În spațiu: explorarea Lunii

Programul Artemis continuă, NASA anunțând recent companiile care vor dezvolta modulele de aselenizare pentru misiunea din 2024: SpaceX, Blue Origin și Dynetics. Contractele în valoare totală de 967.000.000 dolari americani au fost atribuite în baza programului NASA Next Space Technologies for Exploration Partnerships (NextSTEP-2).

NASA a emis în septembrie 2019 o cerere pentru depunerea de propuneri, termenul final pentru depunerea acestora fiind în noiembrie 2019. S-ar părea că ar fi participat și Boeing dar nu s-a calificat mai departe, iertat fie-mi acest mic răutăcism.

Propunerea SpaceX se bazează pe cunoscuta Starship pe care compania o dezvoltă deja de mai multă vreme cu scopul declarat de a coloniza planeta Marte deși este clar că va putea executa o gamă mult mai largă de misiuni de explorare. Starship va fi lansată de pe Pământ cu ajutorul rachetei Super Heavy și este capabilă să aselenizeze de una singură, fără a necesita alte vehicule în acest scop. Deși la o primă vedere Starship pare a fi ceva mai simplu, același vehicul fiind folosit pentru toate etapele aselenizării, NASA vede acest proiect ca fiind unul cu risc ridicat de depășire a termenului de finalizare (2024) dar și cu un potențial pe măsură.

De fapt, am impresia că NASA caută o soluție elegantă de a introduce în serviciu un nou complex de lansare, o alternativă la mult hulitul SLS, care a depășit demult și bugetul alocat și termenul de finalizare. Adoptarea complexului Super Heavy / Starship ar deschide noi posibilități pentru NASA, atât de mărire a numărului de lansări (conform informațiilor publice, SLS poate fi lansat o singură dată pe an)/an, cât și de scădere a costurilor aferente, un element important dacă vor să mențină o prezență permanentă pe Lună.

Blue Origin va coordona o așa-numită echipă națională care îi include pe cei de la Lockheed Martin, Northrop Grumman și Draper. Ei plănuiesc să construiască un sistem în trei trepte care vor include un vehicul de coborâre, un vehicul de urcare și o treaptă pentru transfer.

Dynetics intenționează să construiască un sistem în două trepte constând dintr-un vehicul de coborâre și unul de urcare.

 

Cele trei companii vor lucra cu NASA pe parcursul a 10 luni urmând ca la finalul acestora agenția americană să aleagă unul sau mai multe proiecte.

With these contract awards, America is moving forward with the final step needed to land astronauts on the moon by 2024, including the incredible moment when we will see the first woman set foot on the lunar surface. This is the first time since the Apollo era that NASA has direct funding for a human landing system, and now we have companies on contract to do the work for the Artemis program, a declarat administratorul NASA, Jim Bridenstine.

Însă americanii au planuri mult mai mari, așa cum ar fi dezvoltarea activităților de minerit pe Lună. Se pare că administrația Trump a elaborat un plan pentru reglementarea activităților de minerit pe Lună. Acordul Artemis, așa cum a fost denumit, urmărește să creeze cadrul legal pentru companiile care intenționează să efectueze activități de minerit pe Lună.

Și mai interesant, acest Act va permite înființarea unor zone de siguranță în jurul viitoarelor baze lunare pentru a împiedica țările rivale și companiile acestora să intervină în operațiunile SUA & partenerii. Cu privire la parteneri, se preconizează că oficialii americani vor deschide negocieri cu aliați precum Canada, Japonia, Emiratele Arabe Unite și diferite țări europene.

Pentru moment, nu este avută în vedere o colaborare cu Rusia în acest scop, deși Stația Spațială Internațională ar fi un bun precedent. Mai mult ca sigur, China va fi exclusă. 

Inițiativa americană este interesantă dar pentru moment nu are obiectul muncii – și anume mineritul. Probabil este mai mult un semnal.

Încet – încet s-ar putea ca în vreo 20-30 de ani să vorbim despre geopolitica Lunii.

Nicolae

 

P.S. Îmi pare rău că trebuie să revin cu această rugăminte dar insist, sub sancțiunea ștergerii comentariilor fără avertisment, să păstrăm discuția ontopic, cu opinii argumentate și de bun simț, în înțelesul britanic al termenului (câteva explicații aici). De asemenea, dat fiind că în articol apare cuvântul cheie ”Rusia”, vă rog să evitați trollarea acestui articol dacă vreți să nu vă fie șterse comentariile. Pentru câteva detalii despre înțelesul termenului troll vă rog să accesați acest link. Mulțumesc!

58 de comentarii:

  1. deci tot efortul ăsta ca o femeie să-și lase amprenta acolo,și cică bărbații conduc lumea?sunt curios ce mamifer urmează dupa….no offence

    1
  2. Northrop Grumman si Lockheed au ajuns sa fie subcontractori sub firma lui Bezos. Boeing nici macar nu s-a calificat. Sic transit…
    In alta ordine de idei in doar 2-3 ani odata cu zborurile New Glenn si Starship. Ambele sisteme promit preturi de satelizare de cateva sute de $ per kg. fatza de cateva zeci de mii de $ per kg. care erau pe piata pana acum cativa ani. Doar 1% fata din preturile vechi, scadere care va face in sfarsit posibile adevaratele statii orbitale sau baze lunare.
    Cred ca inca nu constientizam impactul pe care il au noile companii spatiale.

    6
    • Totusi, spre deosebire de SpaceX, Blue Origin n-a livrat mare lucru pana acum, tot urmeaza sa o faca de ceva timp. Posibil nici sa nu se fi descurcat, tehnologic vorbind, fara acei subcontractori.
      E ceva gresit la nivel de cultura organizationala cu marii producatori aeronautici din SUA. Nu reusesc sa pun punctul pe “i”, nu stiu, o orientare prea mare pe profituri imediate cu neglijarea celor pe termen mediu si lung, obisnuinta de a fi oarecum abonati la contracte cu Pentagonul, fara o cenzura adecvata a banilor cheltuiti, in fine, nu mi-e prea clar inca.
      Mi se pare ca cel mai bine aceste simptome se vad la Boeing.
      Pretul kg urcat in spatiu va fi definitoriu in viitor, asta e clar. Dezvoltarea tehnologiei necesare unei baze lunare va ajuta si la indeplinirea altor scopuri.

      3
      • E simplu. Marii producatori se uita la profitul scos pe termen scurt. E una din tarele capitalismului in general (ai o singura viata, si ti-e mai util sa fii bogat la 30-40 decat la 50-60). Asa ca tot felul de chestii aventuroase nu sunt suficient finantate (se chinuie saracii cu VASIMR de 20 de ani; poi cu un buget minuscul, ce vrei?….), ideile inventive ale alora mai tinerei nu sunt luate in seama, si designurile sunt conservatoare. Vezi si avioanele comerciale care de 70 de ani sunt tuburi cu aripi.
        BO nu e la fel de „infometat” ca SpaceX (unde Elon impingea ca nebunul si facea valuri chiar si cand se chinuiau d-abia cu Falcon 1). Au motorul, care e ce trebuie, dar par sa stea prost pe partea de airframe (iar partea de avionica nu prea o poti avea fara sa strici ceva). Iar marii producatori se gandesc la costuri mai intai decat la altceva (spre deosebire de epoca Apollo, unde au stricat nush cate mototare F-1 de Saturn pana au obtinut profilul cu baffles al camerei de ardere, lucru pe care rusii nu si-i l-au permis si le-a facut vesnice probleme cu rachetele de heavy lift).
        Trebuie sa fii dispus sa strici ca sa fii inovativ. Si pt asta, trebuie sa construiesti ieftin, care se bate cap in cap cu politica te de „cost plus” (care face ca o foaie de aluminiu de 100 de dolari sa te coste 1000).

        • Poate e doar o impresie proprie si personala, dar parca niciodata nu s-a pus atât de mult accent pe profituri imediate şi, parca, niciodata atat de mult în detrimentul planurilor pe termen mediu.
          In unele cazuri, asa cum am vazut la Boeing, esecul 737 MAX poate fi atribuit tot acestei tare, cu consecinte dezastruoase atat pentru pasageri, cat si pentru companie si actionarii ei. Nu i-am vazut grabindu-se sa-i amendeze pe astia de la Boeing asa cum i-au amendat pe aia de la VW… Iar aici au murit oameni.
          Sunt de acord cu capitalismul mai „salbatic”, dar sunt domenii unde autoritatile de reglementare ar trebui sa fie mai implicate iar statul sa sprijine financiar sau sa incurajeze si planurile pe termen mediu.
          Bezos pare sa aibe un apetit mult mai redus catre risc decat Musk… 🙂

          2
          • E cv care m-a frapat de cand am intrat in domeniu: toti vor ieftin, de la operatorii aerieni (unde competitia e mai dura decat la fotbal, 0_0 ; tonul il da RyanAir), la companiile producatoare (care incearca sa tina pasul cu ce vor operatorii; adica ieftin si operabil 30 de ani cu costuri minime) si apoi la producatorii de sisteme si subamsamble (care se vad fortati sa se mute in India si China ca sa tina pasul). Practic, banii liberi (ce se folosesc la cercetari) sunt putini si toti actorii merg pe muchie de cutit. Ce-o sa faca COVID-ul acestui firmament super-casant, mi-e si frica sa ma gandesc 🙂 . Plus problemele de lobby (adica trafic de influenta).
            Sincer, e o tara culturala. Poate in viitor, cand ai sa poti traii 120 de ani in medie, din care 100 fara sa imbatranesti, o sa fie mai usor (faci banii la 60 si ai 40 de ani de lafait prin Bimini cu martini in mana si femei despuiate langa). Adevarul este ca capitalismul foloseste ca si motor de progres doua mari si pervasive emotii umane: invidia si lacomia. Si functioneaza fiindca ele sunt peste tot si foarte puternice (alte sisteme le ignora si sufera masiv de la efectele lor). Dar exista si prea mult. Nush cum ai putea sa o reglementezi, e mai degraba nevoie de un shift cultural de la gratificare imediata si consumerism, la investitii (nu doar financiare) pe termen lung.

            Bezos vrea sa controleze lumea de pe Pamant. Si mai are f putin, spre deloc. Musk vrea sa dea tonul viitorului, cum a dat Ferdinand cand l-a finantat pe Columb. Si mai are mult 🙂 .

            2
    • Intr-adevar NG si LM vor fi doar parteneri secundari, si vor aduce platforme existente (dar modificate) : Orion si Cygnus.Cred ca Draper va avea un rol important si cu aspecte de integrare. Nu cred ca ILV va fi lansat cu New Glenn ci mai degraba cu Vulcan al ULA.

  3. ne asteapta vremuri interesante

    1
  4. Mineritul, curios sa fi sa aflu cam ce minereu ar putea fi exploatat pe Luna ca sa fie si rentabil adus pe Terra, adica ar fi nevoie ca pretul respectivului produs sa fie imens ca ca renteze. Ramane de vazut…

    Fata de amartizare cu SpaceX n-am nici o speranta, spunea Musk ca prin 2024 sa ne pregatim si sa fim atenti. Nu cred ca este cazul sa punem de-o parte banii de pop-corn.

    Lucru foarte bun faptul ca NASA s-a hotarat sa finanteze companiile private, daca Homo Sapiens poate spera la un viitor in spatiu, numai prin zona privata il poate spera, desi pana cand nu vom avea un sistem de propulsie ceva mai rasarit decat „chimicul” ramanem si aici la stadiul de speranta.

    PS Interesanta ar fi de discutat si cadrul legislativ sub care americanii (sau oricine altcineva) ar putea sa-si „insuseasca” un anumit perimetru pe Luna.

    7
    • pai o sa fie acelasi cadru legislativ prin care tarile din Europa si-au insusit parti mari din americi oceania ,asia si africa vreo 400 de ani ,ca doar suntem oameni nu ? nu altceva

      4
    • Exact George. Este o miscare de PR si un embrion de cadru legistlativ pentru viitor. Luna nu are cum sa fie asa diferita fata de Terra si nu cred ca exista acolo ceva ce sa justifice mineritul. In plus, o tinta mai buna este Marte (mai mare, gravitatie mai buna, posibilitati teoretice de terra-formare), dezavantajul este distanta. O alta chestie diferita, pe Marte si Luna, fata de Terra este tectonismul si vulcanismul, sincer nu stiu ce minerale au urcat din manta si cat de usor de exploatat sunt. In final, problema uriasa pentru orice viitoare explorare spatiala, este lipsa unei sistem eficient de propulsie. Suntem limitati de cat putem cara si pe ce distanta. Avem un progres cumaterialele, automatizare, puterea de calcul, etc. dar la motorizare nu am facut un progres semnificativ. Spatiul, pana la dezvoltarea unui motor adecvat, este inca vis. La actuala tehnologie disponibila singura sansa este zborul robotizat IA.

      1
        • Te asteptam 🙂 .
          Nu mere fuziunea cu heliul-3 de pe Luna. Pe langa vesnica problema a fuziunii controlate in sine (adica, e tot timpul la 20 de ani distanta…), criteriul Lawson pt fuziune cu heliu-3 e de 16 fata de cea mai simpla fuziune, D-T (aia pe care ne chinuim sa o obtinem), unde e de 1. Deci e de 16 ori mai grea (4 ori presiunea, 4 ori temperatura).
          Chiar si asa, concentratia de He-3 in regolitul lunar e de 4 parti per MILIARD. E atat de minuscula, ca nu o poti denumi zacamant, nici aurul pe pamant nu se scoate la concentratiile alea. Si deci iti trebuie sa procesezi milioane de tone de regolit ca sa obtii kilograme de heliu-3. O intreaga infrastructura cu macarale, benzi, spatii de sublimare, energie, transport…. pe Luna.
          Ca sa nu mai spun, ca daca chiar vrei heliu-3, de ce nu il obtii din reactoarele cu fisiune? Orice reactor cu apa produce niste tritiu, care e radioactiv si se descompune, devenind….heliu-3 🙂 . Ca sa nu mai spun ca radiatia alfa e tot un nucleu de heliu-3 (sau heliu-4, depinde).Fura niste electroni, si se transforma intr-o bula de gaz. Un reactor CANDU produce cateva zeci de grame per MWh. Use that!

          6
    • Da George, dreptul spatial pare a fi de viitor. 🙂
      Nu cred ca e vorba doar de exploatarea minereurilor asa cum o stim pe pamant. Gravitatia aia redusa ar putea da nastere la noi tehnologii pe care nici nu ni leputem imagina acum. In plus, lansarea misiunilor de explorare la mare distanta ar putea fi mai eficienta daca foloseste ca baza de plecare Luna pe motiv de gravitatie.
      Este, in opinia mea, o combinatie de economie, tehnologie si marketing. Insa viitorul imediat imi pare in genul parteneriatului public-privat.

      4
    • In primul rand cred ca e vorba despre gheata si sunt convins ca asta va fi prima resursa exploatata de pe Luna; este necesara pentru orice activitate de lunga durata pe Luna (deci si daca vrei sa extragi altceva, tot cu gheata incepi) si potential combustibil pentru rachete viitoare (desi pare ca exista o orientare spre metan ca potential combustibil extraterestru, avem totusi BE3 al celor de la Blue Origin).
      In al doilea rand avem mineritul clasic (in acceptiunea terestra) unde incepem cu He3 (apare in majoritatea textelor cititie de mine pe primul loc dar eu inca nu sunt convins) si pamanturile rare,
      https://www.jpl.nasa.gov/infographics/infographic.view.php?id=11272
      As crede mai degraba ca pamanturile rare sunt miza urmatoare.Pamanturile rare sunt metale pretioase – le gasim in tabelul periodic in grupele secundare ,scandiu , ytriu, europiu etc si toate lantanidele. Sunt vitale pentru electronice (ecrane si magneti, dar si sectorul energetic). Sunt metale „condiment” (cum ar spune Mai Thi Nguyen Kim) care prin prezenta chiar si in cantitate foarte mica modifica dramatic caracteristicile unui aliaj/mix (un exemplu cu materiale mai putin exotice ar fi Gorilla Glass – unde se insereaza sodiu care apoi este inlocuit de sarurile de potasiu pentru a obtine un material dens – acelasi volum dar ionii ne K sunt mai mari). Sunt prezente si pe Pamant dar sunt foarte dispersate in scoarta si exploatarea este scumpa si grea (manopera extensiva). China are aproape monopol aici si asta e o vulnerabilitate in era digitala.
      BBC mentiona si interesul pentru cobalt (Congo, China si Rusia in prezent) dar nu eu unul nu sunt convins de fezabilitate, poate trebuie sa inteleg mai bine mai intai cat de „compact” este produsul finit si cat de valoros ca sa merite readus pe Terra.

      4
      • In opinia mea, totul se va reduce la costuri vs. beneficii. Nu e posibil sa existe si o forma de prelucrare primara direct la sursa, adicatelea pe Luna?
        Oricum, navele care ar aduce asa ceva inapoi pe Pamant au avantajul de a nu cara oameni, dar trebuie sa treaca prin atmosfera pamantului totusi…
        Ma rog, incerc sa-mi dau seama cat ar costa sa trimitem inapoi ce recoltam.
        Corecteaza-ma daca am dat-o-n balarii.

        3
        • Am raspuns mai jos din greseala (din pacate ma descurc mai putin bine de pe mobil). Oricum, intre timp a raspuns si Geologistul mai bine decat puteam eu 🙂

        • orice consumator cere ieftin, bun si mult ,avand in vedere conditiile tehnice actuale sunt slabe sperante ,inca nu am depasit faza de explorare si o sa mai dureze mult , pt ca pana cand mijloacele de transport nu o sa asigure un transport ieftin , calatoriile o sa fie pt aia care isi permit si aia nu inseamna marea masa a consumatorilor

      • Wikipedia:
        „Despite their name, rare-earth elements are – with the exception of the radioactive promethium – relatively plentiful in Earth’s crust, with cerium being the 25th most abundant element at 68 parts per million, more abundant than copper”

        Problema e alta: China are niste zacaminte unice, relativ usor de exploatat (cu niste costuri ecologice imense insa) si cand are nevoie foloseste pretul ca arma economica sau politica. Chestii reale si directe gen:

        -stabilirea unor cote „judicioase” de export pentru RE; astfel o gramada de producatori de high-tech trebuie sa se relocheze in China, altfel nu au acces la materia prima esentiala.

        -impunerea unui embargou asupra Japoniei ca represalii si presiuni adiacente unei dispute asupra unor insule

        Alte subtilitati au fost legate de preturi…
        Cum se pregateste undeva, in lume deschiderea unui zacamant, cum scad preturile…Oferta mai mare din….China.
        E un „zacamant” (sunt niste nuante, nu e zacamant practic pana nu devine rentabil de exploatat) in Arabia Saudita, explorat, delimitat, etc.
        De cateva ori a fost gata de a intra in dezvoltare/exploatare si de fiecare data a scazut pretul RE si, coincidenta, cel mai mare producator….. China.
        La fel si la americani, au unul gata pregatit…”Nerentabil”…
        Isi pun problema sa il subventioneze pur si simplu….

        Chestii din astea vedem actualmente la petrol, cu Arabia Saudita inundand piata, sufocand Rusia (si in subsidiar producatorii de petrol, mai ales de sist din USA). Politichie…..
        Razboaie economice in fapt.
        A mai fost unul gigantic pentru banalul „fer”, cu preturi colapsate de la 150 $/tona minereu pana la sub 40.

        In alte zone, marile spirite (producatori +comercianti) se intalnesc, gen diamantele, unde Rusia si Africa de Sud s-au inteles bine sa tina o piata constanta, si coincidenta, cu preturi mari…..

        Elemente asa de scumpe si esentiale prezente pe luna nu vad.
        Orice ieftinatate si abundenta acolo va fi contrabalansata, in cazul utilizarii pe Terra, de costurile mari de „relocare”.
        Nu prea se leaga idei din astea, gen rampe de lansare pe Luna si recuperare undeva pe Pamant…. Cu parasute ? 🙂
        Poate liftul spatial al lui Arthur C. Clark…Dar mai e pana acolo….

        Vad un viitor asa, important insa pentru minereuri si alte chestii, gen apa, extrase de pe luna si folosite intr-o dezvoltare, lenta la inceput, exponetiala apoi a explorarii si colonizarii spatiului.

        Una e sa lansezi de pe pamant cu niste costuri imense, un kg de sa zicem, fier si alta e sa il scoti de pe luna si sa il trimiti mai departe, din conditii de gravitate scazuta…..

        8
        • Multumesc amandurora, si aici, si mai jos! 🙂
          Daca vor continua programul si se va face o explorare coerenta si consecventa, cine stie ce surprize se vor gasi pe acolo… 🙂 wishful thinking…
          Baza de plecare pentru zboruri lungi pare sa fie destinatia cea mai probabila pe termen mediu, in baza cunostintelor pe care le detinem acum, mai ales daca scad costurile urcarii kilogramelor pe orbita si mai departe.

      • He-3 nu e util. Am scris mai sus de ce.
        Apa de pe Luna, las-o acolo! E fosila, si dureaza milioane de ani sa se regenereze! E mai utila cand e deja in spatiu decat aruncata printr-o duza de racheta! O poti folosi mai tarziu cand ai plante, intr-un sistem cu bucla inchisa. Daca o risipesti de acuma, pe viitor ai sa te vezi fortat sa ridici hidrogenul din putul gravitational al Terrei. Care nu e deloc neglijabil. Vezi nord africanii care au forat apa aia fosila pana au terminat-o si acum e plin desertul de foste plantatii abandonate.

        Raspund tuturor: Luna e utila pt ca delta-V-ul necesar pt a trimite un kil de, spre ex, titan sau aluminiu sau fier pe orbita (sau chiar pe Marte!) e mai mic decat cel pt a-l trimite de pe Pamant. E buna ca si cariera de chestii bulk cand incepi sa construiesti serios infrastructura orbitala. Are cantitati mari de fier, titan, aluminiu, magneziu si altele, plus oxigen (sunt in forma de oxizi). Iar oxigenul e 88 la suta din masa unei molecule de apa, deci nu trebuie sa aduci de pe Pamant decat acel 12 la suta.
        Las aici o harta de delta-V-uri ca sa vedeti despre ce vb:
        https://i.redd.it/9l22vgf5v9p41.png
        Ca exemplu ca sa duc 1 kilogram de fier pe Geo, de pe Luna trebuie sa ii imprim o viteza totala de 4.72 km/sec. Ca sa il aduc de pe Pamant, imi trebuie 12.72 km/sec (grija mare! De trei ori viteza inseamna de 9 ori energia!). La fel Luna-Marte vs Pamant-Marte. Plus frecarea atmosferica.
        Avantajul Lunii, cu alte cuvinte, e ca e mult mai aproape de spatiu. Dezavantajul, e ca inca nu exista un need pt asa lucrari in spatiu (inca; sunt lucruri, cum ar fi molecule noi, structuri dopate de superconductori sau diferite forme foarte omogene de spuma metalica, care ar fi mai usor de facut pe orbita; chestii cu valoare masica mare).

        2
        • Fosil e un cuvant care se foloseste in context biologic..cum adica apa e fosila? Si in ce fel se poate regenera..pe luna..

          1
          • „Fossilius” in latina inseamna literalmente „obtinut prin sapare”. Ca noi aplicam termenul in genere unor ramasite biologice e doar alegerea noastra.
            Dar exista si apa fosila:
            https://en.wikipedia.org/wiki/Fossil_water
            Citez:
            „Fossil water or paleowater is an ancient body of water that has been contained in some undisturbed space, typically groundwater in an aquifer, for millennia. Other types of fossil water can include subglacial lakes, such as Antarctica’s Lake Vostok, and even ancient water on other planets.”

            Pe Luna, apa vine din colectarea de-a lungul eonilor (Luna are cam 4 miliarde de ani) a particulelor de apa provenite din impactul meteoritilor si cometelor. Ele lovesc, se fac praf, iar praful nimereste in vreun crater de la poli care e vesnic intunecat.Actioneaza ca o capcana rece (cauta Cold Trap pe google). Si ca atare, nu apuca sa se sublime. Sau particulele se lovesc de regolit si sunt incastrate (o minuscula parte) in structura regolitului. Sau din interactiunea protonilor din vantul solar (nuclee de hidrogen ionizat) cu oxigenul prevalent in regolit, formand apa.Ce prevaleaza ramane de vazut. Apa exista cert la poli, in rest mai trebuie mostre.

            Volumul total de apa e pe undeva pe la un miliard de tone (vb de poli). Suna mult, dar e cam un kilometru cub de apa, sunt lacuri de acumulare multe mai mari. Si asta toata adunata in 4 miliarde de ani. Procesul de regenerare (in sens de refacere, nu e biologic) e extrem de lent (si s-ar putea sa nu mai fie posibil; soarele era mai slab in trecutul geologic, iar impactul cometelor mult mai rar in zilele noastre decat in perioada Late Heavy Bombardment).

          • Pentru ca eventualele molecule de apa create de vantul solar vor avea a durata scurta de viata, vor fi descompuse de radiatiile solare in hidrogen si oxigen care vor ajunge in spatiu.Cel mai sigura ajuns acolo ca si pe Terra in urma bombardamentului cu asteroizi.

            1
            • Vezi ca nu stim f sigur de unde e apa pe Terra. Ipoteza clasica era bombardament cu comete/asteroizi/ce mai ramasese de la formarea sistemului solar. Dar noi studii arata ca distributia izotopica a apei terestre nu se potriveste suta la suta cu cea a apei de pe asteroizi. Adevarul e probabil la mijloc: o parte e prin bombardament, o parte din formarea planetei, care a fost evacuata din straturile inferioare dupa diferentierea ei.

              Mecanismul formarii Lunii face improbabila ajungerea apei de pe Pamant.Vine de pe asteroizi.
              Da, dar mecanismul de captare e lent si ineficient. Luna a pierdut probabil de mii de ori mai multa apa de la acei asteroizi (majoritatea moleculelor se disociaza inainte sa ajunga in cold trap-ul de la poluri). Poate acumuleaza, in medie, cativa metrii cubi pe an. Poate nu, poate a acumulat majoritatea apei in perioada LHB, care s-a sfarsit acum 3.9 miliarde de ani.

    • Ghita Bizonu'

      ar fi necesar un nou motor.. Unu nechimc !

      1
  5. GeorgeGMT, in legatura cu Marte cel mai probabil in 2024 nu dar in 2026 as tine popcorn-ul aproape.
    In 2005 sa trimiti un kg pe LEO era 50.000$ cu Space Shuttle sau vreo 30.000 cu Soyuz. Cine s-ar fi gandit ca in 2020 pretul cu SpaceX va fi sub 1/10 adica in jur de 3000$?
    Cu mineritul pe Luna e deocamdata o declaratie de intentie geopolitica. Oamenii gandesc un cadrul legal ca sa poata declara proprietati ale companiilor americane/SUA pe Luna. Lumea serioasa nu e luata prin surprindere de venirea iernii in decembrie.
    Cu 30000-40000$ transport LEO pe tona se vor putea cara inclusiv utilaje in adevaratul sens al cuvantului.

    3
    • de unde 3000 pt spaceX? https://en.wikipedia.org/wiki/SpaceX daca mereti la capitolul economie, se vede ca spaceX is raising money tot timpul, carevasazica imprumuta, la fel ca tesla, care traieste din imprumuturi, mergand tot timpul in pierdere. asa ca 3000 astia e ca si cand ai vinde in piata ceapa cu 50 de bani legatura, cand de fapt doar bunica stie cat costa sa produci ceapa.

      • Nu stiu de ce esti asa de indignat dar eu zic ca nu zici prea bine. Lansarile SpaceX sunt cele mai eficiente/ieftine dar si profitabile, iar SX scoate multi bani pe ele. Dezvoltarea este exploziva si pur si simplu, desi castiga multi bani, investesc si mai multi, in proiecte din ce in ce mai mari, si variate. Ramane sa vedem unde duce drumul asta. Oricum banii „de imprumut” nu se folosesc nicaieri ca sa vinzi sub costul de productie, fie si macar din ratiuni legale, dar si pentru ca in secunda 2 nu ai mai lua niciun sfant de la nimeni „pe imprumut”. Daca iti plac analogiile, e ca si cum ai vinde ceapa cu 50 de bani legatura, ai avea un profit de 20 de bani, dar vrei sa-ti faci si fabrica de conserve pentru care ai nevoie de multi bani si cei 20 de bani nu prea iti ajung.

        1
  6. Artemis chiar este o surpriza placuta, unul din putinele proiecte NASA cu sanse de realizare (fata de SLS). Din perspectiva legislativa fara un nou tratat la nivel international actul american va stabili regulile doar pentru companiile americane. In prezent „the Outer Space Treaty” este depasit. In momentul in care Rusia, China, India etc. vor dezvolta rachete reutilizabile si isi vor face fizic prezena pe Luna interesele americane vor fi protejate de Space Force. Tocmai au postat anuntul de recrutare acum cateva zile: https://www.youtube.com/watch?v=9ud7wgbBBnY

    PS: Pentru cei care nu inteleg de ce ne intoarcem pe luna ii invit sa vada: https://www.youtube.com/watch?v=uxftPmpt7aA si asta https://www.youtube.com/watch?v=VGosZWBTF7A

    4
  7. Eu rămân pesimist la ideea de colonizare a vreunei planete. De vizitat Luna sau Marte probabil ca da, dar de colonizat nu.
    Totuși ar fi o posibiltate care să fie similară cu goana după aur in SUA. Oamenii sunt mult mai dispuși să facă un pas inspre necunoscut dacă cred că asta i-ar face mai bogați. Capitalismul este cel care învârte motorul economiei așa că dacă apare o cerere apar și ofertele.

  8. Impartirea celor 967kk$:
    – Blue Origin 579 kk$;
    – Dynetics 253 kk$;
    – SX- 135 kk$;
    – Boieng si Vivace – 0;
    Varianta SX este una cu risc mare (si miza mare – daca va reusi va eclipsa performantele si capabilitatile celorlalti) si practic NASA plateste o suma foarte mica (135kk inseamna in mare o lansare normala/actuala sau cat un motor de SLS) pentru a sustine cateva luni din programul de dezvoltare Spaceship datorita potentialului promitator. Actuala atribuire e sustinuta de executiv si Congres dar nu si de Camera reprezentantilor (care spune ca este programele private pot duce la intarzieri si cheltuieli mari , o gluma sinistra tinand cont de sume si de faptul ca alternativa este SLS).
    Daca vorbim despre Starship in cadrul Artemis, exista riscul unei mici confuzii din cauza nomenclaturii Space X: Starship este numele sistemului/intregii rachete (spre exemplu cea destinata calatoriilor spre Marte) dar este deasemenea si numele treptei superioare (cea inferioara fiind Super Heavy) din care va deriva si cea pentru Artemis.

    3
    • PS: despre costuri – in mare racheta reprezinta 50% din costul lansarii, prima treapta 50% din racheta si motoarele 50% din prima treapta. SLS foloseste 4 motoare, costul unuia l-am spus mai sus. Brrr!

  9. „Se pare că administrația Trump a elaborat un plan pentru reglementarea activităților de minerit pe Lună” – si pe ascuns probabil si dezvoltarea de arme care sa poata fi folosite pe Luna.

    • partea strategică mi se pare viabilă.

      • Eu nu. De ce le-as pune pe Luna, care are o miscare previzibila, e mai departe (vezi harta cu delta-V-urile de mai sus) si necesita o groaza de infrastructura? Ca sa nu mai spun ca rachetele alea sunt usor detectabile pe orbita, si dureaza mult pana ajung aici. Vb de 384.000km vs 36.000. No contest.

  10. noua „cursà spațială” către satelitul nostru natural e un joc de glezne,pregatire….tinta e alta.
    probabil a venit momentul pentru un nou salt tehnologic si se cerceteaza,inoveaza si incerarcă noi tehnologii folositoare umanitații.
    personal nu cred in „minerit” si „recoltat” ceva de pe astrele cerești in viitorul mediu-indepartat dar „total recall 1 ” imi place.

    3
  11. Cred ca ai dreptate desi nu exclud ignorarea profitabilitatii la inceput (subventioanare din ratiuni strategice sau pentru incurajarea domeniului). Altfel nu stiu mai multe ca tine despre asta. Poate Geologistul sa faca ceva lumina aici.
    Si eu cred ca prelucrarea va fi extraterestra dar chiar si asa, o tona de cobalt inseamna cateva zeci de mii de dolari (desi nu m-am obosit sa vad puritatea) si asta nu-mi pare viabil economic. Pentru pamanturile rare cantitatile sunt mult mai mici, tehnologia de aducere pe Pamant exista deja (si e in folosinta), si exista speranta unor evolutii spectaculoase ale eficientei transportului cu Spaceship. In plus pentru metale dispersate Luna este un mediu mult mai propice exoloatarii :nu trebuie sa escaveZi in adancime, poti disloca volume mari de regolit doar la suprafata , si fara restrictii mari (teren accidentat, cursuri de apa, orase, ecologie/peisagistica, costuri imobiliare etc). Poate ca tocmai aceste suprafete intinse necesare unei posibile exploatari determina demersul de a dezvolta si imbunatati regulile de protectie si reglementare pentru activitati in spatiu, pentru ca iricat ar fi suprafata selenara de generoasa si libera, prea mukte cratere la poli nu cred sa fie.

    2
    • See up…..

      Cobalt e o gramada…
      Odata se cam arunca, elegant zis dadea la halda, ca subprodus la marile zacaminte de cupru din Congo…..

      Deocamdata cobaltul e sub presiune, scadere de pret…. Asteptari prea mari referitor la piata bateriilor (+masini electrice) si multi s-au repezit la productie de cobalt…

      Deja exista presiuni mari pentru gasirea de inlocuitori, mai anunta cate cineva cate o chestie… Studii bomba, etc…. sa vedem ce e fiabil.

      In plus guvernul RDC Congo (cam 60 % cota din productia mondiala) a trantit o lege, ceva gen a „mineralelor strategice”, prin care isi aroga dreptul de a modifica oricand vrea redeventele, adica orice plan de afaceri devine volatil…..
      In minerit, daca nu ai o predictie stabila pe niste ani buni, e cam riscant…. chiar foarte.

      Pana la urma se va gasi o chestie de inlocuit…

      4
  12. Da da da sa fie o serie noua de articole ? La Luna

    1
  13. Balint Ștefan

    Eu cred, ca mai întâi trebe sa găsim o soluție sigură pentru protecția fata de radiații a cosmonautilor..

    1
  14. Capătu satului

    Daca am inteles bine, se prea poate sa ma insel
    E vorba de zacaminte mari de ilmenit, probabil la suprafață
    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ilmenit
    Huble stie de ce inca din 2005

    1 kg de titan este între 15-80 de dolari in functie profil, aliaj, etc
    Inmutiti cu 1000 si aflati pretu pe tona

    SR 71 avea învelisu de titan luat de la rusi,
    Alfa class aveau si ele învelisu de titan
    Boeing a semnat o intelegere de cativa ani cu firme rusesti pt turnarea unor parti componente pt aeronave din titan
    Intelegere pe care n-a oprit-o nici o invazie in Crimea sau in Estu Ucrainei

    Titanu e scump
    Nu stiu cat e costu de turnare
    Sigur mai mare ca la fier, temperatura mai mare de topire trebuie sa aiba un cost
    Totusi, daca creste cererea ar putea fi rentabil de adus de pe Luna
    Totusi cred ca ar fi mai ieftin de adus direct titan decat minereu
    Va trebui dezvoltată metalurgie lunară
    Reguli, legi, protocoale, etc.

    2
  15. Smaranda Florin

    O sa inceapa o noua era a unor mari descoperiri si si asa cum epoca velierelor a ajutat specia sa populeze toata planeta acum usurel vom avea o noua epoca a navigatiei dar in marele ocean al universului. Interesul va fi la inceput pur economic si aici va recomand seria The Expanse, atat cartile cat si serialul dar sper ca in viitor interesul omenirii va gravita spre ceva asemanator cu idealulrile din Star Trek.
    Se vor cauta metale rare si aici imi vin in minte lanthanum,lithiu , galiu, indium si multe altele fara de care nu putem avea nimic hightech si cred ca s-ar putea sa adaugam ceva nou in tabelul periodic. Ex: vrei radar de ultima generatie? Baga galium. Vrei baterii? Baga lithium si lanthanum. Sunt atat de multe bogatii in sistemul solar incat populatia planetei ar putea fi miliardara.??. Oare cate mii si mii de tone de aur se vor putea exploata ?Sa speram ca iesirea din gaoacea noastra albastra ne va face mai umili si mai buni mai ales ca o sa dam nas in nas cu tot felul de minuni si deopotriva grozavii cand o sa incercam marea cu degetul. Vom fi precum oamenii primitivi care au construit prima pluta si vom naviga tot dupa stele ? asa ca….warp 9 and engage.

    6
  16. Buna seara. Eu personal sper din toata inima mea sa inceapa sa exploateze resursele din spatiul cosmic. Exista si posibilitatea ca intr-un vitor nediu-indepartat ca toata industria sa fie mutata in spatiu (minerit, prelucrare, fabricare produs finit). Ca si avantaje daca mai are rost sa le enumar 0 poluare, unele zone pot fi redate naturii altele folosite pentru noi constructii civile si mai exista si posibilitatea unor noi produse care acuma nu pot fi botinute decat cu un pret foarte ridicat sau necesitate creeari unor medii speciale care ar fi mult mau usor de obtinut in spatiul cosmic. In plus pe luna exista posibilitatea de a fii descoperite noi elemete.

    • Aceasta este viziunea Blue Origin; poti cauta pe net filmuletele care prezinta un scenariu asemanator cu cel descris de tine.

  17. Si eu cred ca atunci ar putea realiza propulsia nucleara. Construiesc reactorul pe luna sau statia lunara si atunci totul este bine si frumos. Face naveta intre statii incarcat cu cele necesare.

  18. Multumim, domnului Nicolae pt articol! Mai adaug niste observatii la articol, daca imi permiteti:
    1) Desi se VORBESTE de Starship, configuratia navei pe care o vedem in prezentari nu e cea clasica. Ii lipsesc suprafetele de control aerodinamice. Asta sugereaza un model purpose-made pentru Luna, care se cam bate cap in cap cu ideea de baza ca Starship-ul poate merge oriunde (Luna, Marte, Pamant cu booster) de pe LEO in acelasi configuratie. Either way, Elon primeste niste dinero pt Starship-ul pe care il vrea el 🙂 .
    2) Orice nava care aselenizeaza trebuie sa aibe grija la praf! BO si Dynetics par ca s-au gandit la asta, d-aia au thrusterele mai sus si inclinate.
    3) Culmea e ca am vaga impresie ca celor de la BO mai degraba le-ar veni mai suor sa faca nava de aselenizare decat nava care sa duca respectivul vehicul pe orbita 😀 .
    Si cel mai important:
    4) Vine la putina vreme dupa anuntul cu Gateway. Deci programul de aselenizare si cel de statie orbitala sunt clar chestii diferite in clipa de fata. Deci astept sa fie taiat Gateway-ul (cum ma astepta). Daca vrei sa mergi pe Luna…paaaai, ia si te du PE Luna 🙂 .

    • @1 – Este sigur un Starship croit special pentru aselenizare. Diferente (in plus data de cele mentionate de tine) fata de Starship normal: va fi vopsit (posibil si adaugata izolatie termica), , va avea motoare in sectiunea mediana (posibil dar improbabil sa fie Draco – sau poate altele noi pentru a folosi metan), nu va avea scutul termic, va avea lift, nu va avea modulul de transport al echipajului uman din paratea superioara – probabil va fi inlocuit de structura Crew Dragon de la care va prelua si trunchiul si modulul energetic cu panourile solare) si poate si .Draco/inlocuitoarele.
      @3 – probabil asa va fi si vor folosi lansare ULA si nu racheta proprie; BO se va ocupa doar de modulul de aselenizare (cel de transport va fi Cygnus/Northrop iar cel de ridicare de pe Luna va fi un Orion modificat al Lockheed).

  19. Pretul actual 1kg de platinum 25.000 $. Au gasi un crater 40 km diametru unde ar avea minimum 800.000 metri cub. Asta ar insemna 25.000.000 $ ptr. 1 metru cub?
    https://www.mining.com/mining-moon-ready-lift-off-2025/

  20. Un studiu recent, arată că dacă extrapolăm rata actuală de exploatare a resurselor de pe Pământ la întregul sistem solar, în 500 de ani consumăm tot.

    https://www.google.com/amp/s/www.livescience.com/amp/65472-scientists-propose-solar-system-national-park.html

    • @blatula…haha…cercetatorii progresisti/britanici. Bajetii au mai mirosit niste bani. Mai erau unii acum cativa ani care avertizau impotriva poluarii radioactive a spatiului.
      Nu are rost sa gandit exploatarea spatiului prin paradigmele curente. Nu o sa se plece (cel putin in viitorul previzibil) dupa fier sau aluminiu. Potentialul pentru Luna/Marte ar fi in zonele:
      1. combustibil produs local (O2, H2, CH4) – mult mai ieftin de dus pe orbita cu plecare de pe Luna sau chiar de pe Marte. Ar avea sens „depozite” chiar si temporare de combustibil in zonele protejate de Soare. Ar asigura redundanta. Misiunile Apollo si chiar si cele actuale atarna de un fir de par. Probleme tehnice minore intarzie sau anuleaza misiuni de sute de milioane de $.
      2. minerale/elemente rare. La un moment dat chinezii vorbeau chiar de exploatarea tritiului din regolitul superficial.
      3. Pe Luna – astronomie pe partea ascunsa a Lunii. La ora asta pe Terra se investesc sute de mil de $ in telescoape si radiotelescoape pe tot felul de varfuri de munti. Ar avea o gramada de sens antene amplasate pe fata ascunsa a Lunii si care sa fie protejate de poluarea optica si electromagnetica a Terreii.
      4. Multe altele…cand poti sa cari materiale pe LEO cu 500$ pe kg in loc de 50.000 deja se vad lucrurile altfel. Daca Starship sau devin realitate, kilogramul dus pe Luna ar putea ajunge in zona miilor de $.

  21. eu nu inteleg care e motivul rational pt care SLS inca mai exista? In afara de motivele gen Congres, locuri de munca, etc. Ce poata sa iasa bine din programul asta? Daca ar da banii astia la SX am putea avea un progres adevarat

    • @dinu…sau poate ca e bine sa ramana flamanzi si apolitici. Astept sa vad ce fac si Blue Origin. Sa fie concurenta. Ce fac omuletzii astia acum in domeniul spatiului este aproape echivalent cu ceea ce faceau NASA si Korolev in anii ’50. E chiar foarte bine.
      Si legat de tematica forumului, cred ca e doar o chestiune de timp pana cand alde SpaceX sau altii ca ei vor incepe sa surubareasca la echipamente militare. Mai de voia lor, mai impinsi de la spate de unchiu’. Poate un echivalent Javelin la 2-3000 de $ in loc de 70.000 sau o racheta de croaziera la 50.000$ in loc de 1 milion? Tot felul de lucruri vor incepe sa apara in alta perspectiva. Cred ca e doar o chestie de timp.

      • stelian, cam de mult timp asteptam sa vedem ce face Blue Origin. sa ne rugam sa nu se plictiseasca Jeff sau sa aiba probleme cu cash-ul. SX are nevoie de o concurenta sanatoasa.
        Nu cred ca se vor baga la din astea clasice. dar ma astept sa vina cu ceva absolut inovator, care sa pensioneze Javelin-ul. Nu stiu ce, raza mortii poate, un laser decent.

        Nu stiu daca e o idee asa buna ca armele de top sa devina foarte ieftine. Cred ca un factor de descurajare bun acum e si pretul rachetelor de top, si a armelor high-tech in general

        • @dinu…sa asteptam putin. Bezos nu cred c-are probleme cu cascavalul pe moment, actiunile Amazon sunt la all time high. Pur si simplu e secretoman. Deocamdata are un motor f. bun pe metan, BE-4 care va fi folosit si de ULA si un New Glenn in constructie. Data anuntata pt. primul zbor ar fi 2021 deci prea mult nu poate sa o lalaie. Amazonul ala nu s-a facut nici el singur sau simplu deci plec de la premisa ca omul se va tine de cuvant.
          Nici eu nu cred ca e idee buna ca armele de top sa devina ieftine dar cred ca e o chestiune de timp. In SpaceX e o fatzaiala de personal incredibila si au in general personal tanar si foarte tanar, aia migreaza in alte firme de obicei sau isi deschid startupuri. Mai devreme sau mai tarziu isi vor folosi cunostintele si metodele si pe alte tipuri de rachete.

          1
          • Amazon este all-time high, fac angajari, au venituri record, nu asta e problema.
            Toate astea se pot schimba dintr-o multume de motive, pot sa incaseze o sanctiune gigantica, pot sa faca investitii gresite, pe Jeff il poate lovi o masina.
            Ce voiam eu sa subliniez e ca Blue Origin e vulnerabila pt ca nu produce. SX va continua si daca dispare Elon, deja au proiecte care valoareaza enorm, doar Starlink deja incepe sa valoreze mai mult ca SX. Pana cand Blue Origin nu incepe sa genereze venituri serioase este vulnerabila

  22. Cu respect, las aici un raport stiintific despre productia in-situ a combustibililor pe Luna:
    https://www.researchgate.net/publication/24302991_Production_and_Use_of_Metals_and_Oxygen_for_Lunar_Propulsion
    Se investigheaza si compara folosirea oxigenului lichid cu aluminiu, siliciu, titan si fier.
    E-n engleza si e scurt 🙂 .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *