Fără echipaj – 5; Sunetul liniștii (partea a X-a)

Înotul se va schimba pe măsură ce va trece timpul. Materiale noi vor fi folosite, antrenamentul va genera reflexe, inteligența va determina strategia folosită în competiții, voința va determina cine continuă și cine se oprește. Însă succesul va fi asigurat tot de mușchi – forță și rezistență – și antrenament.

 

Viitorul

 

Vehiculele autonome vor juca un rol tot mai important în viitorul forțelor navale, acestea mergând în direcția unor rețele de sisteme autonome. ASW viitor va fi probabil bazat pe UAV, USV și UUV, toate având capacitatea de a lucra împreună și de a transporta armament și senzori. În special UAV care pot patrula pentru o durată lungă oferă posibilități de supraveghere a unor suprafețe mari, fără a fi nevoie și de patrule maritime.

Oricum, mărimea generației actuale de balize are impact major asupra numărului de balize care pot fi transportate de UAV și asupra razei de acțiune. Ultra Electronics a lucrat cu Defence Science and Technology Laboratory (Dstl) din UK pentru miniaturizarea balizelor.

Programul a avut trei faze:

  • Faza 1 a implicat studii pentru a determina efectele asupra performanței și a examina integrarea cu platformele UAV. Rezultatul a fost o serie de proiecte pentru balize miniaturale și containere pentru UAV.
  • Faza 2 a avut ca rezultat proiectele și prototipurile unor balize pasive noi, miniaturale, de mărime F și G (1/3 și 1/2 din lungimea unei balize standard A).
  • Faza 3 are ca rezultat demonstrația tehnologiei și capabilităților programului de miniaturizare.

Un alt studiu a demonstrat lansarea, folosirea și recuperarea unei balize de la bordul unui USV care folosea un generator diesel și energie solară și eoliană. Demonstrația a fost realizată cu o baliză de mărime A CAMBS, însă există deja aceeași tehnologie pentru balize de mărime F și G.

Un alt studiu în miniaturizarea balizelor fără a influența performanțele a fost realizat de SeaLandAire, realizând Miniature Directional Acoustic Receiver (MDAR) și Miniature Commandable Impulsive Acoustic Source (MCIAS) – numite și minibalize. Au o mărime de 1/16 din cea a unei balize de mărime A, având dimensiunea unei celule MJU-10/B (contramăsură aviatică IR). Dezvoltarea în continuare a lor va permite lansarea de pe platforme cu rază scurtă de actțiune sau de pe UAV (avioane și elicoptere) de dimensiuni mai mici sau de pe platformele clasice cu consum mai mic de combustibil.

 

În zonele litorale pot fi lansați un număr mare de astfel de senzori activi și pasivi, aceștia putând fi folosiți cu succes împotriva noilor amenințări.

MDAR / MCIAS și o baliză de mărime A

La finalul lui 2015 General Atomics a adăugat la MQ-9 Guardian capabilitatea de a lansa balize, demonstrațiile fiind realizate în Cornwall pe 24 septembrie 2015. Legătura prin satelit permite transferul informațiilor culese de baliză către bază, unde are loc analiza lor. De asemenea, tot pentru varianta navalizată a fost adaptat radarul AESA Seaspray 7500E al Selex. Pentru viitor UK dorește testarea platformei cu racheta Brimstone.

Capabilitățile sunt uimitoare, MQ-9 Guardian având o rază de acțiune de 1000 de mile marine (1850 km) și o dată ajuns în zona de patrulare poate zbura încă 10 ore. Varianta cu autonomie extinsă are o rază de acțiune de 1900 de mile marine și poate zbura încă 10 ore.

MQ9_naval

MQ-9 naval – concept

Există și o direcție de dezvoltare pentru integrarea MQ-9 în spațiul aerian civil, această versiune având un sistem de detecție și evitare bazat pe radar, sisteme anti îngheț și protecție contra fulgerului.

Faraechipaj_05_36_MQ9_civil

MQ-9 cu acces în spațiu aviatic civil

BAE dorește să integreze pe noul avion ASW (P-8) un sistem MAD (detecție de anomaliilor magnetice) bazat pe UAV – HAASW (High Altitude ASW) UTAS (Unmanned Targeting Air System). Acestea ar trebui să fie lansate de P-8 care zboară la altitudine și odată ajunse la altitudinea de joasă de funcționare să înceapă să patruleze, comunicând cu P-8.

P8_HAASW-UTAS

HAASW UTAS

Conceptul a fost dezvoltat plecând de la un UAV – Coyote.

coyote

UAV Coyote

Coyote a fost dezvoltat de Advanced Ceramic Research, cumpărată de BAE Systems, cu fonduri oferite de US Navy.  Dimensiunile sunt de 0.9 metri lungime (3ft), 1.47 m (58 in) anvergură, fiind proiectat să fie lansată din aceleași containere ca și balizele. Cu o autonomie de 90 de minute, are o viteză de croazieră de 60 de noduri și maximă de 85 de noduri la o greutate de 5.5-6.5 kg (12-14 lb) și poate urca la o altitudine maxim de 6650 m (20000 ft).

Primele teste au fost realizate cu NOAA, fiind lansat dintr-un P-3 și zburând 49 de minute. NOAA plănuiește să folosească UAV lansate în furtuni tropicale și uragane pentru a face măsurători și a dezvolta apoi modele matematice de previziune meteorologică.

coyote_noaa

Coyote la NOAA

În timpul căderii UAV este extras din tubul balizei de o parașută, și deschide aripile și începe să zboare pe traseul programat sau poate fi controlat printr-o legătură RF directă (VHF sau UHF) până la o distanță de 20 de mile de avionul sau elicopterul care îl controlează. Echipat cu camere (sisteme electro-optice sau infraroșu) sau senzori (MAD de exemplu) poate efectua misiuni ISR (intelligence, surveillance, reconnaissance), avionul care l-a lansat rămânând la o distanță sigură. Poate fi programat când se află în tubul de lansare printr-o legătură de date proprie.

coyote_canister

Coyote și împachetarea lui

 

 

Notă personală de final

 

Părerea personală referitoare la ASW și tehnologiile dezvoltate în acest moment este că nu ar trebui să ne culcăm pe urechea NATO, investind în vehiculele fără echipaj și în senzori ASW. RT Today (o știți, corporația aceea independentă de presă) spunea așa la finalul lui 2015 (28 octombrie):

 

– cut here –

‘The US Navy continues to cover the oceans with tens of thousands of sonobuoys to monitor and detect submarine movement around the world. The DoD has allocated $178.5 million to buy an additional 136,000 sonobuoys.

According to CNN, US sonobuoys are first and foremost aimed at tracking Russian submarines, over concerns they are “taking up positions near critical communication lines.”

Scientists say these sonar „intrusions” are proving deadly to marine wildlife, in particular whales. Sonar devices disrupt them and other sea mammals when nursing and feeding, which leads to injury or death of the animals who rely on sound to communicate and navigate, Elisa Allen, from People for the Ethical Treatment of Animals, told RT.

“Sonars can confuse and disorient them, terrify these animals,” Allen said. “Animals exposed to sonars have been known to rapidly change their depth in an attempt to escape the noise. This causes them to bleed from their ears and eyes,” she said, adding that whales and dolphins often beach themselves in their attempts to escape sonar.

The lucrative $178,565,050 contract has been granted to ERAPSCO, a defense contractor in Columbia City, Indiana. Five types of sonobuoys are set to be delivered by October 2017.

ERAPSCO, a joint venture between the Sparton corporation and Ultra Electronics, has been producing military grade sonobuoys capable of detecting and classifying manmade objects traveling underwater since 1987.’

– and here –

 

Am lăsat textul în engleză pentru a se înțelege exact sensul. Asta dacă mai avea cineva dubii referitoare la propagandă.

 

 

În sfârșit s-a lăsat liniștea. Dar cred că este prevestitoare de furtună deoarece în vestiar sunt câțiva atleți gata să înceapă o competiție de proporții olimpice. Toate semnele sunt la locul lor. Opriți planeta, eu cobor aici.

 

PS: inițial articolul trebuia să vorbească doar despre balize în general, cu două exemple – ADAR AN/SSQ-101, DICASS AN/SSQ-62 și comunicații, însă l-am extins pentru a include toți senzorii lansați din avioane, elicoptere sau de pe nave și folosiți acum în ASW (Anti Submarine Warfare) împreună cu o istorie și informații despre mediul de acțiune, pentru a avea și un context. Schimbarea direcției articolului pentru a acoperi întreaga gamă de soluții existente a fost determinată de o discuție cu George la BDSA, lângă IAR-330 Naval.

PPS: După ultima citire îmi e clar că rezultatul se apropie de o monografie a balizelor ca armă folosită în ASW.

PPPS: Secțiunile referitoare la mașinile zburătoare folosite, MAD, echipamentele de recepție și procesare, informațiile despre RF, electronică, procesare numerică a semnalelor și studiul semnăturilor acustice și matematica folosită la toate acestea nu au fost incluse în acest articol. Includerea lor ar fi triplat spațiul necesar expunerii și era depășit scopul explorării senzorilor.

 

Iulian

 

Foto: interwebs

Informatii: interwebs; URL:

http://www.janes.com/article/54256/sonobuoys-shrink-for-uavs-dsei15-d1

https://www.rt.com/usa/319927-us-sonobuoys-submarines-whales/

https://ukarmedforcescommentary.blogspot.ro/2013/11/the-evolving-budget-situation.html

http://www.ultra-sonar.com/solutions.php

http://www.ultra-ussi.com/products-main

http://ss.sites.mtu.edu/mhugl/2015/10/11/sonobouy-sparton-corporation/

http://sealandaire.com/project/mdar-mcias/

http://navyaviation.tpub.com/14030/css/Special-Purpose-Sonobuoys-106.htm

16 comentarii:

  1. Intamplator am dat de povestea aceasta:
    http://ahoy.tk-jk.net/Saved/SavedCover.html
    Sunetul linistii vazut de un submarinist in al doilea razboi mondial.
    A fost singurul supravetuitor de pe U-767.
    Momentul cand povesteste cum era scanat de sonarul englez si trebuia sa isi tina respiratia, este probabil unul dintre cele mai teribile.

    • „Momentul cand povesteste cum era scanat de sonarul englez si trebuia sa isi tina respiratia, este probabil unul dintre cele mai teribile.”

      la ce te referi?
      (nu intreb ironic , intuiesc dar intreb ca nu stiu la ce te referi.).

      • We were still fortunate not to be hit and went down to about ninety meters. However, the destroyer didn’t give up. We laid ourselves down on the bottom and shut off everything. Nobody was allowed to move or talk. Every noise could be heard above and we didn’t want them to find us. Everybody had to lie down where he was and breath very slowly. We all had oxygen tanks, but we were told not to use them at first, but only use the air in the sub. We waited and waited.

        We thought the destroyer might be gone, but suddenly we heard the ping …. ping ….ping …. of the detroyer’s sonar. It sounded like a little hammer testing the boat from end to end. Then we heard the destroyer’s propellers coming closer again. As soon as he was over us he started testing again.

  2. citeam despre MQ-25 stingray(derivat MQ-9) , cca intitial era dezvoltat ca carrier-borne ASW si tanker, da acum nu stiu baietii de la USN daca si/sau la ce sa’l foloseasca..se mai gandesc..ca nu s’ar integra dupa doctrina USN…

    • MQ-25 – din punct de vedere al ce se vroia de la el – era un fel de strutocamila: tanker, asw, ISR, atac – insa nimic definitiv si clar. Asa ca se pare ca au renuntat. Unele surse zic ca au luat in calcul varianta de a folosi Super Hornets ca tanker (CBARS), altele ca va fi doar tanker. Cert e ca au apasat pe pedala la F35 deoarece software-ul de pe el ar fi costat probabil mult prea mult fata de cit erau dispusi sa investeasca.

      Oricum UCLASS continua.

  3. Minibalizele si dronele tip Coyote ar merge lansate din module Jumper. Israelienii au prezentat in Singapore o varianta navalizata a Jumper dar pentru sprijin cu foc la litoral.
    Modulele ar merge perfect pentru lansarea de minibalize si drone.
    Daca drona poate fi dijirata de la 20 mile, o poti lansa, odata cu minibalizele, cu Jumper iar pana ajunge elicopterul in zona, sa preia controlul, minibalizele vor fi deja desfasurate iar drona va evolua asupra zonei de interes.
    Asta ar creste viteza de reactie pentru detectarea de submarine, elicopterul nu ar mai fi nevoit sa ajunga deasupra zonei de cautare, eventual alertand submarinul si expunandu-se unui atac cu racheta din partea acestuia.
    In cazul in care zona de cautare se afla in interiorul celor 20 mile pana la care poate emite drona, poti face controlul acesteia direct de pe nava, fara sa ridici helicopterul sau il ridici pentru atac doar cand ai confirmata prezenta submarinului.

    • IAI Jumper este un sistem foarte cool.

      O voi lua putin inaintea unui articol (parerist) planificat despre tehnologiile ASW pe care le putem aplica/folosi.

      In primul rind, amenintarile. Evident, sint prietenii nostri de la est cu submarinele din clasele Kilo si Lada. Insa malul celalalt este la doar 200 de km, asa ca submarinele sint o amenintare relativ mica fata de rachetele de croaziera, antinava si AA, trebuind sa fim creativi cu ele.

      Apoi ce putem folosi pentru detectie. In primul rind, senzori si sisteme care sa poata sta minim 20 de ani pe fundul marii asteptind comenzi sau monitorizind. Exemplul de retea de senzori subacvatici de la DARPA, capabili sa lanseze incarcaturi este ceea ce ne trebuie pentru monitorizare si raspuns rapid.

      Pentru patrulare, sistemele unmanned de genul ACTUV si MQ-9 au cost redus de exploatare si pot haitui un submarin cu rezultate foarte bune.

      Apoi, pentru cazul in care este nevoie de interventie rapida pentru monitorizare si patrulare (pina ajunge la locul faptei cavaleria), un sistem de livrare cum este IAI Jumper poate fi folosit cu succes.

      Eroule, am ratat ceva?

      • Legat de senzori capabili sa si lanseze ceva: exista CAPTOR.

        • Eu ma refeream la containere capabile sa lanseze un UAV. Sau un UUV care sa piarda vremea in apele portului advers pina gaseste ceva sau sa culeaga informatii. Sau un USV care sa inceapa sa caute amenintarile, impreuna cu un UUV si unul sau mai multe UAV, toate lansate de o platforma comuna, care apoi pleaca sa se aprovizioneze cu alta incarcatura.

          • Dar ajungem in acelasi punct: cine sa vina cu vointa de a face asa ceva? Mnope, cumparam echipament pentru o fregata si il impartim la doua fregate.

          • Am crezut ca te referi in continuare la senzorii submarini. CAPTOR e numai bun pentru ce ne trebuie noua. Va trebui sa inregistram date despre amprenta sonora si electromagnetica a navelor rusesti (in special a submarinelor) pentru a putea programa sistemele.

  4. 30 de MQ 9 Naval ne ajung sa aparam tarmul marii? Cred ca ar trebui sa mergem pe UAV-uri pentru aparare teritoriului nostru.

    Citeodata nu trebuie sa ajungem din urma, e destul sa depasim.

    • Programul de dronele al Iranului:
      Ababil, Mohajer I/II/III/IV, Rad (si atac), Nazir, Sabokbal, Zohal (VTOL), Talash 1,2 (antrenament), Karrar (și atac), Sofreh Mahi (Stealth), A1, Shaparak (Butterfly), Shahed 129 (atac), Sayeh, Yasir, H-110 Sarir (poate fi inarmata cu rachete aer-aer), Hamaseh (atac), AB-3, Raad 85, Fotros.

      Proiectarea si realizarea dronelor (de toate dimensiunile si rolurile) ar trebui sa fie una din prioritatile Romaniei…

  5. Din lipsa timp cateva idei:
    -sistemele de senzori, chiar si sonarele navelor trebuie complectate cu drone subacvatice care sa poata cerceta zona in care s-a descoperit ceva. Rusii aveau din anii 80 torpile/drone care erau capabile sa genereze multe tinte false navelor inamice. In caz de conflict te poti trezi cu zeci – sute de tinte false trebuie sa ai ceva in apa sa verifice daca este submarin sau nu de exemplu;
    -problema dronelor mari este ca pot fi usor detectate de radare si doborate folosind AA, iar la cat costa cam renteaza (S400 deja l-au adus in Crimea si cu diversiunea sabotorilor ucrainieni nimeni nu a comentat. Au mai adus si Bastion P si Bal/Bal-E) drone mai micute sau cu forme „invizibile” radar ar fi de preferat (gen aripa zburatoare). Dronele mai mari au un rol mai importat fie intr-un spatiu necontestat AA sau anteconflict.
    La fel si in cazul dronelor pt. infanterie sau artilerie.

    In rest senzori, drone (deasupra sau in apa, de cercetare sau atac), balize iti reduc mult din costuri si necesitatile de dotare (atentie la dependenta prea mare de GPS si legaturile necriptate).

  6. MULTUMESC DE LECTIE
    😀

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *