gen Multiple Rounds Simultaneous Impact. Variantele noi de autoloader, cum sunt cele de pe tancurile Lelerc si K2 Black Panther, se pot lauda cu 12 runde/minut pentru Leclerc respectiv peste 15 runde/minut pentru K2, operatorul uman putand urca pana la 15 runde/minut. Pentru a compensa viteza de incarcare la anumite autoloadere, un compromis este cazul Falcon-ului unde este posibil ca primele 3 lovituri sa fie trase in 10s, apoi ritmul revenind la cel “clasic””. Sub 3 secunde intre runde, nu prea vad sensul, mai ales daca ai de incadrat tinte diferite, cum e cazul la tanc. Iar faptul ca teava intra in pozitie moarta la incarcare nu e neaparat un neajuns, ea revenind automat la pozitia indicata de sistemul de tintire.
Apropos de idei… si aici 🙂
http://www.youtube.com/watch?v=fv7kY8HVeKo
Oricum, cred ca ideea trebuie dezvoltata 🙂
Vreti incarcator automat ?
Parca era unul pe TR-125, pentru munitie neacuplata .Nu-i standard NATO dar si polonezii au intrat in NATO cu TWARDY .Dar cum „ai nostri” se gandesc sa taie fabrica , pe motiv de executare silita , nu stiu ce sa mai zic .
Mai bine modernizati TR-85 ce au ramas nemodernizate , de se vor mai fi fabricand prin cele strainataturi componentele respective. Cine v-a pus sa lichidati prin privatizare industria orizontala , sub cuvant ca ” ale noastre nu e bune ” ? Tocmai cand incepusera sa colaboreze cu noi ba Bell, ba israelienii , ba KMW , ba Marconi ? Ca vad ca noul tip de colaborare e ” s-au intalnit hotul cu prostul „.
Ma rog, stim cu totii cine ne-a pus , dar cum a revenit moda ochelarilor de cal sloganul nou e ” numai noi suntem de vina „….
Deci modernizati fratilor TR-85-rile ramase , ca daca nu anul asta , la anul o sa fie nevoie de ele .Sau iar …capra ?
Si daca tot vorbim de SF-uri, s-ar putea monta turelele OWS-25 din stoc pe sasiurile de TR-580 stocate ( de nu le-or fi taiat pana cum), ca tot au cutia blindata marita nitel fata de T-55 , lasand celelalte MLI-uri cu tunul de 73 mm cu lovitura termobarica la care avem tehnologia . Spun SF pentru ca la nivelul ( halul ) de interes de acum a ajuns SF sa pui una peste alta doua darabe componente ce le ai in stoc .
http://www.youtube.com/watch?v=muikni7yStg
Armamentul artileristic fix contră dintr-un tun de bord cu ĹŁeavă jumelată tip Griazev-Ĺžipunov GĹž-23L de calibru 23 milimetri (cadenĹŁÄƒ de tragere 3400 lovituri pe minut), montat ventral între cadrele C11 Ĺźi C13 ale fuselajului anterior, tun protejat de un carenaj demontabil. Pentru operaĹŁii de alimentare cu muniĹŁie Ĺźi de întreĹŁinere, ansamblul tunului poate fi coborât din interiorul fuselajului prin intermediul unor cabluri (sistem similar cu cel de pe MiG-15).