INS Vikrant
Motivul nu este foarte clar si este mai probabil ca tehnologia implicata este la mai mare distanta de India decat fondurile necesare constructiei si operarii unei astfel de nave. Se estimeaza ca un portavion CATOBAR de 60 de mii de tone ar costa dublu fata de INS Vikrant.
Dar motivul oficial ar fi banii, conform presei indiene, in guvernul federal de la New Delhi se considera ca fondurile necesare ar fi mult mai bine cheltuite in alte domenii ale inzestrarii fortelor armate indiene (submarine, de exemplu) si ca un portavion de 60 de mii de tone este deocamdata un program mult prea ambitios pentru India.
Iar semnele ca aceasta decizie a fost deja luata sunt vizibile, marina indiana a taiat semnificativ din numarul de avioane de lupta ambarcate de la 57 de bucati initial la doar 26 acum.
In acest moment India detine doua portavioane de tip sovietic (STOBAR), INS Vikramaditya – cumparat si modernizat in Rusia si copia acestuia INS Vikrant – construit local. Pana aici, aceeasi poveste ca si in China, doar clasa navelor difera – Kuznetsov-class cu “Liaoning” si “Shandong”. De remarcat ca clasa “Kuznetsov” este superioara clasei “Kiev” avand un deplasament de +60 de mii de tone si un grup aerian care poate ajunge la un total de 44 de aeronave (avioane si elicoptere).
Planurile erau insa serioase si aveau in vedere ca cel de-al treilea portavion al marinei indiene sa fie unul de tip CATOBAR – INS Vishal, o nava maricica, cu un deplasament de 60 de mii de tone si un grup aerian format din aeronave cu adevarat de lupta: Rafale M sau F/A-18 E/F Super Hornet, spre deosebire de cele doua STOBAR cu MiG 29K.
Cele doua nave din clasa “Kiev” au un deplasament de 45 de mii de tone si ar putea sa sustina un grup aerian format din maximum 26 de avioane MiG 29K (36 de aeronave in total – avioane+elicoptere), necazul indienilor este insa dublu. Pe de o parte au avioane MiG 29K, aparate care s-au dovedit nu numai extrem de nefiabile dar nici tehnologia moderna nu la da afara din hangare, iar pe de alta parte portavioanele de tip STOBAR, indiferent de tipul de avion folosit sunt “blestemate” din start sa opereze o forta aeriana “castrata”.
Motivul este simplu, la decolare aeronavele nu pot pleca in misiuni cu plinul de munitie si combustibil pentru ca modul de decolare (puntea inclinata si doar motoarele proprii), nu permit ca avionul sa aiba o masa maxima la decolare similara cu masa maxima in cazul decolarii de pe un aerodrom normal, cu pista lunga, sau de la bordul unui portavion CATOBAR cu ajutorul catapultelor.
Sigur ca exista posibilitatea ca aparatele sa fie realimentate in aer dar acest lucru este foarte mare consumator de timp, intregul grup aerian se invarte in cerc asteptand sa-si faca plinul, iar pe de alta parte, in mijlocul oceanului mai greu cu avioanele de realimentare, plus ca inamicul – cat o fi de chior – tot vede roiul de cisterne zburatoare deasupra unui anume loc sau pe un anumit traseu.
Si evident ca se pierde foarte mult timp.
Asadar, STOBAR vs CATOBAR, ei bine, aceasta dilema este una foarte simpla: daca ai bani si-ti permiti cumperi un CATOBAR, daca nu ai chiar asa mare nevoie de portavioane, merge si un STOBAR.
India nu are insa prea multi inamici prin preajma insa unul din clasa Chinei ii este de-ajuns. Cel mai probabil ca indienii se gandesc ca portavioanele chinezesti nu sunt construite cu gandul la ei ci la Marea Chinei de Sud sau oricum ceva prin Pacific, dar nu ar trebui sa treaca de Stramtoarea Sunda.
Dar daca trec?
In acelasi timp nu se pune deocamdata problema sa se renunte la cel de-al treilea portavion, intentia marinei indiene este ca in orice moment sa aiba pe mare doua grupuri de lupta cu portavion in centru, doar ca s-ar putea ca si cel de-al treilea sa fie tot un STOBAR, o copie a primelor doua.
GeorgeGMT
Având în vedere ca dezvoltarea LCA a luat 40 de ani și avionul s-a născut bătrân, castrat și ușor bolnăvior, si-or fi dat și ei seama ca nu-si pot permite sa aștepte 100 de ani intrarea în dotare a unui CATOBAR.
Poate nu au nevoie neaparat de CATOBAR acum. raspunsul la o flota de portavioane chinezeasca poate fi si altfel. F 35 in loc de Mig29. dar pt asta trebuie sa faca si ei niste concesii majore americanilor si deocamdata prefera petrolul ieftin al rusilor.
cam greu pt o flota chinezeasca sa opere in forta in oceanul Indian. Nu au baze de aprovizionare suficiente destul de aproape iar navele de aprovizionare ar trebui sa treaca prin apele unor tari pe care China le-a tot amenintat
chinezii au baze navale in sri lanka, pakistan si djibuti.
Doar Djibouti e baza militara din cele numerate de tine. Au cumparat un port dar nu au voie sa-l foloseasca ca baza militara. Oricum e cam aproape de India ca sa fie utila. Idem Pakistan
„dar nu au voie sa-l foloseasca ca baza militara”
https://www.theguardian.com/world/2022/aug/16/chinese-navy-vessel-arrives-at-sri-lanka-port-to-security-concerns-from-india
https://www.forbes.com/sites/hisutton/2020/06/02/chinas-new-high-security-compound-in-pakistan-may-indicate-naval-plans/?sh=6d5cad571020
Cu scuzele de rigoare, Djibouti e doar o gluma, iar Paki, chiar o gluma majora.
daca se baga chinezii la vreo interventie „umanitara de mentinerea pacii si prieteniei intre popoare” prin eritrea glumele astea devin esentiale pentru lantul logistic si o sa fie transformate cu tot ce trebuie.
ideea e ca ele deja exista si au o buna parte din infrastructura necesara. restul se poate face si dupa
Buna seara, la ce te referi când spui ca Djibouti este o gluma?
o baza militara avansata a unei puteri nucleare nu este o gluma,exemplu il avem in baza militara navala ruseasca de la Tartus care ia permis lui Al Assad sa supravietiuiasca in Siria cu sprijinul masiv ala rusiei desi Marea Mediterana e controlata de forte ostile si care l-ar fi vrut dat jos si asa Rusia isi mentine influenta in zona,mica sau mare dar si-o mentine
Exact
Indienii ar trebui să se gândească la o dezvoltare durabilă, nu după model chinezesc. Iar militar chiar nu înțeleg de ce se încoardă așa. Pakistanul oricum l-au avut sub papuc întotdeauna. China? Păi au și indienii vreo 200 de focoase nucleare ce pot fi trimise mai nou de pe submarinul ăla cu nume mitologic sau și mai bine cu rachete balistice care bat la cinci mii de km, deci pot sa-i dea deșteptarea lui nea xi…
Acest apetit pentru o înarmare fără cap mă duce cu gândul la egipteni, dar măcar ăia se pot aștepta oricând la o răscoală de proporții dacă nu vine grâul de la noi și ucraineni…
Nu am informații plauzibile despre această decizie.
Vom trăi si vom vedea.
La portavioane, nu numai masa la decolaj conteazà, ci si masa la apuntare, care este limitatà de capacitatea cablurilor arestoare. La Vikrant sunt limitate la 23 t.
Hehe, indienii si-au dat seama ca e mai profitabil sa bage banii in productia de filme facute de fratzii lor din RO, gen „Romina VTM” si in PITZIBARURI dacat in CATOBARURI…
🙂
hahaha…tare.
Ma bucuram ca anul asta avem buget mai mare la aparare si urcam putin in top Global Firepower 2023….au pus topul acum si am picat de pe 38 pe 47.
Dar e ciudat ca bugetul e cel in 2022, nu inteleg ce calculeaza astia
Nu calculează nimic, e irelevant clasamentul